Ce schimbări fac marii retaileri pentru a scoate cât mai mulți bani din buzunarele românilor

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Acest articol apare în numărul 22 (28 august-10 septembrie) al revistei NewMoney

În ultimele decenii, și-au marcat pre­zența pe harta României prin mai mult de 2.000 de magazine, prin care vând anual de peste 10 miliarde de euro. Dar au mai rămas ceva ași în mâneca marilor retaileri când vine vor­ba de coșul de cumpărături al românilor?

Fără nicio îndoială, consumul a fost vioara întâi a economiei românești din ultimii ani, astfel că nu este de mirare că și marii jucători din retailul mo­dern au reușit să-și adjudece o felie din ce în ce mai importantă din ceea ce generic putem numi „buzunarul“ românilor. Prezente în mai toată țara și cu vânzări de două ori mai mari decât cele ale micilor antreprenori din comerțul tradițional, marile lanțuri caută acum noi strategii de reinventare a modelului de business, astfel încât să se asi­gure că numărul de clienți care le trec pragul rămâne constant sau, de ce nu, chiar crește.

Indiferent dacă vorbim de o diversificare a formatelor sau a tipurilor de magazine din portofoliu, astfel încât să ajungă la cât mai mulți consumatori, sau de introducerea unor noi servicii sau chiar de crearea unor mini-malluri, jucătorii din retailul modern nu se uită exclusiv la expansiunea prin deschiderea de noi magazine standard, ci și la lansarea unor noi concepte.

CONTEXT DE PIAȚĂ. Dar să începem cu începutul și să vedem care sunt pre­misele pe care își bazează retailerii mo­derni noile planuri de business în România. Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, indicatorul care măsoară cel mai bine consumul privat, a avut un plus de 7,8% în primele șase luni ale acestui an comparativ cu aceeași pe­rioadă dn 2016. În același interval, PIB-ul a crescut cu un spectaculos 5,8%, arată cele mai recente date de la Institutul Național de Statistică.

Dar – pentru că există și un „dar“ –, așa cum mulți analiști economici au pro­g­nozat la începutul anului, ritmul de creștere a consumului s-a mai temperat față de 2016, când înregistrase un avans total de 13,5%. Ca o paranteză, în 2016 au existat o serie de factori care au influențat această evoluție, inclusiv reducerea TVA de la 24% la 20%. În 2017, chiar dacă va­loa­rea TVA a mai scăzut cu încă un procent, efectul nu a mai fost la fel de puternic în tabloul general al consumului.

Rămânând în zona cifrelor, să mai spunem că piața comerțului modern cu do­minantă alimentară s-a ridicat anul trecut la 46,5 miliarde de lei, în creștere cu peste 18% față de 2015. Pentru anul în curs, estimările indică un nou avans, dar ceva mai temperat, de 7,6%, până la peste 50 de miliarde de lei, arată datele firmei de cercetare Euromonitor International. În ceea ce pri­vește raportul de forțe, hiper­mar­­keturile, discounterii, supermarketurile și magazinele moderne de proximitate au ajuns la nivelul primului trimestru al lui 2017 la o cotă de piață de 62%, restul de 38% revenind micilor antreprenori din comerțul tradițional, potrivit GfK.

HIPERMARKET-MALL. Loc de creștere există, așadar, la fel și strategii. În încercarea de a atrage noi clienți, Kaufland, liderul pieței de comerț modern din România, cu afaceri de aproape 9,7 miliarde de lei anul trecut, a decis să lanseze – deocamdată doar în magazinul bucu­reștean din zona Barbu Văcărescu – un proiect pilot ce include un spațiu de cum­părături în exteriorul unității, precum și o zonă de food court cu restaurante, patiserii și cafenele. O inițiativă despre care oficialii lanțului german spun că repre­zintă o „reinventare“ a hi­per­marketurilor printr-un concept de open mall, modelul urmând a fi extins treptat și în alte magazine din rețea.

„Conceptul de open mall este realizat prin plasarea unor containere în parcare (a unităților Kaufland, n.r.), astfel am creat o zonă nouă de cumpărături“, spune Valer Hancaș, manager corporate affairs și comunicare al Kaufland România.  În prezent, rețeaua este formată din 115 magazine de tip hipermarket, la care se adaugă unul estival, amenajat sub formă de cort, până în luna septembrie, în stațiunea Sovata. Iar până la sfârșitul anului financiar, mai spune Hancaș, „pre­gătim deschiderea a patru noi magazine, în orașe precum București, Cluj-Napoca, Buzău și Satu Mare“.

Dincolo de această nouă strategie, cei de la Kaufland au lansat și o rețea de grădini urbane, în care pun la dispoziția oamenilor care locuiesc în vecinătatea magazinelor sale parcele pe care aceștia le pot îngriji și unde pot cultiva legume, fructe, arbuști, plante aromatice și flori. Agricultura urbană sau „de balcon“ a devenit o ocupație din ce în ce mai des în­tâlnită în rândul locuitorilor din orașe (șapte din zece români cultivă legume „la domiciliu“, potrivit unui studiu realizat de Institutul BICEED la comanda Kaufland), iar retailerul german a lansat această ini­­țiativă de „spații verzi“ în patru magazine și două școli din București.

2017 e anul care a marcat și intrarea retailerului francez Auchan pe zona de magazine de proximitate, prin inaugurarea conceptului MyAuchan în cadrul lan­țului de benzinării Petrom. Patru astfel de unități, cu suprafețe de 200-300 de metri pătrați fiecare, au fost deschise până acum, însă planurile pe în­tregul an vizează 15 magazine în cadrul stațiilor Petrom din București și din țară. Ca o paranteză, de notat că Pe­trom nu se află la primul par­teneriat de acest tip, având în vedere că și lanțul de fast-food Subway are des­chise unități în șapte dintre stațiile sale.

Revenind însă la francezii de la Auchan, aceștia au făcut primul pas anul acesta și pe segmentul de supermarketuri, anun­țând că, până la finalul anului 2017, vor deschide primul magazin pe acest for­mat în complexul comercial Bucur Obor din Capitală. Descris de Ionuț Ardeleanu, directorul general al Auchan România, drept „încă un pas în direcția dez­vol­tării comerțului nostru de proximitate“, magazinul va avea o su­prafață de 2.300 de metri pătrați. Pentru comparație, cea mai mare unitate a lan­țului francez în România, magazinul din cartierul bucureștean Titan, are 16.000 de metri pătrați.

MAI COMPACT, MAI APROAPE.  Strategia de expansiune pe segmentul supermarketurilor și magazinelor de proximitate este urmată deja de câțiva ani și de alți jucători din comerțul modern, fran­cezii de la Carrefour fiind un exemplu în acest sens. Lanțul a ajuns în prezent la 293 de magazine pe toate tipurile de formate, dintre care doar 32 de hipermarketuri, iar restul supermarketuri (sub brandul Market), magazine de proxi­mitate (sub brandurile Express și Contact), dar și 25 de ma­gazine Billa, pe care Carrefour le-a achi­ziționat în urmă cu peste un an și pe care le va remodela sub brandul propriu până la finalul acestui an.

Spre formate mai mici de magazine s-a orientat în ultima vreme și lanțul Selgros Cash&Carry România, parte a grupului elvețian COOP, ce deține 21 de magazine pe plan local. Dintre acestea, două sunt deschise în format compact, cu o supra­față de vânzare de 4.000 de metri pătrați, față de 10.000 de metri pătrați cât are o unitate standard Selgros.

„Formatul compact este potrivit ora­șelor cu o populație de 70.000-100.000 de locuitori sau ca al doilea magazin în ora­șele în care există deja un format standard“, spune Alexandru Vlad, directorul general al lanțului Selgros Cash&Carry România. El adaugă că următorul magazin cu suprafață mai mică de vânzare va fi inaugurat în septembrie, la Bistrița, ritmul viitoarelor deschideri depinzând de identificarea unor terenuri și de obți­nerea tuturor avizelor și autorizațiilor necesare.

Dincolo însă de această nouă strategie care vizează magazine în format compact, Selgros a mai făcut anul acesta o mu­­tare de impact, lansând o platformă de pachete turistice, Selgros Travel – dez­­vol­tată în parteneriat cu TUI TravelCenter –, prin care oferă clienților posibilitatea de a-și cumpăra vacanțe în toată lumea.

„Dorința noastră a fost să răspundem nevoilor de relaxare și descoperire ale oamenilor și să le oferim clienților noștri posibilitatea de a achiziționa rapid și ușor pachete turistice“, spune Vlad, precizând că platforma va prezenta lunar câte zece vacanțe către destinații „deo­potrivă po­pu­lare și exotice“. De men­ționat că o miș­care similară au făcut și nemții de la Lidl în urmă cu un an, prin lansarea platformei Lidl Tour.

Trăgând linie, este evident că marile rețele de comerț modern au devenit o constantă a vieții de zi cu zi a românilor, indiferent că vorbim de marile hipermarketuri, unde mergem (poate) mai rar, dar lăsăm mai mulți bani, sau micile magazine mo­derne de proximitate, unde ajungem zi de zi la casa de marcat.

Și chiar dacă ritmul de creștere al consumului pare că s-a domolit, există și vești bune, care vor alimenta în continuare ape­titul de cumpărături al românilor. Salariul mediu net la nivel de economie a fost de 2.380 de lei în iunie, în creștere cu 14,5% față de aceeași pe­rioadă din 2016. Un plus care, evident, se va regăsi și în bilanțurile de final de an ale marilor retaileri.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Magazine efervescente” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Retailul modern este o piață în creștere care, deloc surprinzător, atrage din ce în ce mai multe tranzacții.[/vc_column_text][vc_column_text]

• PREVIZIUNI. „Creșterea economică va continua într-un ritm puternic, ceea ce va conduce și la creșterea veniturilor disponibile și a încrederii consumatorilor în economie și în viitor. În acest context (n.r.), vânzările retailerilor sunt așteptate să crească“, spun analiștii de la compania de cercetare Euromonitor International.
• TEMPERARE. Euromonitor atrage însă atenția că ritmul de creștere a vânzărilor retailerilor moderni cu dominantă alimentară se va tempera, de la 18,1% în 2016 la puțin sub 8% în 2017 și sub 6% în 2018.
• TRANZACȚII. Retailul modern a fost în ultima perioadă „scena“ mai mult a tranzacțiilor cu multe zerouri în coadă. În urmă cu peste un an, francezii de la Carrefour au preluat magazinele Billa din România, aflate în mâna nemților de la Rewe, într-o tranzacție evaluată la 100 de milioane de euro. La finalul lui 2016, și lanțul Profi a fost preluat de fondul de investiții Mid Europa Partners pentru 533 de milioane de euro, vânzătorul fiind fondul Enterprise Investors. Anul acesta, două magazine XXL Mega Discount au fost vândute de către nemții de la Rewe către discounterul Lidl.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney