Ce relevanță are în business că ultimul minut al lunii iunie din 2012 a avut 61 de secunde?
Are vreo relevanță faptul că ultimul minut al lunii iunie din 2012 a avut 61 de secunde? Da, dacă impactul se traduce peste ani într-o cifră de afaceri de 1,3 milioane de euro.
Acest articol a apărut în numărul 73 (9 – 22 septembrie 2019) al revistei NewMoney
L-au lansat în formă brută în iunie 2012, cu o investiție inițială de aproape 200.000 de euro. Pe atunci, The Hub − devenit între timp Impact Hub − își avea sediul la Piața Unirii din București și ocupa un singur etaj, adică o suprafață totală de 300 de metri pătrați. Patru luni mai târziu, cumula deja 600 de metri pătrați, înghițind și nivelul inferior.
Dacă, inițial, cei trei fondatori (soții Oana și Vlad Craioveanu, alături de Alexandra Pode) se puteau mândri cu un spațiu de coworking care număra 50 de membri, Impact Hub se întinde astăzi pe o suprafață de peste zece ori mai mare, lucrează cu minimum 150 de startupuri anual, are peste 200 de membri lună de lună și estimează să depășească anul acesta afaceri de 1,3 milioane de euro. De asemenea, compania derulează zece programe de accelerare, inovare socială și educație antreprenorială − dintre care unele cu acoperire națională, cum ar fi Startarium sau Makeathon.
NEVOIA DE SPAȚIU. „Impact Hub a fost o întâmplare. Noi ne-am propus să construim un spațiu în care oameni ca noi să se poată întâlni, să poată lucra și construi proiecte. Pe atunci, pentru mulți din prietenii noștri eram un fel de hipsteri nebuni care renunțau la slujbe bine plătite pentru a merge pe un drum antreprenorial plin de neprevăzut“, își amintește Vlad Craioveanu.
La șapte ani de la intrarea pe piață a Impact Hub, suprafața totală a spațiilor de coworking aproape că s-a dublat, ajungând numai în București la peste 71.000 de metri pătrați, adică 2% din totalul spațiilor de birouri, pe fondul dezvoltării industriei IT&C, în principal, se arată în cel mai recent raport al companiei de consultanță imobiliară Crosspoint.
Pe piața românească, primele spații de coworking au apărut prin 1998, odată cu deschiderea în Capitală a primului birou al grupului belgian IWG. A fost nevoie de zece ani să se ajungă la o suprafață totală de doar 2.500 de metri pătrați, pentru ca în următorii zece ani aceasta să ajungă la 60.000 de metri pătrați, potrivit datelor aceluiași raport. În momentul de față, IWG domină categoric segmentul bucureștean al coworkingului, cu un portofoliu de aproximativ 30.000 de metri pătrați în 14 spații flexibile de birouri, fiind secondat de Mindspace, cu 12.000 de metri pătrați în trei clădiri.
În august 2017, pentru că nu mai reușeau să facă față cererii, cei trei antreprenori au decis să își mute sediul în zona Timpuri Noi, Impact Hub extinzându-se astfel pe o suprafață totală de 1.600 de metri pătrați. „Am luat în calcul să păstrăm locația, însă nu eram pregătiți din punctul de vedere al managementului. Atunci când te ocupi de două locații diferite, lucrurile devin un pic mai dificile“, recunoaște astăzi Oana Craioveanu.
FUZIUNEA OBLIGATORIE. Luna trecută, Impact Hub a fuzionat cu 3house, companie fondată în 2018 de Vlad Craioveanu, printr-o investiție de 1,7 milioane de euro. Este vorba despre un startup cu un model de business similar, însă care vizează echipele din companiile mici, medii sau mari. În urma acestei mișcări, Impact Hub are în momentul de față trei spații de lucru, în trei puncte-cheie din București: Timpuri Noi − 1.600 mp, Universitate − 1.700 mp și Floreasca − 3.370 mp.
„Am fost întrebați de multe ori de ce nu aducem cele două branduri împreună, deci exista cumva așteptarea acestui pas. Am ales să facem asta acum, atât pentru a ne întări poziția pe piață, cât și pentru a oferi membrilor noștri experiențe premium“, explicau cei doi soți după fuziune.
În noua formulă, Oana Craioveanu își păstrează poziția de CEO la Impact Hub, Vlad Craioveanu urmând să se concentreze pe dezvoltarea unor direcții noi de business pentru companie. Dincolo de rolul său oficial în hub, de cofondator, Vlad Craioveanu a considerat dintotdeauna că trebuie să fie pregătit să facă orice. Și nu se sfiește să recunoască faptul că au fost zile în care era și recepționer, și office manager, și om de vânzări.
În privința planurilor de dezvoltare, cei doi spun că se vor concentra pe creșterea constantă a celor trei spații de lucru, dar și pe realizarea unor proiecte mari în această toamnă. Printre acestea se numără competiția Startarium PitchDay, Makeathon − un proiect marca Startarium care susține zece antreprenori să își lanseze afacerile simultan prin crowdfunding −, finala regională a Central European Startup Awards și Climathon Bucharest, un proiect prin care caută soluții la provocările climatice cu care se confruntă Bucureștiul.
CASETA
În creștere
Spațiile de coworking s-au extins spectaculos în ultimii doi ani la noi în țară.
TOTAL.
În București, spațiile de coworking au ajuns la peste 71.000 de metri pătrați, reprezentând 2% din totalul spațiilor de birouri.
VARIETATE.
Dincolo de faptul că oferă experiențe personalizate de lucru sau găzduiesc conferințe, unii dintre furnizorii de spații de coworking transformă cartiere în comunități, cum este Cartier Hub by NOD Markerspace din Drumul Taberei, în timp ce alții îmbină conceptul de coworking cu cel de coliving, cum sunt Pura Vida Hub sau Omega House.
ÎN TOP.
Grupul belgian IWG a creat conceptul de workspace revolution (revoluția spațiilor de muncă), iar azi domină segmentul bucureștean. Pe plan local deține circa 30.000 de metri pătrați, fiind prezent în București cu Regus și cu Spaces.
