Ce fructe exotice îi aduc unui argeșean un profit de până la 8.000 de euro la hectar

Unii spun că merg în vacanță să se relaxeze. Alții își petrec vacanța mun­cind. Dar cum este să și plătești pentru a munci câteva zile din concediu? Cât se poate de distractiv, ar răspunde Mihail Ungurenuș, antreprenorul care vede cu alți ochi turismul, fie el și de weekend.

Acest articol a apărut în numărul 42 (11-24 iunie) al revistei NewMoney

La distanțe relativ egale între două foste capitale ale Țării Românești, Curtea de Argeș și Câmpulung Muscel, un drum ju­de­țean duce către vârful Moldoveanu și Nucșoara, localitatea cunoscută pentru grupurile de partizani care s-au opus ins­taurării regimului comunist. Prima oprire în drumul spre vârful Moldoveanu o facem la Corbi. Și nu doar pentru a vizita biserica rupestră Corbii de Piatră. O uliță îngustă, asfaltată recent, duce către Pensiunea Livada Bunicului, o casă cu etaj, simplă, dar cochetă, parcă așezată strategic între livezi bătrâne de meri, peri și pruni. Așezarea nu a cunoscut tăvălugul cooperativizării, localnicii păstrând tere­nuri relativ extinse, pe care au plantat mai ales pomi fructiferi.

Tradiția locală a pomiculturii a fost pre­luată, sub altă viziune, de Mihail Un­gu­renuș, un antreprenor de 43 de ani din județul Argeș. A studiat Contabilitate la Academia de Studii Economice din București. A fost contabil o singură lună și nu i-a plăcut. În 1998 a intrat în antreprenoriat, în indus­tria alimentară. Pasionat de agri­cul­tură, a terminat și un masterat în pomi­cultură la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din Bu­curești (USAMVB). În 2011, când a decis să planteze arbuști și pomi fructiferi, a înce­put prin a testa soiuri exotice. Asta a făcut ca o bună parte din timp livezile lui, extinse pe nouă hectare, să fie adevărate sta­țiuni de cercetare. Iar pasiunea pentru po­mi­cultură s-a transformat într-un nou business care în Occident are deja rezultate bune.

Mihail Ungurenuș a început construcția pensiunii Livada Bunicului în 2014 și a inau­gurat-o un an mai târziu. Are patru camere de cazare, o bucătărie și un salon, iar investiția a fost de 200.000 de euro, bani proveniți din fonduri europene. În ceea ce privește modelul de business, Ungurenuș s-a inspirat din Occident. „Eu, pensiunea am făcut-o cum am văzut prin Franța. Tu­riștii sunt învățați să aibă activitate la pensiune“, explică acesta.

Practic, este vorba de pensiuni care dispun de livezi ori ferme, iar turistul poate să-și culeagă singur produsele sau să ajute la îngrijirea animalelor. În cazul pensiunii Livada Bunicului, turiștii își culeg singuri fructele, pe care la final le plătesc, iar gaz­da le pune la dispoziție vase în care își pot face dulceață pentru iarnă. „Bucătăria mobilă“, formată din câteva oale, pirostrii și lemne de foc este amplasată chiar într-o livadă cu meri, peri și pruni.

Inaugurarea pensiunii a venit însă după ce Ungurenuș obținuse o finanțare de 400.000 de euro pentru amenajarea unor plantații de  meri, pruni, peri, vișini și ci­reși, cărora li se adaugă arbuștii fructi­feri afini, muri, zmeuri, goji, coacăzi, curmali și kiwi. Primele culturi au fost înființate înce­pând din 2011, după ce tatăl său i-a pus la dispoziție terenul.

SFATUL SPECIALISTULUI. Pentru Mihail Ungurenuș, pensiunea și plantațiile de pomi și arbuști fructiferi reprezintă practic un business de sine stătător, el fiind și asociat – alături de soția sa – în Radic Star, unul dintre cei mai mari producători de carne din județul Argeș, cu afaceri totale de peste 20 de milioane de euro anul trecut. Însă asta este (deocamdată) o altă poveste. Businessul din domeniul agrotu­ristic îi asigură lui Ungurenuș venituri anuale de circa 200.000 de euro, bani pe care îi obține din închirierea pensiunii și exploa­tarea plantațiilor de la Corbi. Anul trecut, înghețul din mai i-au redus afacerile la doar 100.000 de euro, mare parte din plan­tație fiind compromisă. Dacă vremea ține cu el, crede că afacerea este destul de bună atunci când va ajunge la bătrânețe. „Dacă m-aș ocupa doar de asta, aș trăi bine. Dacă știi să faci treabă, ai un profit sigur de 7.000-8.000 de euro la hectar“, de­ta­liază antreprenorul.

Intrat din întâmplare în afacerea cu pomi, Ungurenuș a apelat la sfatul unui spe­cialist. „Pentru întreaga cultură l-am avut drept consultant pe profesorul Florin Stănică, pro-rector al USAMBV“, explică el, povestind că în urmă cu nouă ani a surprins o discuție între profesorul Stănică și tatăl său, care plănuiau să cumpere un trac­tor la mâna a doua. „Le-am spus că ies mai ieftin dacă obțin fonduri europene și iau un tractor nou“. Și cum tractorul trebuia pus la muncă, lui Ungurenuș i-a venit ideea să întinerească livada tatălui său, formată atunci din pomi în marea lor majo­ritate bătrâni. Aici a intervenit ajutorul pro­fesorului Florin Stănică. El i-a prezentat lui Ungurenuș mai multe variante, însă antreprenorul i-a lăsat mână liberă.

Mihail Ungurenuș voia o plantație din care să câștige aproape tot anul. Așa că a renunțat la ideea clasică a zonei de a în­ființa doar culturi de meri, pruni și peri. A testat vișini, cireși, muri, zmeuri și chiar goji, curmali ori kiwi. Toate s-au adaptat perfect climei de la Corbi, iar în scurt timp a început și producția. Peste 90% din fructe sunt livrate local, către rețelele de retail deținute de Auchan și Metro la Pitești. Restul de 10% este vândut „la poartă“ ori direct de pe plantație turiștilor care vor să-și culeagă singuri fructele. Și pentru a păstra produsele mai mult timp, Ungurenuș a construit un spațiu de depozitare, o nouă investiție de 250.000 de euro, realizată tot cu sprijin european.

AFACEREA ÎN FLĂCĂRI. Experiența antreprenorială a lui Mihail Ungurenuș se întinde însă pe o perioadă de două decenii. A intrat în business în 1998, alături de socrul său, Gheorghe Radu, unul dintre fon­datorii companiei Radic Star. „Am intrat din mers în Radic pentru că m-am însurat“, glumește Ungurenuș. Ulterior, după moartea lui Gheorghe Radu, afacerea a fost moștenită de fiica sa, Elena Mirela. Astăzi, cei doi asigură operațiunile de contabilitate, respectiv de vânzări.

Afacerea Radic a crescut exponențial de la intrarea lui Ungurenuș, ajungând la peste 23 de milioane de euro în 2015. „În decembrie 2015, fabrica a luat foc. Ne-am întors, practic, în 1998“, își amintește Un­gu­renuș. Din paguba de zece mili­oa­ne de euro a recuperat din asi­gurări jumătate din sumă. Și tot în acel an, compania a pier­dut și o parte din contracte după ce nu a mai putut onora cere­rile, iar comenzile au fost preluate de con­cu­rență. „Am făcut distribuție inclusiv pentru Caroli“, explică antreprenorul. Din 2016, povestea Radic s-a schimbat radical. Compania a cumpărat o fabrică fa­li­mentară din Schitu Golești, la o distanță de circa 50 de kilometri de Ștefănești și a în­ceput un proces de redresare. Anul acesta urmează să fie refăcute abatorul și fabrica, în condițiile în care anul trecut veniturile s-au ridicat la circa 20 de milioane de euro.

Cu toate că afacerea de la Ștefănești va fi din nou pe val, Ungurenuș continuă să investească în Livada Bunicului. Livezile cu pomi bătrâni vor fi dezafectate, locul merilor și al prunilor urmând să fie luat de arbuști și pomi fructiferi tineri. „Mi-am propus ca, până la vârsta de 50 de ani, să mă mut la Livada Bunicului“, mai spune Un­gurenuș, care are în derulare un nou pro­iect cu cofinanțare europeană de circa 100.000 de euro pentru construcția a două case cu câte două camere fiecare, în stil muscelean, care să fie incluse în circuitul turistic alături de construcția deja exis­tentă. Iar turiștii care vor veni aici vor avea ce face, nu de alta, dar se apropie sezonul de cules al fructelor de pădure.

Acest material a fost documentat la Corbi, județul Argeș.

Plante prețioase

În ultimii zece ani, mai mulți antreprenori din zona rurală au pariat pe plantații de fructe de pădure, mizând pe un profit bun.

• Coacăz negru. Este popular în zona Ardealului, iar amenajarea unui hectar de coacăz negru costă circa 5.500 de euro, în condițiile în care poate asigura un profit de 8.600 de euro pe hectar.
• Cătină. Cu o investiție de 1.500 de euro pentru un hectar, profitul la recoltare este de aproximativ trei ori mai mare.
• Mure. Este una dintre cele mai populare culturi de fructe de pădure. Investiția într-un hectar este de 10.000 de euro, iar profitul poate fi între 20.000 și 50.000 de euro.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney