Ce sectoare ale industriei au accesat cele mai multe credite în pandemie

Băncile au avut parte de creșteri însemnate ale portofoliilor de credite cor­porate anul trecut, programele guvernamentale de sprijinire a IMM-urilor având un impact semnificativ. Nici perspectivele pe termen mediu nu sunt rele, în ciuda așteptărilor privind creș­terea dobânzilor.

Creditarea corporate a înregistrat o creș­tere substanțială în 2021, fiind unul dintre principalele motoare de creștere a îm­prumuturilor bancare de anul trecut. Cre­ditele noi, dar și stocul au înregistrat avansuri de „două cifre”, reiese din da­tele publicate de Banca Națională a Ro­mâ­niei (BNR). Analiza în structură arată cum cele mai mari creșteri s-au înregistrat în rândul companiilor din industria extractivă. Stocul creditelor bancare ale companiilor din acest sector se ridica în decembrie 2021 la 1,4 miliarde de lei, cu 58,1% mai mult față de aceeași lună a anu­lui anterior. Avansul este parțial explicat de efectul de bază, stocul total fiind cel mai redus din rândul tuturor ramu­rilor economice luate în calcul în ana­liza BNR.

Creșteri importante ale stocurilor de credite s-au consemnat și în rândul companiilor de utilități (+38,2%, la 5,9 miliarde de lei) și construcții (+32,1%). Co­mer­țul și serviciile au raportat, de asemenea, creșteri importante, de peste 18% – la 37,9 miliarde de lei, respectiv 26,6 miliarde de lei. Companiile din agricultură și-au majorat expunerea ban­cară cu 15,2% anul trecut, la 12,6 miliarde de lei. Creditele acordate industriei prelu­cră­toare au fost cu 12,3% mai mari în decembrie, valoarea stocurilor fiind de 31,8 miliarde de lei. Cele mai mici creșteri au fost raportate de companiile din sectorul imobiliar, unde avansul a fost de doar 1,7%, la 18,7 miliarde de lei. Creditarea corporate a crescut, prin urmare, în toate sectoarele economice anul trecut, spre deosebire de 2020, când industria prelucrătoare și utilitățile au consemnat scăderi de 2,6%, respectiv 15,6%.

După dimensiunea companiilor, corpo­ra­țiile sunt în continuare cel mai mare client al sectorului bancar local, acestea având o pondere de circa 68,5% din totalul împrumuturilor, însă întreprinderile mici și mijlocii (IMM) sunt cele care au înregistrat cea mai bună dinamică. Mai în detaliu, cel mai rapid a avansat creditul acordat întreprinderilor mici, cu 21% în 2021, acesta ajungând la 30,4 miliarde de lei la sfârșitul anului.

Circa 32% dintre creditele accesate de companiile din România au o maturitate rezi­duală de sub un an, iar puțin peste ju­mătate au fost accesate fără oferirea unor garanții imobiliare, mai reiese din datele BNR.

Creditul nou

Băncile au acordat în 2021 credite noi în valoare de 44,6 miliarde de lei (8,9 miliarde de euro) companiilor din România, în creștere cu 21,2% față de anul anterior, reiese din datele oficiale. Cele mai accesate au fost creditele în lei, acestea reprezentând peste 90% din total. Și creditarea în euro a mers bine anul trecut, aceasta atingând nivelul de 3,6 miliarde de lei, cu 45,8% peste nivelul din 2020. Creditele noi în dolari au fost cu 6% mai mici decât cele din 2020, menținân­du-se totuși peste nivelul de 0,6 miliarde de lei.

Cele mai multe credite noi au fost acordate în luna martie. Companiile au luat atunci de la bănci peste 5,1 miliarde de lei, cel mai ridicat nivel lunar de la debutul acestei serii de date, în ianuarie 2007. In­ter­venția statului a avut un efect semnificativ asupra creditării corporate. La fel cum programul „Prima casă“ a avut un impact puternic pe piața creditelor ipotecare pentru persoane fizice, programele prin care statul a optat să garanteze creditele accesate de IMM-uri au avut un impact similar asupra creditării corporate. Stocul împrumuturilor garantate prin programele „IMM Invest“, „IMM Leasing“ și „Agro IMM Invest“ a ajuns în iunie 2021 la 20,1 miliarde de lei, reprezentând 21,7% din expunerile bănci­lor pe IMM-uri, potrivit celor mai recente date BNR.

„Retragerea acestor măsuri în perioada următoare trebuie realizată de o manieră graduală și atent direcționată, astfel încât companiile viabile să rămână la niveluri adecvate ale lichidității și îndatorării, în con­dițiile exercitării unei presiuni cât mai reduse asupra bugetului de stat“, averti­zează experții BNR într-un raport.

Neperformanță

În ciuda suspendării activității economice și a altor măsuri adop­tate pentru prevenirea răspândirii crizei sanitare, rata creditelor neperformante (NPL) a continuat să scadă și anul trecut, cu aproape un punct procentual, la 5,7%. Față de sfârșitul lui 2019, aceasta este cu 1,5 puncte procentuale mai redusă. În funcție de sectorul economic, cea mai semnificativă corecție a ratei NPL a avut loc în industria extractivă, unde aceasta este de altfel și cea mai ridicată, respectiv 15% în decembrie 2021. Companiile din sectorul agricol și de comerț par a fi cele mai bune platnice din economie din această perspectivă, cu rate de neperfor­manță de 4,11%, respectiv 3,56% la sfârși­tul anului trecut. De altfel, comerțul a surclasat anul trecut sectorul imobiliar, devenind ramura cu cea mai scăzută rată NPL din România.

O creștere a acestui indicator a fost con­semnată în două sectoare economice – ser­vicii (5,5%, în creștere cu 0,2 pp) și imo­biliare (3,7%, în creștere cu 0,7 pp). Disciplina financiară laxă a companiilor rămâne o vulnerabilitate structurală importantă a companiilor, notează specialiștii BNR. Efec­tele economice negative ale pandemiei COVID-19 au accentuat într-o anumită măsură această vulnerabilitate, având în vedere perioadele de întrerupere totală sau parțială a activităților economice, precum și restricțiile de mobilitate care au afectat cererea în cazul unor sectoare.

O provocare la adresa creditării corporate o reprezintă numărul mare de companii cu capitaluri proprii sub limita legală, de 34% din total la sfârșitul anului 2020, potrivit celor mai recente date disponibile. Acestea generau „6,5% din valoarea adău­gată brută la nivelul economiei, angajau 13,7% din totalul salariaților și dețineau 11% din portofoliul creditelor acordate companiilor nefinanciare de către institu­țiile de credit și 29% din expunerile neperformante“, potrivit rapoartelor BNR. Necesarul de capitalizare al acestora era de aproape 30 de miliarde de euro.

Pandemia a afectat cu siguranță capacitatea multor companii de a accesa credite bancare, în condițiile în care bilanțurile me­diului local de business nu erau prea bune nici înainte. Specialiștii estimau că doar 15% dintre companiile locale ar fi bancabile, competiția băncilor pentru atra­gerea acestora fiind acerbă. Sistemul bancar local mai are doi competitori impor­tanți: creditele intra-grup, la care apelează corpo­rațiile și creditul furnizor, la care apelează companiile cu resurse financiare limitate.

Perspectivă

În ciuda încheierii ciclului monetar caracterizat de dobânzi reduse, specialiștii se așteaptă la evoluții pozitive ale creditului în următorii ani. Andrei Ră­du­lescu, director de Analiză macroeco­nomică la Banca Transilvania, estimează un ritm mediu de creștere anual al creditului neguvernamental de 11,1% în perioada 2021-2023. „Această perspectivă este sus­ținută de premisele favorabile pentru in­ves­tițiile productive (inclusiv implementarea programelor UE), nivelul accesibil al costurilor reale de finanțare și climatul favorabil din sectorul bancar“, susține el.

Cu alte cuvinte, deși dobânzile vor crește, punctul de pornire al acestor majorări este relativ redus și nu ar trebui să aibă un impact negativ prea mare asupra creditării corporate.

Acest articol a apărut în numărul 133 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly