Ce înseamnă evaziunea fiscală și cum te poate băga la închisoare
Experţii semnalează faptul că, în România, reglementările anti-evaziune sunt cele mai represive din Uniunea Europeană, orientate către sancțiuni privative de libertate, a căror limită minimă este mai mare decât limita maximă prevăzută în legislația celor mai multe state din Europa.
Infracțiunile de evaziune fiscală se regăsesc în Legea nr. 241/2005, iar normele de drept național prevăd un cumul de sancțiuni penale pentru situația în care se săvârșește o infracțiune de evaziune fiscală, respectiv: o pedeapsă potrivit legii evaziunii fiscale care nu poate să fie o amendă, ci doar închisoare, precum şi o penalitate specifică infracțiunii, adăugată celorlalte sancțiuni fiscale pe care le-ar plăti și un contribuabil ce nu se află în situația de a fi încălcat legea penală.
Evazioniştii riscă minimum 3 ani de închisoare
Astfel, la ora actuală, infracțiunea de evaziune fiscală (în modalitatea normativă cuprinsă în art. 9 din legea specială) este pedepsită numai cu închisoarea, de la3 la 10 ani în cazul unui prejudiciu de până la 100.000 euro, de la 7 la 13 ani pentru un prejudiciu de până la 500.000 euro și de la 9 la 15 ani pentru un prejudiciu mai mare de 500.000 euro.
În cazul achitării sumelor solicitate de către partea civilă în procesul penal până la primul termen de judecată, limitele de pedeapsă se reduc la jumătate.
Instanțele europene au extins sfera noțiunilor de acuzație în materie penală și sancțiune penală și în domeniul administrativ și fiscal, stabilind că impunerea unei suprataxe (echivalentă penalităților de întârziere/nedeclarare în dreptul național) asupra obligațiilor fiscale datorate de un contribuabil are caracter penal.
Potrivit portalului juridice.ro, jurisprudența recentă a instanțelor naționale, care, de cele mai multe ori și în special atunci când valoarea taxelor eludate depășește pragul de 100.000 euro, stabilesc pedepse de o severitate deosebită, mergând de la 4 sau 5 ani până la 9 sau 10 ani închisoare.
De asemenea, avocat.net, atrage atenţia că, până la finele anului 2019, în legislație trebuie implementate modificări impuse prin două directive europene, dar autoritățile se mișcă destul de greu.
Statul român a fost prejudiciat cu aproape o jumătate de miliard de euro, în 2018
Rapoartele ANAF arată că în anul 2018, valoarea totală a sumelor stabilite ca urmare a activităţilor de antifraudă fiscală a fost de 2,1 miliarde de lei (465,9 mililioane de euro), reprezentând prejudicii aferente actelor de sesizare înaintate organelor de urmărire penală (89,4%) şi sancţiuni contravenţionale – amenzi şi confiscări (10,6%).
Totodată, au fost înregistrate spre soluţionare 10.076 de dosare cu contestaţii privind actele administrative fiscale întocmite de structurile ANAF, în valoare de 8,9 miliarde de lei.
Situaţii de evaziune fiscală
– stabilirea cu rea-credinţă a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, pentru obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, ori compensări datorate bugetului general consolidat (3 până la 10 ani închisoare, cu interzicerea unor drepturi);
– evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale a unor cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive (3 până la 10 ani închisoare, cu interzicerea unor drepturi);
– alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat, ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor (3 până la 10 ani închisoare, cu interzicerea unor drepturi);
– omisiunea, în totalitate sau parţial, a evidenţierii în actele contabile ori în alte documente legale a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate (3 până la 10 ani închisoare, cu interzicerea unor drepturi).
Potrivit ANAF, acestea sunt doar câteva dintre faptele catalogate drept infracţiuni şi atrag răspunderea penală atât a administratorilor, cât şi a contabililor entităţilor fizice sau juridice.
