Ce s-a întâmplat cu megaproiectele rezidențiale anunțate de antreprenorii români înainte de criză

Povestea e simplă: în anii de boom ai imo­biliarelor, o mulțime de mega­pro­iecte rezidențiale au fost anun­țate de mai mulți oameni de afaceri români. Multe dintre ele au rămas însă pe hâr­tie, iar o criză economică mai târ­ziu, investițiile de atunci par să fi fost date uitării. Acum că piața locuin­țelor este din nou pe val, își vor relua ei pro­iectele?     

Exercițiu de memorie: e anul 2007, iar oamenii de afaceri Lóránd Szarvadi și Ferenc Hegedus vând o parte din retailerul de electrocasnice Domo unui fond de investiții și fac un nou pariu de business, de această dată în imobiliare, un sector aflat în plin clocot. Concret, fondatorii Domo (companie care între timp și-a închis toate magazinele fizice) investesc banii din tranzacție într-un te­ren de 100 de hectare în comuna Săbă­reni, aflată în nord-vestul Capitalei.

Planul lor de pe hârtie: un megacomplex rezidențial cu 1.000 de apartamente și 1.000 de vile, în urma unei investiții estimate la aproape 400 de milioane de euro. Cu cifrele pe masă, investiția pare să se justifice de la sine, mai ales că pe piață există o foame de locuințe, iar prețurile acestora cresc galopant. Un an mai târ­ziu însă, în 2008, criza economică lo­vește (și) România, iar mai multe pro­iecte imobiliare se opresc la stadiul de machetă. Printre ele și cel lansat de Szarvadi și partenerul său. Un deceniu mai târziu, Szarvadi mărtu­risește că deo­camdată nu se grăbește să reia pro­iectul rezidențial, în ciuda faptului că vede semnale bune pe piața locală imo­biliară. Și tot deocamdată, terenul în cauză este cultivat agricol. „Poate peste doi-trei ani am putea relua un proiect imobiliar pe acel teren“, a spus el pentru NewMoney. Deja a văzut cum proiecte reziden­țiale de dimensiuni mai mici au început să prindă contur pe parcele aflate în imediata veci­nătate a terenu­lui pe care îl deține și s-au vândut (aproape) precum pâinea caldă.

Totuși, după experiența trecută, este mai precaut și spune că, în cazul în care va relua proiectul, ar renunța la blocurile de apartamente și ar face doar case „verzi“ – „se pretează mai bine acelei zone“ –, și pe care oricum le-ar construi în mai multe faze. În plus, adaugă el, pentru reluarea proiectului rezidențial ar vrea să caute și un eventual partener, care să vină cu finanțarea.

FINAL (NE)FERICIT. Înapoi în reziden­țialul lui 2017, piața locală se îndreaptă spre cel mai bun an al său din ultimul deceniu, urmând să depășească recordul de aproape 61.000 de locuințe noi livrate în 2008, potrivit reprezentanților Târgului Imobiliar Național (tIMOn), desfășurat la finele lunii mai în București. Iar dacă tot suntem la capitolul cifre, un studiu recent al portalului Imobiliare.ro arăta că în cele mai mari șapte orașe din România se află în construcție sau în curs de pregătire circa 1.400 de proiecte rezidențiale, cu cel puțin 30 de apartamente fiecare.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.