Ce s-a întâmplat cu megaproiectele rezidențiale anunțate de antreprenorii români înainte de criză

Andreea Neferu 22/06/2017 | 10:16 Oameni
Ce s-a întâmplat cu megaproiectele rezidențiale anunțate de antreprenorii români înainte de criză

Povestea e simplă: în anii de boom ai imo­biliarelor, o mulțime de mega­pro­iecte rezidențiale au fost anun­țate de mai mulți oameni de afaceri români. Multe dintre ele au rămas însă pe hâr­tie, iar o criză economică mai târ­ziu, investițiile de atunci par să fi fost date uitării. Acum că piața locuin­țelor este din nou pe val, își vor relua ei pro­iectele?     

Exercițiu de memorie: e anul 2007, iar oamenii de afaceri Lóránd Szarvadi și Ferenc Hegedus vând o parte din retailerul de electrocasnice Domo unui fond de investiții și fac un nou pariu de business, de această dată în imobiliare, un sector aflat în plin clocot. Concret, fondatorii Domo (companie care între timp și-a închis toate magazinele fizice) investesc banii din tranzacție într-un te­ren de 100 de hectare în comuna Săbă­reni, aflată în nord-vestul Capitalei.

Planul lor de pe hârtie: un megacomplex rezidențial cu 1.000 de apartamente și 1.000 de vile, în urma unei investiții estimate la aproape 400 de milioane de euro. Cu cifrele pe masă, investiția pare să se justifice de la sine, mai ales că pe piață există o foame de locuințe, iar prețurile acestora cresc galopant. Un an mai târ­ziu însă, în 2008, criza economică lo­vește (și) România, iar mai multe pro­iecte imobiliare se opresc la stadiul de machetă. Printre ele și cel lansat de Szarvadi și partenerul său. Un deceniu mai târziu, Szarvadi mărtu­risește că deo­camdată nu se grăbește să reia pro­iectul rezidențial, în ciuda faptului că vede semnale bune pe piața locală imo­biliară. Și tot deocamdată, terenul în cauză este cultivat agricol. „Poate peste doi-trei ani am putea relua un proiect imobiliar pe acel teren“, a spus el pentru NewMoney. Deja a văzut cum proiecte reziden­țiale de dimensiuni mai mici au început să prindă contur pe parcele aflate în imediata veci­nătate a terenu­lui pe care îl deține și s-au vândut (aproape) precum pâinea caldă.

Totuși, după experiența trecută, este mai precaut și spune că, în cazul în care va relua proiectul, ar renunța la blocurile de apartamente și ar face doar case „verzi“ – „se pretează mai bine acelei zone“ –, și pe care oricum le-ar construi în mai multe faze. În plus, adaugă el, pentru reluarea proiectului rezidențial ar vrea să caute și un eventual partener, care să vină cu finanțarea.

FINAL (NE)FERICIT. Înapoi în reziden­țialul lui 2017, piața locală se îndreaptă spre cel mai bun an al său din ultimul deceniu, urmând să depășească recordul de aproape 61.000 de locuințe noi livrate în 2008, potrivit reprezentanților Târgului Imobiliar Național (tIMOn), desfășurat la finele lunii mai în București. Iar dacă tot suntem la capitolul cifre, un studiu recent al portalului Imobiliare.ro arăta că în cele mai mari șapte orașe din România se află în construcție sau în curs de pregătire circa 1.400 de proiecte rezidențiale, cu cel puțin 30 de apartamente fiecare.

Și totuși, nu toate proiectele au garanția unui final fericit, pentru că revirimentul pieței imobiliare nu este neapărat și pana­ceul așteptat pentru resetarea și restartarea acestora.

Un alt om de afaceri român ale cărui pla­nuri în domeniul rezidențial au fost date peste cap odată cu venirea recesiunii este Ion Avram, care controla rețeaua de supermarketuri Primăvara. Compania lui Avram, Can Serv (intrată în insolvență în 2012), a apucat să ridice înainte de criză un ansamblu rezi­dențial în zona Ghencea din Capitală, iar planurile sale includeau și un proiect de 1.000 de lo­cuințe la Lujerului, în cartierul Militari, unde omul de afa­ceri cum­părase un teren cu peste 20 de milioane de euro.

„Terenul este încă în proprietatea noas­tră. Suntem într-un blocaj bancar, respec­tăm niște proceduri“, au fost singurele comentarii ale lui Ion Avram, la întrebarea NewMoney dacă proiectul Primăvara Luje­rului ar putea fi reluat.

Între timp, zona Lujerului din Capitală a început să atragă noi investiții reziden­țiale, printre acestea numărându-se pro­iectul Gran Via Park – dezvoltat de grupul spaniol Gran Via vizavi de mallul Plaza România – și ansamblul 21 Residence Poli­tehnica, construit de firma Pedro Com­pany Constructexim (controlată de Pe­tre Niculae) în chiar imediata apro­piere a centrului comercial Cora Lujerului.

CRIZA, BAT-O VINA. Un megaproiect imobiliar anunța în 2006 și omul de afa­ceri Marius Ivan, unul dintre fondatorii pro­ducătorului de lacuri și vopsele Düfa România și fost director general și la Henkel Bautechnik. Alături de un partener ir­lan­dez, Ivan plănuia să construiască pe un teren din Voluntari un complex multi­funcțional, cu birouri, spații comerciale și circa 800 de locuințe. Proiectul, denumit Pipera City și estimat la 700 de milioane de euro, a intrat în insolvență în 2012. A mai rămas din el doar o groapă pentru fundație, săpată înainte de criză, potrivit ulti­melor date.

Între timp, chiar dacă proiectul nu a mai fost reluat, Marius Ivan (care a dezvoltat și birourile North Gate) a continuat să investească în imobiliare, deschizând tot în Voluntari o hală în care a funcționat timp de câțiva ani o piață, transformată ulterior într-un centru comercial denumit Pipera Plaza și dezvoltat în parteneriat cu grupul Intercora din Cehia.

Tot în 2006, omul de afaceri Ion Ră­dulea vorbea și el despre o investiție de­ru­lată pe parcursul a 15 ani pe amplasamentul fostei fabrici Semănătoarea din București, care ar fi urmat să includă un ansamblu de birouri, o zonă comercială, un hotel și clădiri pentru servicii sociale (școală, spital), dar și peste 1.300 de lo­cuințe. Între timp, grupul Sema Parc, controlat de Rădulea, și-a continuat inves­ti­țiile doar pe zona de birouri.

Și fostul primar al Sectorului 1 al Capitalei, omul de afaceri George „Gepa Electro Center“ Pădure, a anunțat în 2008 un proiect de peste 200 de milioane de euro în zona Colentina, în parteneriat cu investitori belgieni, care urma să aibă 1.500 de locuințe. Firma care trebuia să dezvolte pro­iectul a intrat însă în insol­vență, îm­po­vărată de datorii de 18 mili­oane de euro.

O ALTĂ REALITATE. Acestea fiind premi­sele, întrebarea rămâne: există șanse ca astfel de investiții să reapară pe harta rezi­­dențialului românesc? „Reluarea unor proiecte imobiliare anunțate în urmă cu zece ani depinde de o multitudine de factori, indiferent de segmentul pieței“, expli­că Gabriel Voicu, director al diviziei New Homes în cadrul companiei de con­sultanță Coldwell Banker România. De regulă, pro­iectele de genul celor deja amintite au fost gândite de la bun început după un anu­mit plan de afaceri, care ți­nea cont de realitățile econo­mice ale vre­mii. Astăzi, acestea sunt considerabil diferite față de cele de acum un deceniu.

Totuși, crede Voicu, acele investiții ar putea fi reluate, fiindcă pe piață există ce­rere, însă proiectele trebuie regândite în totalitate, „fie că vorbim de caracteristici generale sau de suprafețe ale locuințelor și mix de apartamente“.

Ca o paranteză, există și cazuri de an­sambluri rezidențiale anunțate înainte de criză și reluate în ultimii ani. Proiectul Dimri West Towers din cartierul bucureș­tean Prelungirea Ghencea, ridicat de isra­elinii de la Dimri, sau GviTown din zona Mihai Bravu, dezvoltat de israelienii de la Gindi Group, sunt doar două dintre an­samblurile rezidențiale pe care criza le-a pus în stand-by, dar care au renăscut după 2013-2014.

În momentul de față, cererea e în con­tinuă creștere, proiectele noi de locuințe se vând (din nou) din stadiul de planșetă, iar prețurile au prins aripi. Numai pentru anul în curs agenții imobiliari și dezvoltatorii vorbesc de o scumpire a caselor de circa 10%.

Cât de mult mai pot ele însă crește? Și, mai ales, există riscul unei noi bule? Sunt întrebări pe care (poate) și le pune și Lóránd Szarvadi, gândindu-se la terenul său de 100 de hectare de lângă București. Iar după o criză în care „castelul de nisip“ al pieței rezidențiale s-a prăbușit, orice precauție pare să fie mai mult decât bi­­ne­­venită.


Formule necâștigătoare

În perioada de boom mai multe proiecte imobiliare de sute de milioane de euro au fost anunțate în București. Un deceniu mai târziu, investițiile nu au pornit. Proiectele în cauză nu includeau și parte de rezidențial, dar exemplifică modul în care criza economică a îngropat unele investiții (aproape) definitiv.

ESPLANADA. Conceptul urma să aducă în același loc un centru comercial și mai multe clădiri de birouri, după investiții de circa un miliard de euro. Proiectul era realizat sub forma unui parteneriat public-privat alături de compania de dezvoltare imobiliară TriGranit. Proiectul a fost însă anulat după 2008.

CASA RADIO. În 2006, Plaza Centers, companie controlată de un grup israelian, semna un parteneriat cu Ministerul Dezvoltării pentru construcția unui proiect multifuncțional la Casa Radio din București, ce urma să poarte numele Dâmbovița Center. Investiția, evaluată la peste 200 de milioane de euro, includea un centru comercial, spații de birouri, apart-hotel și un centru de conferințe. Proiectul nu a mai pornit.


FOTO: Mediafax Foto

A debutat în presa scrisă în urmă cu opt ani. În 2013, a absolvit cursurile programului de pregătire intensivă în jurnalism „Economic and Political Reporting from Southeast Europe”, organizat la Londra și la Berlin de agenția de presă Reuters, iar în 2015 a participat la cursurile școlii de vară Online and Multimedia Journalism, organizată de Deutsche Journalistenschule la Munchen. În 2013, a câștigat premiul „Florin Petria” pentru jurnalism economic, iar în 2015 a fost unul dintre laureații concursului Tânărul Jurnalist al Anului, secțiunea Economie. Anterior, Andreea a lucrat la Ziarul Financiar. În prezent, la NewMoney, Andreea acoperă din punct de vedere editorial domeniile construcții și imobiliare.