Ce încasări vor avea marile companii farmaceutice în urma campaniilor de vaccinare împotriva COVID-19

Pandemia a creat cea mai mare piață pe care au avut-o la dispoziție vreodată ma­rile companii farmaceutice. Predic­țiile anticipează că aproape două miliarde de oameni vor fi vaccinați împo­triva COVID-19, iar vânzările ar putea atinge aproape 40 de miliarde de dolari.

2020 va rămâne în istorie ca un an greu pentru omenire, dar, odată cu începerea vaccinării la nivel global, cresc speranțele că 2021 va arăta diferit. Depinde însă enorm de cum se va desfășura campania de vaccinare. Anul în curs se anunță cu ade­­vă­rat spectaculos în privința veniturilor pentru companiile farmaceutice care conduc în cursa vaccinării, comentează Fierce Pharma, un site american care mo­ni­to­ri­zează piața farmaceutică globală.

Concret, primii cinci jucători care con­tează au de împărțit o piață de 38,5 miliarde de dolari, potrivit unei analize făcute de Bernstein. Pfizer și Moderna, care au scos deja pe piață vaccinul, vor lua cam ju­mătate din piață. Pfizer ar putea genera anul acesta cam 14,3 miliarde de dolari din vaccinul anti-COVID-19, urmată de Mo­derna (10,9 miliarde de dolari), AstraZe­neca (6,4 miliarde de dolari), Novavax (3,9 miliarde de dolari) și Johnson & Johnson (3 miliarde de dolari).

După avansul gigantic din 2021, analiza anticipează că piața vaccinului anti-COVID-19 va scădea și se va stabiliza în jurul a 6 miliarde de dolari în 2025, presupu­nând că este nevoie de o nouă vaccinare o dată la trei ani. Până atunci, proiecțiile privind vânzările de vaccin arată după cum urmează – 23,1 miliarde de dolari în 2022, 12,6 miliarde de dolari în 2023 și 8,5 miliarde de dolari în 2024. Modelul de ana­liză se aplică însă principalilor jucători din piață la acest moment.

Presupunând și că stocurile vor ajunge în primă fază în țările dezvoltate, urmate de cele emergente, este de așteptat ca po­pu­lația Statelor Unite să se imunizeze prin iunie. Alte țări dezvoltate, precum Marea Britanie, Canada, Japonia și statele europene, ar urma să ajungă la imunizare prin august-septembrie, mai notează analiștii Bernstein. Circa două miliarde de oameni vor ajunge să fie vaccinați anul acesta.

Un prim succes

Toate acestea sunt pro­iecții financiare care marchează un succes remarcabil legat de efortul de cercetare pentru găsirea unui vaccin anti-COVID-19. În cursă se află în continuare 170 de echipe de cercetare care lucrează la 243 de vacci­nuri (166 sunt încă în faza preclinică), no­tează The Guardian, citând datele Orga­ni­zației Mondiale a Sănătății (OMS).

La mijlocul lui decembrie, Pfizer și par­te­nerul său BioNTech anunțau că Marea Britanie este prima țară occidentală care îi autorizează vaccinul, luând astfel fața Statelor Unite și plasând o comandă totală de 40 de milioane de doze (prima tranșă a fost de 800.000 de doze).

Aducând însă o altă perspectivă sau cel puțin nuanțând-o, profesorul de medi­cină Aaron Kesselheim, de la Harvard Me­di­cal School, crede, într-o discuție cu pu­bli­cația The Gazette, că, în contextul actualei pandemii, nu doar liderii cursei pentru vaccinul anti-COVID-19 vor culege roadele.

Este adevărat că Pfizer și Moderna par să se detașeze în câștigătorii cursei. Pfizer a început deja distribuția, Moderna a pri­mit și ea aprobarea FDA (autoritatea ame­ri­cană de reglementare în domeniul medical). Întrebarea este în ce măsură acest avans se va converti în cotă de piață și va genera profituri mai mari, spune Kesselheim.

Totuși, este clar că vor face bani buni com­paniile care au scos deja pe piață vaccinul, cu o precizare – această lansare pe piață nu le aduce, de fapt, bani, pentru că ele acum doar livrează și onorează comenzi care au fost deja plasate de guver­nele naționale, deci au fost deja vândute. „Nu este ca și cum ai scoate pe piață un nou produs și ai nevoie de clienți care să-l cumpere, ci mai degrabă arată ca un program de înzestrare de genul celor militare, în care decizia de achiziție aparține guver­nelor“, comentează Kesselheim.

Vaccinurile sunt un produs special, în sensul că sunt administrate o dată în viață (cele administrate în copilărie) sau cel mult de câteva ori (dacă vorbim de cele gri­pale, de exemplu), spre deosebire de alte medicamente pentru boli cronice, pe care unii pacienți sunt nevoiți să le ia zilnic timp de decenii. Aparent, așadar, pare destul de greu să faci bani buni din vaccinuri.

Ei bine, în cazul Pfizer, medicamentul-lo­comotivă în materie de vânzări este exact un vaccin – este vorba de vaccinul împo­triva pneumoniei, care în 2019 a generat ve­nituri de 5,8 miliarde de dolari. Chiar dacă sunt administrate o singură dată în viață sau doar de câteva ori spre deosebire de celelalte medicamente cu patent, ele nu pot deveni generice ca acestea din urmă, din simplul motiv că sunt produse mult mai complexe, care necesită facilități de producție speciale. Așa că atunci când o companie scoate pe piață un vaccin de succes, ea își securizează practic venituri substanțiale pe termen lung.

Întrebarea este dacă această dinamică este valabilă în cazul oricărui vaccin. „Este aproape o certitudine în cazul vaccinului anti-COVID, dacă ne uităm și la cum au re­ac­­ționat piețele financiare odată cu anun­țul Pfizer și Moderna legat de dezvol­tarea vaccinului“, crede Kesselheim, care ci­tează proiecții potrivit cărora Pfizer și Moderna ar putea obține, în 2021, 32 de miliarde de dolari doar din vaccinul anti-COVID-19.

Șansa unei echitabilități

Fiecare țară are deja propriul sistem de achiziție a vaccinului și o campanie de vaccinare a po­pulației. În plus, există organizații inter­na­ționale precum Gavi (Alianța Globală pentru Vaccinuri și Imunizare) sau CEPI (Coaliția pentru inovații în domeniul pre­gătirii pentru epidemii) care s-au organizat pentru a asigura achiziția vaccinului și de către statele sărace din America de Sud, Africa și Asia. Procurarea dozelor în cazul acestor țări va trece prin aceste organizații, ceea ce este foarte bine, pentru că va pune presiune pe stabilirea unui preț corect.

O altă necunoscută este dacă existența mai multor jucători în piață garantează că nu vom asista la un monopol de tip Coca-Cola, care poate să-și scurtcircuiteze rivalii o perioadă scurtă, pentru a-și mări cota de piață. „Depinde de gradul de scalabilitate al acestei tehnologii și de măsura în care pro­ducători din diverse alte țări o pot folosi. Dacă tehnologia va putea fi trans­fe-rată, atunci vom vedea că și alte țări vor începe să dezvolte facilități de producție pentru propria versiune de vaccin anti-CO­VID-19“, comentează Kesselheim.

Ar fi ceva nou pentru că, dacă ne uităm la ultimele decenii, inovația în domeniul far­maceutic pare să fi devenit apanajul SUA și al altor câtorva puteri economice. Să fie acum un moment de inflexiune, când tehnologia a simplificat lucrurile astfel în­cât inovația farmaceutică să se poată răs­pândi mai echitabil la nivel planetar?

„E bine să sperăm asta, pentru că ar însemna că tratamentele noi și vaccinurile noi ar deveni accesibile mai rapid unui număr mult mai mare de oameni – în special cei din statele sărace – care au nevoie de ele“, conchide Kesselheim.

Acest articol a aparut în numărul 107 al revistei NewMoney

FOTO: Getty