Cel mai mare plan de investiții asumat vreodată de o com­panie din România: OMV Petrom urmează să investească 11 miliarde de euro până în 2030

Mihai Nicuț 04/01/2022 | 10:19 Energie
Cel mai mare plan de investiții asumat vreodată de o com­panie din România: OMV Petrom urmează să investească 11 miliarde de euro până în 2030

OMV Petrom, cel mai mare producător de petrol și gaze din Europa de Sud-Est, urmează să investească 11 miliarde de euro până în 2030. Este cel mai mare plan de investiții asumat vreodată de o com­panie din România.

„Transformare pentru un viitor cu emisii reduse de carbon.“ Sub acest nume și-a pu­blicat compania Petrom strategia pentru viitorii săi opt ani, care în final urmă­rește de fapt altceva: atingerea neutralității climatice – net zero emisii la nivelul anului 2050.

Chief executive officer (CEO) al compa­niei Petrom, Christina Verchere a preconi­zat că strategia pentru 2030 va avea „patru rezultate definitorii“: „În primul rând, va ge­nera o creștere semnificativă a fluxurilor de trezorerie, în timp ce vom dezvolta noi afaceri, cum ar fi biocombustibilii, energia din surse regenerabile și mobilitatea viito­ru­lui, și va testa noi tehnologii. În al doilea rând, va susține politica noastră de dividende extrem de competitivă până în 2030, oferind acționarilor noștri o creștere anuală de 5-10% a dividendului de bază și o potențială distribuție de dividende speciale. În al treilea rând, va avea un impact semnificativ asupra tranziției către o afacere cu emisii mai reduse de carbon și va reduce intensitatea emisiilor noastre de carbon în toate segmentele de activitate. În al patrulea rând, va consolida securita­tea aprovizionării cu energie a României și a Europei de Sud-Est, precum și rezi­liența energetică a UE“.

Unde se duc banii

În esență, compania se va axa pe creșterea producției de gaze naturale, combustibil care asigură tranziția energetică, și pe alternativele verzi.

Compania estimează să reducă declinul natural al producției sale actuale de hidrocarburi la 3% până în 2030 – acum a ajuns la 7%, după ce în ultimii ani scăderea s-a accentuat. Vor fi săpate 60 de noi sonde pe an, se vor face peste 400 de reparații capitale pe an și va crește cu până la 10% gra­dul de recuperare a hidrocarburilor din zăcăminte, grație folosirii de noi tehno­logii.

Esențial va fi însă gazul din Marea Neagră. Compania estimează că, în funcție și de data la care va fi modificată celebra Lege offshore, va lua decizia finală de in­ves­tiție pentru proiectul offshore Neptun Deep (în care OMV Petrom deține aproape 50%, cealaltă jumătate urmând să fie pre­luată de Romgaz de la ExxonMobil) cel mai târziu în 2023, iar primele gaze vor ajunge la țărm în 2027. În total, 50 de miliarde de metri cubi de gaze – doar cota Petrom, adică actualul consum al Ro­mâniei din următorii aproape cinci ani – vor veni doar de aici. La finalul deceniului, producția de hidrocarburi a companiei va fi dublă.

În afară de creșterea producției de gaze naturale, care va necesita cele mai mari investiții – pe termen mai lung, toate chel­tu­­ielile cu extracția și utilizarea gazelor din Marea Neagră sunt estimate să ajungă la 16 miliarde de euro –, pare că la Petrom totul se va „înverzi“.

Concret, Petrom, care a mai avut în trecut capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile, dar a re­nunțat la ele, vine acum cu proiecte în regenerabil de 1.000 MW nou-instalați, la orizontul anului 2030, în principal în parcuri fotovoltaice – unul dintre cele mai mari proiecte în România.

De asemenea, compania spune că va dez­volta o rețea extinsă de alimentare cu combustibili alternativi, cu 500 de puncte de alimentare, și vorbește despre cea mai mare rețea de stații de încărcare pentru autovehicule electrice. Și nu doar transportul electric este vizat: Petrom vrea să pună și stații de alimentare cu GNC – gaz natural comprimat, o soluție de mobilitate mai ecologică – și gaz natural lichefiat. Re­țeaua de alimentare va fi cea mai mare din zona Europei de Sud-Est, sub cele două branduri, Petrom și OMV.

Înverzirea“ carburanților

Dincolo de noile soluții de transport ecologic, Petrom își va „înverzi“ și gama de car­bu­ranți clasici, atât pentru autoturisme, benzina și motorina, cât și pentru avioane sau nave, prin adăugarea de componente bio. În acest scop, la orizontul anului 2030, com­pania va avea o producție de 150.000 de tone pe an de etanol celulozic obținut din paie și de 450.000 de tone pe an de com­bustibil durabil pentru aviație și motorină din surse regenerabile.

Cum se va ajunge aici? Compania va des­chide în România o fabrică de bio­com­bustibil de generația a doua, care va folosi drept materie primă reziduurile agricole – paiele de pe câmp –, fără a fi afec­tată pro­­ducția agricolă pentru consum. Ținta este ca, în anul 2030, 15% din toți car­bu­ranții produși de companie să fie biocombustibili.

În final, tehnologia viitorului: utilizarea hidrogenului decarbonat. Văzut ca vector de energie al viitorului, hidrogenul curat va fi o parte a soluției energiei pentru vii­tor a companiei petroliere. Este vorba despre extinderea utilizării așa-numitului „hi­drogen albastru“, hidrogen obținut din gaze naturale (Petrom produce și acum hi­drogen), de cinci ori mai ieftin decât „hidro­genul verde“, obținut din energie regene­ra­bilă, dar hidrogen care va fi decarbonat prin ceea ce va reprezenta provocarea de­ceniului pentru industria energetică a Europei: tehnologia de captare și utilizare a carbonului (CCS).

Dioxidul de carbon emis ca urmare a proceselor industriale nu va mai fi eliberat în atmosferă, ci captat înainte să ajungă în aer, după care va fi in­jectat în pământ, în vechile depozite de gaze sau de sare care au fost golite de-a lun­gul timpului prin utilizarea resursei. Scopul este ca dioxidul de carbon să rămână depozitat acolo și să nu mai ajungă în aer. Este o tehnologie revo­luționară la nivel eu­ropean – niciun astfel de proiect nu este în operare comercială acum.

Cu toate acestea, Petrom are deja un pro­­iect experimental, de mici dimensiuni, derulat la rafinăria Petrobrazi, și, dacă totul merge conform planului, ar urma să ra­porteze prima injecție cu dioxid de carbon la jumătatea deceniului.

Acest articol a apărut în numărul 130 al revistei NewMoney.

FOTO: Mediafax