Ce s-a întâmplat cu megaproiectele rezidențiale anunțate de antreprenorii români înainte de criză

Povestea e simplă: în anii de boom ai imobiliarelor, o mulțime de megaproiecte rezidențiale au fost anunțate de mai mulți oameni de afaceri români. Multe dintre ele au rămas însă pe hârtie, iar o criză economică mai târziu, investițiile de atunci par să fi fost date uitării. Acum că piața locuințelor este din nou pe val, își vor relua ei proiectele?
Exercițiu de memorie: e anul 2007, iar oamenii de afaceri Lóránd Szarvadi și Ferenc Hegedus vând o parte din retailerul de electrocasnice Domo unui fond de investiții și fac un nou pariu de business, de această dată în imobiliare, un sector aflat în plin clocot. Concret, fondatorii Domo (companie care între timp și-a închis toate magazinele fizice) investesc banii din tranzacție într-un teren de 100 de hectare în comuna Săbăreni, aflată în nord-vestul Capitalei.
Planul lor de pe hârtie: un megacomplex rezidențial cu 1.000 de apartamente și 1.000 de vile, în urma unei investiții estimate la aproape 400 de milioane de euro. Cu cifrele pe masă, investiția pare să se justifice de la sine, mai ales că pe piață există o foame de locuințe, iar prețurile acestora cresc galopant. Un an mai târziu însă, în 2008, criza economică lovește (și) România, iar mai multe proiecte imobiliare se opresc la stadiul de machetă. Printre ele și cel lansat de Szarvadi și partenerul său. Un deceniu mai târziu, Szarvadi mărturisește că deocamdată nu se grăbește să reia proiectul rezidențial, în ciuda faptului că vede semnale bune pe piața locală imobiliară. Și tot deocamdată, terenul în cauză este cultivat agricol. „Poate peste doi-trei ani am putea relua un proiect imobiliar pe acel teren“, a spus el pentru NewMoney. Deja a văzut cum proiecte rezidențiale de dimensiuni mai mici au început să prindă contur pe parcele aflate în imediata vecinătate a terenului pe care îl deține și s-au vândut (aproape) precum pâinea caldă.
Totuși, după experiența trecută, este mai precaut și spune că, în cazul în care va relua proiectul, ar renunța la blocurile de apartamente și ar face doar case „verzi“ – „se pretează mai bine acelei zone“ –, și pe care oricum le-ar construi în mai multe faze. În plus, adaugă el, pentru reluarea proiectului rezidențial ar vrea să caute și un eventual partener, care să vină cu finanțarea.
FINAL (NE)FERICIT. Înapoi în rezidențialul lui 2017, piața locală se îndreaptă spre cel mai bun an al său din ultimul deceniu, urmând să depășească recordul de aproape 61.000 de locuințe noi livrate în 2008, potrivit reprezentanților Târgului Imobiliar Național (tIMOn), desfășurat la finele lunii mai în București. Iar dacă tot suntem la capitolul cifre, un studiu recent al portalului Imobiliare.ro arăta că în cele mai mari șapte orașe din România se află în construcție sau în curs de pregătire circa 1.400 de proiecte rezidențiale, cu cel puțin 30 de apartamente fiecare.
Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.