Ce impact vor avea noile schimbări fiscale asupra profitabilității unor businessuri

Deși este un an ceva mai liniștit prin prisma schimbărilor „de ultimă oră“ în legislația fiscală, 2023 aduce o serie de noutăți cu impact în bugetele companii­lor.

Codul fiscal din 2023 prezintă o serie de modificări semnificative în ceea ce pri­vește impozitarea companiilor mici, mo­dificări motivate oficial prin nevoia de a în­chide o serie de „portițe“ folosite cu scopul de a evita plata taxelor și impozitelor.

Începând din acest an, companiile fără angajați nu mai pot fi încadrate la impo­zit pe venitul microîntreprinderii, de 3%, această cotă de impozit fiind eliminată (cu câteva excepții temporare pentru com­paniile nou-înființate, respectiv pentru cele cu un singur salariat al cărui ra­port de muncă încetează). Microîntreprinderile fără angajați vor datora impozit pe profit de 16%.

O altă noutate este scăderea plafonului de încadrare la impozit pe venitul mi­cro­întreprinderii, de la un milion de euro la o jumătate de milion de euro cifră de afa­ceri.

De asemenea, cu excepția compa­niilor de consultanță fiscală (CAEN 6920, acti­vi­tăți de contabilitate și audit financiar; con­sultanță în domeniul fiscal), dacă o companie realizează peste 20% din cifra de afaceri din activități de con­sul­tanță sau management, va fi obligată să treacă la impozitul pe profit.

Salariile

Din 2023, salariul minim brut pe economie a fost majorat la 3.000 de lei, 200 de lei fiind scutiți de taxe. Astfel, un an­­­­ga­jat remunerat cu salariul minim ar tre­bui să primească în mână un salariu de 1.898 de lei, în condițiile în care compania va suporta un cost total de circa 3.063 de lei. Salariatul primește cu 374 de lei în plus, o creștere de circa 24,5%, iar firma su­portă un cost salarial cu 265 de lei mai mare decât în 2022, în creștere cu circa 9%.

Salariul minim din domeniul construc­țiilor a fost majorat la 4.000 de lei și ar urma să fie eliminat în 2028. Companiile din domeniu vor suporta astfel o creștere de circa 33% a costurilor salariale cu salariul minim începând cu acest an. În cazul sectorului agroalimentar nu se schimbă ni­mic în privința salariului minim, acesta fiind menținut la 3.000 de lei brut.

Bursa

Noul an modifică semnificativ și impozitarea câștigurilor de la bursă. Din acest an, cota de 10% din câștigul net anu­al din activitatea de tranzacționare va fi redusă la 1% pentru deținerile de peste un an, respectiv 3% pentru deținerile de sub un an. Această cotă se va aplica însă tuturor tranzacțiilor realizate în câștig, în vreme ce pierderile fiscale nu se vor raporta și nu se vor putea compensa. Noile prevederi descurajează astfel speculațiile, investitorii fiind încurajați să țină acțiunile pe o perioadă cât mai lungă. Calculul, reți­ne­rea și declararea, precum și plata impo­zi­tului revin brokerului, poate singura veste bună din fiscalitatea aplicată câștigu­rilor de la bursă.

O altă modificare importantă care va afecta activitatea investitorilor de retail este reducerea pragului minim dincolo de care plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) devine obligatorie la șase salarii minime brute pe economie. În­ce­pând cu 2023, investitorii care obțin ve­nituri din dividende, dobânzi, speculații cu acțiuni mai mari de 18.000 de lei vor trebui să achite în 2024 o contribuție de 10% la sănătate. Asta, în condițiile în care la do­bân­zile bancare se aplică deja un impozit de 10% reținut la sursă, iar impozitul pe dividende a fost la rândul său majorat de la 5% la 8% în acest an.

„Noile modificări ale regimului fiscal au un impact diferit asupra veniturilor investi­torilor, în funcție de strategia abordată, respectiv strategia activă și cea pasivă“, no­tează brokerii de la Goldring. Mai exact, investitorul activ, orientat spre realizarea de speculații cu instrumente financiare pe termen scurt, mizând pe câștigurile provenite din fluctuațiile prețurilor din piața de capital, este „penalizat“ fiscal, datorând impozite mai mari. Din calculele brokerilor, un investitor „activ“, care va realiza un câș­tig net de circa 12.000 de euro la bursă, va datora în acest an impozite cu circa 74% mai mari decât în 2022. De cealaltă parte, pentru un investitor pasiv, cu un pro­fil de risc conservator, non-speculativ, în coordonatele unui orizont investițional mai mare de un an, bazat pe analizele fundamentale ale companiilor, fiscalitatea va scădea cu un procent chiar mai ridicat de atât, de circa 82%, arată un calcul ipotetic al specialiștilor Goldring.

La nivelul trimestrului an treilea din 2022, în România existau în jur de 128.000 de investitori de retail, în creștere cu 9,1% față de trimestrul anterior, potrivit datelor Fondului de Compensare a Investitorilor. Portofoliul mediu era de puțin peste 5.000 de euro, în cazul acelora care se încadrau în plafonul de compensare (doar 1.243 erau necompensabili).

HoReCa

Firmele din industria ospitali­tății trebuie să se conformeze unui număr semnificativ de modificări fiscale din acest an. În primul rând, autoritățile au eliminat im­pozitul specific aplicat sectorului, pe su­prafața de servire, impozit criticat de spe­cia­liștii fiscali deoarece genera distorsiuni semnificative în piață, jucătorii mari dato­rând impozite derizorii.

Din 2023, companiile din HoReCa trebuie să opteze pentru impozit pe profit sau impozit pe venit de 1%. O concesie a rămas totuși, firmele din domeniul HoRe­Ca pot opta pentru impozitul pe venit chiar dacă rea­li­zează afaceri de peste o jumătate de mi­li­on de euro.

Tot de la 1 ianuarie 2023, restaurantele, barurile și alte astfel de localuri vor avea obligația să treacă pe bonul fiscal bacșișul lăsat de clienți, pentru a fi impozitat cu 10%. De asemenea, cota redusă de TVA de 5% pentru serviciile de restaurant, cazare sau catering a fost majorată la 9%, iar TVA pentru produsele răcoritoare cu adaos de zahăr a fost majorată de la 9% la 19%.

Controale și amenzi

Dincolo de nivelul și sfera de aplicare a unor taxe și impo­zite, anul 2023 aduce și o serie de modifi­cări în ceea ce privește inspecțiile și po­tențialele pe­nalități pe care le vor suporta companiile.

În acest an intră în vigoare obligațiile aferente înregistrării transporturilor afectate în sistemul RO e-Transport, aplicația in­formatică de gestiune a transporturilor cu risc fiscal ridicat. Cei care nu se vor con­forma riscă amenzi între 5.000 și 100.000 de lei. Tot din acest an, sistemul de raportare SAF-T a devenit obligatoriu și pentru firmele mijlocii.

O veste bună vine din sfera inspecțiilor fiscale, odată cu introducerea în legislație a notificării de conformare emise de orga­nul fiscal central în cazul inspecției fiscale. Fiscul este practic obligat să informeze fir­mele prezumtive a fi selectate pentru efectuarea unei inspecții fiscale cu privire la „ris­curile fiscale identificate în scopul rea­na­lizării de către aceștia a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta de­clarațiile fiscale“.

Lista de mai sus nu este nici pe departe exhaustivă. Legislația privind deducerile sau taxarea persoanelor fizice autorizate (PFA) a suferit, de asemenea, modificări sem­nificative. Având în vedere constrân­gerile bugetare, companiile trebuie să fie pregătite, ca în fiecare an, și pentru alte schimbări fiscale cu potențial impact major asupra profitabilității.

„Portița“ de 4,8% din PIB

Autoritățile invocă adesea argumentul nevoii de a închide „portițele“ fiscale – care le permit unora să se sustragă de la plata unor taxe și impozite – atunci când introduc modificări în Codul fiscal.

• CHELTUIELI FISCALE. Datele centralizate de Ministerul Finanțelor suge­rează că aceste „portițe“ sunt destul de mari și în 2023. Cheltuie­lile fiscale, totalul prevede­rilor de natură să reducă încasările bugetare, de tipul scutiri, deduceri, cote reduse etc., au fost estimate la 4,8% din produsul intern brut (PIB) în acest an. Bugetul de stat pierde circa 75,2 miliarde de lei de pe urma legislației neuniforme.
• OBIECTIVE. Dincolo de impactul asupra finanțelor publice, scutirile, deducerile și cotele reduse sunt instrumente importante în arsenalul oricărui stat, deoarece acestea permit încurajarea dezvoltării unor sectoare de viitor sau sprijinirea unor cetățeni vulnerabili. În cazul celui dintâi obiectiv, o ana­liză sumară a Codului fiscal relevă că România a acordat importante facilități fiscale unor sectoare cu rezultate îndoielnice. Nu toți cei care s-au bucurat de tratament preferențial au raportat rezultate de calibrul sectorului IT, spre exemplu.