Ce salt istoric a făcut Bursa de Valori București în septembrie

Piața locală de capital a făcut un salt uriaș în septembrie. Schimbarea eti­che­tei de piață de frontieră cu cea de piață emergentă ar putea sprijini o dezvoltare fără precedent a Bursei de Valori București (BVB), dar pentru ca aceasta să devină o sursă de creștere a economiei locale mai are de trecut prin câteva etape.

Bursa de Valori București a avut parte în septembrie de o realizare istorică – promovarea la statutul de piață emergentă de către agenția FTSE Russell, după mai mulți ani de monitorizare intensă. Simplul upgrade nu reprezintă însă o ga­ran­ție pentru prosperitatea viitoare a pieței locale de capital, care are în continuare nevoie de mai mulți emitenți și de mai multă susținere legislativă.

„Promovarea propriu-zisă la statutul de piață emergentă va permite pieței de capital și economiei românești să absoarbă noi fonduri în următorii ani și tran­smite un semnal puternic către companiile private și de stat că pot crește sem­nificativ prin intermediul bursei“, este mesajul transmis de oficialii BVB.

Promovarea se traduce prin accesul unor fonduri de investiții care gestio­nează miliarde de euro și care vor putea realiza plasamente în companiile listate pe piața locală de capital, tranzacții imposibile anterior din cauza restricțiilor induse de statutul de piață de frontieră. Unele estimări arată că, dacă pentru bursele de frontieră de la nivel mondial alocările fondurilor sunt de aproximativ 50 de miliarde de dolari, pentru bursele emergente acestea se ridică la 1.200-1.500 de miliarde de dolari. Pentru cele dezvoltate, sumele sunt de zece ori mai mari. „Universul piețelor emergente este de 50 de ori mai mare decât al piețelor de frontieră“, explica și Adrian Tănase, director general al BVB.

Companiile listate la BVB

Două companii listate la BVB au avut o contribuție decisivă la obținerea noului statut. Este vorba despre Banca Transilvania (TLV) – cea mai tranzac­țio­nată companie – și Nuclearelectrica (SNN) – companie listată, dar cu acționar majoritar statul român. Cele două sunt singurele care au îndeplinit criteriile de lichiditate și tranzacționare necesare pentru a fi incluse, începând cu 21 septembrie, în indi­cele All-Cap al Piețelor Emergente. La acestea se adaugă TeraPlast (TRP), prima companie românească inclusă în indicele FTSE Global Micro-Cap. În plus, dacă nu vor rata pragurile de lichiditate, în martie ar putea intra în indicii FTSE Russell și BRD, și OMV Petrom (SNP).

Circa 370 de companii sunt listate pe BVB, dintre care doar un sfert pe piața prin­cipală. Pentru a putea beneficia din plin de avantajele pe care le presupune trecerea la pasul următor, piața locală de capital are nevoie de mai multe oferte pu­blice inițiale (IPO), spun specialiștii. Iar acestea depind în mare măsură de cadrul legislativ. Exemplul cel mai concludent în acest sens este Hidroelectrica, a cărei IPO este așteptată de un deceniu, dar care este blocată în acest moment de legea care interzice vânzarea de acțiuni ale companiilor de stat timp de doi ani. Astfel de emitenți sunt atractivi pentru fondurile străine, prin prisma dimensiunilor.

„Vom susține ferm nevoia de listare a com­paniilor de stat, care, pe lângă beneficiile la nivelul atragerii de investiții, va crea cadrul pentru consolidarea guver­nanței corporative. Dezvoltarea pieței de capital va avea nevoie și de măsuri de încurajare a companiilor private de a se lista pentru a-și diversifica sursele de finanțare, ceea ce presupune viziune și un cadru le­gis­lativ și fiscal favorabil și stabil“, a decla­rat Cristian Agalopol, președintele grupului de lucru dedicat pieței de capital din cadrul AmCham România, cu ocazia pro­mo­­­vării BVB la statutul de piață emergentă.

Potențialul pieței

O serie de indicatori con­fir­mă potențialul ridicat de dezvoltare pentru piața internă de capital, pornind de la elementarul capitalizare bursieră/PIB. Conform datelor Bloomberg, acest indicator s-a situat anul trecut la 10% în România, nivel inferior celor din Polonia (peste 26%), Germania (peste 57%) și SUA (peste 167%), a subliniat Andrei Rădulescu, director al departamentului Analiză Macroe­co­nomică din cadrul Băncii Transilvania, într-o notă transmisă investitorilor. De ase­menea, piața internă de capital continuă să fie puternic subevaluată din perspectiva indicatorului PER (price-to-earnings ratio), care arată cât „costă“ un leu de pro­fit al unei companii, după cotația acțiunii acesteia.

„Continuarea procesului de dezvoltare din sfera pieței de capital ar determina și scă­derea costurilor de finanțare din eco­no­mie și ar putea contribui la echilibrarea comportamentului economic al populației și companiilor, pentru că în zgomotul bursei se stabilesc permanent (prin interac­țiu­nea cererii și ofertei) cele două elemente fundamentale ale succesului într-o economie de piață: valoarea activelor/companiilor și percepția de risc investițional“, a sub­liniat Andrei Rădulescu.

MSCI. România va avea o pondere de apro­ximativ 0,4% în indicii FTSE, a spus Mark Davis, directorul regional al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvol­tare (BERD) pentru România și Bulgaria. În opi­nia sa, două tendințe globale în ceea ce privește evoluția piețelor de capital ar trebui să fie de interes pentru România: creș­terea investiției pasive (2.800 de miliarde de dolari în SUA) și investițiile în active și companii prietenoase cu mediul, unde alo­cările sunt de la sute de miliarde la mii de miliarde în funcție de sursă.

Oficialul BERD a subliniat totodată faptul că piața locală de capital ar trebui să țintească și upgrade-ul MSCI. „Trebuie să țintim către upgrade-ul MSCI, cum peste 80% din fondurile pasive din piețele emergente fac plasamente prin acest statut. Aș vrea să subliniez și importanța dezvoltării de produse cum ar fi instrumente tranzac­ționabile pe termen scurt sub formă de commercial paper (emitere de datorie pe ter­men scurt, n.r.). Acestea pot fi instrumente foarte folositoare pe timpuri de incertitudine ridicată, iar asta proiectăm în Țările Baltice și suntem gata să promovăm și în România“, a mai spus Mark Davis.

Opt luni

Pandemia și volatilitatea pe care a creat-o pe bursele de la nivel mondial au sprijinit eforturile BVB de a promova într-o ligă superioară, prin prisma creșterii valorilor tranzacționate. Statisticile la opt luni, cele mai recente, indică însă progrese modeste.

Valoarea totală a instrumentelor financiare pe segmentele de acțiuni și venit fix listate la BVB a ajuns la aproximativ 533 de milioane de euro. În total, opt emitenți s-au finanțat cu succes prin emisiuni de instrumente financiare listate pe bursa româ­nească în perioada ianuarie-august 2020. Cel mai important ca dimensiune a fost însă statul român, prin Ministerul Finan­țelor Publice (MFP), care a listat o serie de titluri de stat pentru populație.

„Bursa este în continuă expansiune și avem semnale încurajatoare din partea in­ter­mediarilor autorizați că mai mulți emi­tenți se pregătesc să acceseze piața de capital“, a comentat Radu Hanga, președin­tele BVB, într-un raport.

La nivelul primelor opt luni din 2020, valoarea totală a tranzacțiilor cu acțiuni înregistrată pe Piața Reglementată la vedere a BVB a fost de 6,9 miliarde de lei, echi­valentul a 1,44 miliarde de euro. În ceea ce privește lichiditatea zilnică, reflec­tată prin prisma valorii medii zilnice de tranzacționare, acest indicator a ajuns la 8,7 milioane de euro în perioada ianuarie-august din 2020, nivel similar celui realizat în aceeași perioadă a anului trecut.

Ce, cât, cum

Bursa de Valori București (BVB) a fost promovată de agenția FTSE Russell în liga piețelor emergente, dar agenția are criterii mai relaxate decât MSCI.

• CRITERII. FTSE Russell revizuiește anual clasificarea țărilor în cele patru categorii – piețe de capital dezvoltate, piețe de capital emergente avansate, piețe de capital emergente secundare și piețe de capital de frontieră – prin analizarea a 21 de cri­terii care urmăresc, printre altele, cadrul de reglementare, custodia și decontarea, cadrul de tranzacționare și operațiunile cu derivative.
• COMPANII. Pentru ca o companie să îndeplinească criteriul de lichiditate cerut de FTSE Russell, aceasta trebuie să aibă o lichiditate me­diană lunară de cel puțin 0,05% pentru minimum 10 din 12 luni. Măsurarea lichi­dității se realizează pentru fiecare companie ca raportul dintre mediana lunară a volumelor tranzacționate zilnic și numărul de acțiuni free float.
• MSCI. Criteriile agenției MSCI solicită oricărei burse emergente să aibă trei emi­tenți superlichizi, respectiv trei companii care să înde­plinească trei condiții: capitalizare bursieră de 1,26 miliarde de dolari, o dimensiune a free-floatului de 630 de milioane de dolari și un rulaj de minimum 15%.

Acest articol a apărut în numărul 100 al revistei NewMoney