Ce importanță au avut în economia Israelului portocalele Jaffa

De la portocalele Jaffa la înalta tehnologie este practic drumul Israelului de la fon­darea sa până în prezent. Geografia și noile date macroeconomice au schimbat paradigma pentru statul evreu, tran­s­formându-l dintr-o țară agrară într-una dintre cele mai avansate țări în privința tehnologiei.

În urmă cu două secole, fermierii otomani începeau să cultive o nouă varietate de fruct citric pe teritoriul ocupat azi de Israel. Este vorba de portocalele Jaffa, numite așa după portul istoric din apro­pierea Tel Avivului de azi. Gurmanzii din Orientul Mijlociu și din Europa s-au îndră­gostit de ele, iar exporturile au explodat. Mai mult, familia Rothschild a făcut din plantațiile de Jaffa temelia eforturilor sale de a crea un cămin pentru evrei în regiune. Când refugiații evrei au invadat zona la începutul secolului XX, au văzut imediat potențialul plantațiilor de portocali Jaffa pentru a pune bazele statului la care visau de secole.

Schimbarea

În ultimii ani însă, portocalele Jaffa au avut zile grele. De la un vârf de producție de 1,8 milioane de tone pe an, producția israeliană a scăzut cu aproape 75%. Un declin care scoate în evidență tran­sformarea Israelului dintr-o țară so­cia­listă agrară într-o forță tehnologică. Odată cu întărirea monedei naționale care a dus la scumpirea exporturilor, fă­cându-le mai puțin competitive, dar și pe fondul creșterii costurilor de producție (resursele limitate de apă, în primul rând, pun presiune pe costurile cu irigațiile), cul­tura de Jaffa nu a mai meritat efortul.

Agricultura mai are doar o pondere de 2% în exportul de bunuri, o cifră infimă față de o pondere de 40% în anii ’50. Locul terenurilor agricole din preajma Tel Avivului a fost luat de centre comerciale și de spații rezidențiale și de birouri. „Te­re­nul este foarte scump în centrul Israelului și majoritatea livezilor au dispărut“, spu­ne Idan Zehavi, din a treia generație de cultivatori de Jaffa.

Doar 1% din israelieni mai lucrează azi în agricultură, față de 18% în 1958, în timp ce sectorul tehnologic atrage 10% din forța de muncă israeliană. Această mutație a dus la dublarea exporturilor de servicii din 2008 încoace, ajungând anul trecut la o valoare de 50 de miliarde de dolari. Se estimează că în 2020 exportul de servicii îl va depăși pe cel de bunuri pentru prima dată în istoria țării.

Saltul de la „agricultură de bază, precum cultivarea portocalelor Jaffa, la tehnologie de vârf are sens economic“, spune Kar­nit Flug, fost guvernator al Băncii Na­țio­nale a Israelului, astăzi președintele centrului de cercetare Israel Democracy. „Israelul nu are niciun avantaj competitiv în agricultură, resursele de apă sunt limitate, la fel terenul agricol“, explică Flug.

Vectorii

Schimbarea aceasta care i-a afectat major pe fermieri a devenit o temă de campanie electorală în contextul scrutinului din 2 martie, al treilea pentru Israel în ultimele 11 luni. Premierul Benjamin Netanyahu a promis un sprijin mai so­lid sectorului agricol. „Voi sunteți ade­vă­rații patrioți. Voi protejați pământul, iar noi vă vom proteja pe voi“, le-a promis pre­mierul Netanyahu fermierilor în decembrie anul trecut.

A venit și replica. Principalul său rival po­litic, Benny Gantz, crescut chiar într-o co­munitate agricolă, a promis că va permite mai multor străini să poată cultiva terenurile, astfel încât să dubleze exporturile fermelor în următorii cinci ani. Fermierii păzesc frontierele, deschid teritorii și oferă siguranță alimentară“, a scris Gantz pe Facebook.

Un sector care prosperă chiar dacă fermierii suferă este cumva la intersecția din­­tre tehnologie și agricultură. Sunt peste 200 de startupuri în acest sector, iar în ultimii cinci ani investitorii de risc și-au du­blat investițiile anuale, ajungând la peste 100 de milioane de dolari în 2019, potrivit datelor obținute de Start-Up Nation Central, un grup de susținere a antrepreno­riatului.

Netafim este un startup care a făcut pio­nierat în materie de irigații în 1965, iar Taranis, fondat în 2015, recurge la scanare aeriană de înaltă rezoluție pentru a-i ajuta pe fermieri să stropească recoltele cu pesticide exact în cantitatea necesară. Vertical Field, fondată în 2006, își extinde în SUA tehnologia de a cultiva diverse cereale pe perete pentru o cât mai eficientă folosire a spațiului și a resurselor de apă. „Nu irosim nicio picătură“, subliniază CEO-ul companiei, Guy Elitzur.

Cifre

Zehavi, care cultivă portocale Jaffa, spune că alocă aproximativ 580 de dolari pe lună pentru a iriga cei 600 de portocali în lunile de vară (spre deosebire de el, concurența din Egipt, de exemplu, nu dă niciun ban pe apă). În timp ce fermele israeliene sunt cele mai eficiente din lume în materie de irigații, costul cu apa, dublat de creșterea salariilor, dar și de aprecierea de 21% a monedei na­țio­nale (șekel), a cam scos Israelul de pe pie­țele de export.

Un agricultor câștigă în Israel circa 2.200 de dolari pe lună, de zece ori peste cât câștigă cei din Egipt, Turcia sau Maroc, unde forța de muncă e ieftină, apa la fel, iar moneda națională este mai slabă, ceea ce avantajează exporturile.

Unii fermieri s-au reprofilat. Au schimbat culturile de portocali, care au nevoie de un sistem performant de irigații, cu cele de viță-de-vie, măslini sau nuci. În plus, există schimbarea climaterică din ultimii ani, cu ploi mai puține și secetă pre­lun­gită, remarcă Elaine Solowey, pro­fesoară la centrul de cercetare Arava Institute, situat în Deșertul Negev. „Nu vrem să fim prinși pe picior greșit din cauza resur­se­lor de apă. Sperăm să începem diversificarea și să avem și alte tipuri de livezi într-un termen relativ scurt“, spune Solowey.

Deocamdată însă, livezile de Jaffa ale lui Zehavi sunt invadate de dezvoltările urbane din proximitate. Când merge cu trac­torul de-a lungul șoselei, oamenii se uită lung la el, dar în weekend dau năvală să cumpere cu șapte șekeli kilogramul de portocale culese chiar din livadă. „Aș vrea ca toți copiii să vadă de unde provin portocalele. Și nu, nu provin doar din supermarket“, spune Zehavi.

Cine, ce, cât

Doar un procent din israelieni mai lucrează azi în agricultură, față de 18% în 1958.

• PRECIZIE. Agricultura de precizie din Israel include peste 450 de companii care oferă date avansate și tehnologii de analiză pentru a asigura o producție agricolă mai eficientă.
• CONTRA NATURII. Peste jumătate din teritoriul Israelului este deșert, doar 20% din teritoriu este arabil. Acum zece ani, agricultura contribuia la produsul intern brut cu 2,5%. Astăzi, Israelul își acoperă intern aproape 90% din nevoile de consum alimentar.

Acest articol a apărut în numărul 87 al revistei NewMoney
FOTO: Getty

Articol preluat din Bloomberg Businessweek

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper.