Ce s-a întâmplat cu megaproiectele rezidențiale anunțate de antreprenorii români înainte de criză
Povestea e simplă: în anii de boom ai imobiliarelor, o mulțime de megaproiecte rezidențiale au fost anunțate de mai mulți oameni de afaceri români. Multe dintre ele au rămas însă pe hârtie, iar o criză economică mai târziu, investițiile de atunci par să fi fost date uitării. Acum că piața locuințelor este din nou pe val, își vor relua ei proiectele?
Exercițiu de memorie: e anul 2007, iar oamenii de afaceri Lóránd Szarvadi și Ferenc Hegedus vând o parte din retailerul de electrocasnice Domo unui fond de investiții și fac un nou pariu de business, de această dată în imobiliare, un sector aflat în plin clocot. Concret, fondatorii Domo (companie care între timp și-a închis toate magazinele fizice) investesc banii din tranzacție într-un teren de 100 de hectare în comuna Săbăreni, aflată în nord-vestul Capitalei.
Planul lor de pe hârtie: un megacomplex rezidențial cu 1.000 de apartamente și 1.000 de vile, în urma unei investiții estimate la aproape 400 de milioane de euro. Cu cifrele pe masă, investiția pare să se justifice de la sine, mai ales că pe piață există o foame de locuințe, iar prețurile acestora cresc galopant. Un an mai târziu însă, în 2008, criza economică lovește (și) România, iar mai multe proiecte imobiliare se opresc la stadiul de machetă. Printre ele și cel lansat de Szarvadi și partenerul său. Un deceniu mai târziu, Szarvadi mărturisește că deocamdată nu se grăbește să reia proiectul rezidențial, în ciuda faptului că vede semnale bune pe piața locală imobiliară. Și tot deocamdată, terenul în cauză este cultivat agricol. „Poate peste doi-trei ani am putea relua un proiect imobiliar pe acel teren“, a spus el pentru NewMoney. Deja a văzut cum proiecte rezidențiale de dimensiuni mai mici au început să prindă contur pe parcele aflate în imediata vecinătate a terenului pe care îl deține și s-au vândut (aproape) precum pâinea caldă.
Totuși, după experiența trecută, este mai precaut și spune că, în cazul în care va relua proiectul, ar renunța la blocurile de apartamente și ar face doar case „verzi“ – „se pretează mai bine acelei zone“ –, și pe care oricum le-ar construi în mai multe faze. În plus, adaugă el, pentru reluarea proiectului rezidențial ar vrea să caute și un eventual partener, care să vină cu finanțarea.
FINAL (NE)FERICIT. Înapoi în rezidențialul lui 2017, piața locală se îndreaptă spre cel mai bun an al său din ultimul deceniu, urmând să depășească recordul de aproape 61.000 de locuințe noi livrate în 2008, potrivit reprezentanților Târgului Imobiliar Național (tIMOn), desfășurat la finele lunii mai în București. Iar dacă tot suntem la capitolul cifre, un studiu recent al portalului Imobiliare.ro arăta că în cele mai mari șapte orașe din România se află în construcție sau în curs de pregătire circa 1.400 de proiecte rezidențiale, cu cel puțin 30 de apartamente fiecare.
Și totuși, nu toate proiectele au garanția unui final fericit, pentru că revirimentul pieței imobiliare nu este neapărat și panaceul așteptat pentru resetarea și restartarea acestora.
Un alt om de afaceri român ale cărui planuri în domeniul rezidențial au fost date peste cap odată cu venirea recesiunii este Ion Avram, care controla rețeaua de supermarketuri Primăvara. Compania lui Avram, Can Serv (intrată în insolvență în 2012), a apucat să ridice înainte de criză un ansamblu rezidențial în zona Ghencea din Capitală, iar planurile sale includeau și un proiect de 1.000 de locuințe la Lujerului, în cartierul Militari, unde omul de afaceri cumpărase un teren cu peste 20 de milioane de euro.
„Terenul este încă în proprietatea noastră. Suntem într-un blocaj bancar, respectăm niște proceduri“, au fost singurele comentarii ale lui Ion Avram, la întrebarea NewMoney dacă proiectul Primăvara Lujerului ar putea fi reluat.
Între timp, zona Lujerului din Capitală a început să atragă noi investiții rezidențiale, printre acestea numărându-se proiectul Gran Via Park – dezvoltat de grupul spaniol Gran Via vizavi de mallul Plaza România – și ansamblul 21 Residence Politehnica, construit de firma Pedro Company Constructexim (controlată de Petre Niculae) în chiar imediata apropiere a centrului comercial Cora Lujerului.
CRIZA, BAT-O VINA. Un megaproiect imobiliar anunța în 2006 și omul de afaceri Marius Ivan, unul dintre fondatorii producătorului de lacuri și vopsele Düfa România și fost director general și la Henkel Bautechnik. Alături de un partener irlandez, Ivan plănuia să construiască pe un teren din Voluntari un complex multifuncțional, cu birouri, spații comerciale și circa 800 de locuințe. Proiectul, denumit Pipera City și estimat la 700 de milioane de euro, a intrat în insolvență în 2012. A mai rămas din el doar o groapă pentru fundație, săpată înainte de criză, potrivit ultimelor date.
Între timp, chiar dacă proiectul nu a mai fost reluat, Marius Ivan (care a dezvoltat și birourile North Gate) a continuat să investească în imobiliare, deschizând tot în Voluntari o hală în care a funcționat timp de câțiva ani o piață, transformată ulterior într-un centru comercial denumit Pipera Plaza și dezvoltat în parteneriat cu grupul Intercora din Cehia.
Tot în 2006, omul de afaceri Ion Rădulea vorbea și el despre o investiție derulată pe parcursul a 15 ani pe amplasamentul fostei fabrici Semănătoarea din București, care ar fi urmat să includă un ansamblu de birouri, o zonă comercială, un hotel și clădiri pentru servicii sociale (școală, spital), dar și peste 1.300 de locuințe. Între timp, grupul Sema Parc, controlat de Rădulea, și-a continuat investițiile doar pe zona de birouri.
Și fostul primar al Sectorului 1 al Capitalei, omul de afaceri George „Gepa Electro Center“ Pădure, a anunțat în 2008 un proiect de peste 200 de milioane de euro în zona Colentina, în parteneriat cu investitori belgieni, care urma să aibă 1.500 de locuințe. Firma care trebuia să dezvolte proiectul a intrat însă în insolvență, împovărată de datorii de 18 milioane de euro.
O ALTĂ REALITATE. Acestea fiind premisele, întrebarea rămâne: există șanse ca astfel de investiții să reapară pe harta rezidențialului românesc? „Reluarea unor proiecte imobiliare anunțate în urmă cu zece ani depinde de o multitudine de factori, indiferent de segmentul pieței“, explică Gabriel Voicu, director al diviziei New Homes în cadrul companiei de consultanță Coldwell Banker România. De regulă, proiectele de genul celor deja amintite au fost gândite de la bun început după un anumit plan de afaceri, care ținea cont de realitățile economice ale vremii. Astăzi, acestea sunt considerabil diferite față de cele de acum un deceniu.
Totuși, crede Voicu, acele investiții ar putea fi reluate, fiindcă pe piață există cerere, însă proiectele trebuie regândite în totalitate, „fie că vorbim de caracteristici generale sau de suprafețe ale locuințelor și mix de apartamente“.
Ca o paranteză, există și cazuri de ansambluri rezidențiale anunțate înainte de criză și reluate în ultimii ani. Proiectul Dimri West Towers din cartierul bucureștean Prelungirea Ghencea, ridicat de israelinii de la Dimri, sau GviTown din zona Mihai Bravu, dezvoltat de israelienii de la Gindi Group, sunt doar două dintre ansamblurile rezidențiale pe care criza le-a pus în stand-by, dar care au renăscut după 2013-2014.
În momentul de față, cererea e în continuă creștere, proiectele noi de locuințe se vând (din nou) din stadiul de planșetă, iar prețurile au prins aripi. Numai pentru anul în curs agenții imobiliari și dezvoltatorii vorbesc de o scumpire a caselor de circa 10%.
Cât de mult mai pot ele însă crește? Și, mai ales, există riscul unei noi bule? Sunt întrebări pe care (poate) și le pune și Lóránd Szarvadi, gândindu-se la terenul său de 100 de hectare de lângă București. Iar după o criză în care „castelul de nisip“ al pieței rezidențiale s-a prăbușit, orice precauție pare să fie mai mult decât binevenită.
Formule necâștigătoare
În perioada de boom mai multe proiecte imobiliare de sute de milioane de euro au fost anunțate în București. Un deceniu mai târziu, investițiile nu au pornit. Proiectele în cauză nu includeau și parte de rezidențial, dar exemplifică modul în care criza economică a îngropat unele investiții (aproape) definitiv.
• ESPLANADA. Conceptul urma să aducă în același loc un centru comercial și mai multe clădiri de birouri, după investiții de circa un miliard de euro. Proiectul era realizat sub forma unui parteneriat public-privat alături de compania de dezvoltare imobiliară TriGranit. Proiectul a fost însă anulat după 2008.
• CASA RADIO. În 2006, Plaza Centers, companie controlată de un grup israelian, semna un parteneriat cu Ministerul Dezvoltării pentru construcția unui proiect multifuncțional la Casa Radio din București, ce urma să poarte numele Dâmbovița Center. Investiția, evaluată la peste 200 de milioane de euro, includea un centru comercial, spații de birouri, apart-hotel și un centru de conferințe. Proiectul nu a mai pornit.
FOTO: Mediafax Foto
