Ce se întâmplă în Iordania?

O criză tulbură familia regală hașemită și aduce Iordania în prim-planul actualității internaționale. Pe 3 aprilie, prințul Hamza, fratele consangvin al regelui Abdullah al II-lea, este plasat în arest la do­miciliu sub acuzația de „periclitare a securității și stabilității regimului“ în legătură cu o putere străină.

Însă, într-o înregistrare video transmisă către BBC, prințul Hamza a negat orice participare la vreun com­plot împotriva regelui, denunțând în schimb „co­rupția“ și „incompetența“ care ar domni la vârful statului. Mama acestuia, fosta regină Noor, a denun­țat „calomniile“ la adresa fiului său.

Arestul domiciliar al prințului a fost urmat de reținerea mai multor personalități apropiate de familia regală, între 14 și 16 la număr. Evenimentele de la Amman au atras imediat un val de comunicate oficiale din partea puterilor interesate, în primul rând Statele Unite ale Americii, Arabia Saudită, Egipt și Israel, care au exprimat sprijinul fără rezerve pentru regele Abdullah și stabilitatea Iordaniei.

Acesta este filmul evenimentelor. Să încercăm să înțelegem cele întâmplate, cu precizarea că Iordania are un rol important în stabilitatea Levantului.

Iordania este și o țară apropiată de România, mai multe perso­nalități de vârf făcându-și studiile în universitățile noastre. Singura rafinărie de petrol a Iordaniei a fost construită de specialiști români, cu tehnologie ro­mâ­nească, iar diplomația noastră, până în prima parte a anilor 2000, folosea bunele oficii iordaniene pentru a deschide uși la Washington. Dau aceste detalii în speranța că, la un moment dat, ne vom lărgi orizontul geografic și ambițiile… Să revenim însă la cele petrecute la Amman la început de prier.

FOSTUL PRINȚ MOȘTENITOR. Personajul principal, prințul Hamza, este fiul cel mic al fostului rege Hussein, cel care a condus țara vreme de aproape 47 de ani, din 1952 până în 1999. Între el și fratele său consangvin mai mare, Abdullah, este o diferență de 18 ani. Conform dorinței tatălui lor, Hamza trebuia să fie prinț moștenitor, calitate pe care a și avut-o până în 2004, când a fost deposedat în favoarea primului născut al regelui Abdullah, prințul Hussein. Un act destinat înde­păr­tării de la putere a unui personaj popular, charisma­tic, cu studii strălucite la celebra academie militară britanică de la Sandhurst, pilot militar ca bătrânul rege Hussein, apropiat de popor, în relații excelente cu unele dintre cele mai puternice triburi ale țării și, mai ales, un critic al corupției din aparatul de stat.

Eliminarea sa de către regele Abdullah înseamnă debarasarea de un personaj concurent care aducea mult în ochii iordanienilor cu regele Hussein, pentru care există o adevărată nostalgie. Într-un context eco­nomic dificil, agravat de pandemie și de mili­oanele de refugiați, de nemulțumiri crescânde în rândul populației, este posibil ca medii din jurul regelui să fi dorit să elimine preventiv o eventuală alternativă.

TREI PERSONAJE. Un element de analiză îl re­pre­zintă și numele celor arestați. În presă au apărut numai două personaje. Bassem Awadallah, fost mi­nistru și fost șef al curții regale. Un personaj puțin po­pular, devenit om de afaceri în Dubai și consilier al prin­țu­lui saudit Mohammed bin Salman. Nu este sigură legă­tura acestuia cu prințul Hamza. Este foarte posi­bilă asocierea cu un personaj nepopular în rândul iordanienilor pentru discreditarea prințului Hamza. Bassem Awadallah și personajele apro­piate de Arabia Saudită ar putea fi mi­zele principale ale arestărilor. Riadul și-a construit o adevă­rată rețea de influență în aparatul de stat iordanian.

Al doilea personaj arestat al cărui nume a apărut public este Hassan bin Zaid, membru al familiei regale, cu dublă naționalitate, iordaniană și saudită, și el un apropiat de Mohammed bin Salman. Înainte de arestare ocupa chiar funcția de emisar al regelui Abdullah pentru Arabia Saudită.

A doua putere străină vizată de arestări ar fi Israelul. În presa iordaniană a apărut și numele unui cetă­țean israelian, Roy Shaposhnik, care ar fi contactat-o pe una dintre soțiile lui Hamza pentru a-i ajuta pe prinț și pe familia acestuia să părăsească țara spre Israel, pe cale aeriană. Israelianul în cauză, prezentat drept agent Mossad, a negat această calitate, avansând numai prietenia care îl leagă de prinț.

CONTEXTUL INTERNAȚIONAL. Să nu scăpăm însă din vedere elementul cel mai important: recenta schimbare de la Casa Albă (înlocuirea lui Donald Trump cu actualul președinte, Joe Biden) care i-a permis regelui Abdullah o asemenea manevră, pro­fitând de recalibrarea relațiilor Statelor Unite ale Americii cu Arabia Saudită (și distan­țarea de prințul Mohammed bin Salman), dar și cu premie­rul israelian Beniamin Netanyahu. A fost nevoie de trei săptămâni de la instalarea sa în Biroul Oval pentru ca președintele Joe Biden să aibă prima convorbire telefonică cu premierul israelian.