Cei mulți și cei aleși: din 120.000 de specialiști IT din România, doar 5% sunt talente de top

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Dacă outsourcing-ul ia de multe ori fața industriei locale de IT, în spatele ei stau, tăcute, companiile de software sau centrele de cercetare și dezvoltare. Sunt latura discretă a industriei, însă acolo se găsesc specialiștii săi de top. Cine și câți sunt ei?

Calculele le face Cris Radu, șeful centrului de cercetare și dezvoltare al Adobe Ro­mânia, cel mai mare pe care gigantul ame­rican, cu afaceri globale de aproape 6 mili­arde de dolari, îl are în regiunea EMEA. „Vârfurile“ sunt greu de găsit, căci, din cei circa 120.000 de specialiști IT, doar ju­mă­tate sunt programatori, iar dintre aceștia, aproximativ 5% reprezintă talentele de top. Adică, în jur de trei mii de oameni.

„Noi lucrăm cu mai puțini oameni, dar cu o calitate mai mare“, explică Radu. Totuși, în site-ul Adobe de la București lu­crează 500 de persoane. Dacă obiectivul ar fi fost creșterea numărului de an­gajați, în istoria de zece ani a centrului, acesta ar fi putut ajunge la 2.000 de persoane. „Media de vârstă este acum undeva la 30 de ani. Am mai îmbătrânit“, glumește el, punctând că la cei 41 de ani ai săi este al doilea cel mai în vârstă angajat local.

Explicația pentru numărul restrâns de persoane este logică, în contextul în care Adobe nu face proiecte la cheie, ci lu­crează la dezvoltarea unor produse importante din cadrul diviziilor Adobe Marketing Cloud și Adobe Creative Cloud, specializate în soluții Cloud și SaaS. Astfel, „selecția este destul de strictă pentru că nu este vorba doar de partea tehnică“.

SUB PRESIUNEA TALENTULUI. Pentru Adobe, dincolo de stăpânirea unui limbaj tehnic de programare, contează foarte mult capacitatea de a inova și acele „soft skills“ pe care nu toți programatorii le pot avea. „Sunt o mulțime de programatori buni. Nu sunt însă mulți simpatici sau suficient de inovatori și de auto­no­mi“, detaliază Radu.

Practic, sunt puțini cei care ajung în faza interviurilor față în față, iar una dintre întrebările cele mai grele are legătură cu capacitatea de a gândi autonom: Dacă șeful tău îți cere să faci altă soluție teh­nică decât cea despre care tu crezi că este cea mai bună, ce faci?

„Dacă ești supus și spui că faci ce face șeful, nu treci interviul. Nu trebuie să fii nici extrem de încăpățânat, trebuie să ai o abordare constructivă, dar să lupți pen­tru ideea pe care tu o consideri că este cea mai bună“, argumen­tează el. „În fond“, adaugă Radu, „suntem în progra­mare, nu în armată. Șefii nu au tot timpul dreptate“.

Rata de retenție în companie este de 93%, căci, dincolo de salariile generoase (un debutant în industrie poate începe cu un salariu de 800 de euro net, iar media pentru seniori este de 2.500 de euro), ideile angajaților au impact asupra a mili­oane de utilizatori. Iar, în centrul de la Bu­curești, au fost dezvoltate integral mai multe soluții folosite de consumatori din piețele americane, în special.

Un exemplu este Adobe Primetime authentication, un program care oferă acces la programele TV pe orice dispozi­tiv mobil, pentru piața din SUA și Canada, „pentru că sunt mai avansate în a muta zona de TV în digital“. Pentru produsele care depășesc venituri anuale de 100 de milioane de dolari, munca este însă îm­părț­ită între cele trei zone geografice unde Adobe are centre de R&D: Europa, India și SUA.

REVERSUL MEDALIEI. Pentru compa­nii­le care fac în România dezvoltare de produse sau cercetare și dez­voltare, presiunea pe salarii nu este încă mare. „Lumea nu vine aici pentru cos­turi, ci pentru specialiști foarte buni. E un bonus faptul că este un salariu mai mic. Presiunea vine din faptul că talentul este limitat“, explică Radu.

Cu toate acestea, impredictibilitatea legislativă „nu dă un sem­nal bun pentru investițiile din această zonă“, mai spune el, referindu-se la elimi­narea plafonului de cinci salarii medii brute pentru CASS și CAS. Aproape 30% dintre anga­jații Adobe ar fi afectați de această nouă re­gle­mentare, iar multinaționalele care își pregătesc schemele bugetare din timp sunt mai puțin flexibile în a schim­ba și ele regulile în timpul jocului. Totuși, Adobe România are în plan să mai recruteze circa 50 de persoane și în acest an.

Riscurile sunt mari, atrage atenția Radu, mai ales când bătaia pe talente se duce pe mai multe fronturi. În primul rând, există riscul de a asista la un nou exod al „cre­ie­relor“ – mai ales în cazul celor care nu erau foarte hotărâți dacă să rămână în țară sau nu.

În plus, multinaționalele vin și recru­tează direct proaspăt absolvenți, în con­di­țiile în care numărul acestora este și așa mic – de circa 1.500 pe an –  iar nevoile pieței sunt mari. Această categorie este cel mai greu de „recuperat“, pentru că, odată plecați, puțini sunt cei care mai fac pasul înapoi. Educația este pedala care trebuie să fie apăsată, fiindcă aducerea de „creiere“ din piețele învecinate pentru a acoperi deficitul nu s-a dovedit o soluție.

„În zona noastră mobilitatea este destul de mică“, explică Radu. Adobe a încercat să atragă programatori din Ucrai­na, însă aceștia au refuzat să se mute în România. De altfel, nici din Bulgaria în România nu există tentația de a migra, la fel cum nici oamenii din Bucu­rești nu par dis­puși să se mute în alte orașe din țară cu po­tențial pentru această industrie.

Dacă ar trebui să privească la zone mai îndepărtate, precum Vietnam, lucrurile se complică, pentru că ar fi necesare un set de măsuri guvernamentale care să permită acest gen de mobilitate.

România este în faza maturizării pieței de IT, care a debutat cu outsourcing-ul, apoi a început să se dezvolte pe inteli­gența programatorilor, iar acum ar urma etapa dezvoltării antreprenoriatului lo­­­cal. Cris Radu argumentează că este traseul pe care l-a avut și India, care acum are companii IT destul de puternice.

Șeful Adobe România nu este singurul care a subliniat de-a lungul timpului că este nevoie de mai multe startup-uri de IT locale, susținute de fonduri de venture capital. Însă, atrași de salariile mari și de un loc de muncă sigur, în lipsa unor modele suficiente pe plan local, puțini programatori sunt cei care se încumetă pe drumul anevoios al antreprenoriatului.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”IT-ul, în cifre (nu doar 1 și 0)” color=”juicy_pink” border_width=”3″][vc_column_text]Industria de software generează chiar și 200.000 de euro per angajat, spunea fondatorul Bitdefender, Florin Talpeș.[/vc_column_text][vc_column_text]

• Rezultate. Pe primele trei trimestre ale anului trecut, IT-ul și comunicațiile au contribuit cu 6,3% la formarea PIB și cu 0,8% la creșterea acestuia. Este a doua cea mai mare creștere după cea generată de comerțul cu ridicata și amănuntul.
• Prognoze. Cifra de afaceri a industriei era prognozată să atingă 3,6 miliarde de euro în 2016, iar pentru următorii ani, creșterea medie anuală va fi de 15%, potrivit Asociației Patronale a Industriei de Software şi Servicii IT.
• Deficit. Asociația estima că România ar avea nevoie de 300.000 de specialiști IT până în 2020, ceea ce ar însemna o creștere de aproape trei ori față de cei 120.000 de specialiști IT cât sunt în prezent.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: Pentru Cris Radu, șeful centrului de cercetare și dezvoltare local al Adobe, mingea este în terenul programatorilor de top. Sursa foto: Laszlo Raduly / NewMoney