Ce efecte au avut sancțiunile impuse de SUA asupra gigantului chinez Huawei

După sancțiunile impuse de SUA, care i-au tăiat în primul rând accesul la semiconductori performanți, gigantul Huawei este în cădere liberă. Sunt voci care spun că nu se va putea reinventa singur și că mai bine ar fi să orchestreze o dezintegrare contro­lată și să cârmească spre noi afaceri pentru a supraviețui.

Huawei, nume emblematic pentru industria high-tech din China, dar și pentru defectarea relației sino-americane, reprezintă un studiu de caz de manual pentru orice școală de business. Cu aproape doi ani în urmă, compania cu sediul în Shenzhen nu depășea doar Nokia și Ericsson, rivalii săi occidentali, devenind principalul furnizor de infrastructură de telecomunicații, ci și gigantul sud-coreean Samsung – la capitolul vânzări de telefoane mobile.

Și, ca orice studiu de caz bun, are personaje reale, de la fondatorul Ren Zhengfei, fost inginer militar, la fiica acestuia, Meng Wanzhou, recent eliberată într-un schimb de prizonieri, o primă dramă de acest fel în noul Război Rece tehnologic, comentează publicația britanică The Economist.

Meng Wanzhou, chief financial officer (CFO) al companiei, a fost eliberată toamna aceasta după trei ani de arest la domiciliu în Canada. Pe 25 septembrie a ajuns acasă, în China, unde a găsit o cu totul altă companie, o afacere care acum se luptă pentru supraviețuire, comentează și cei de la The Wall Street Journal.

De la poziția de lider al pieței de echipamente de telecomunicații și de producător de telefoane mobile, după un an de sancțiuni, Huawei a căzut pe locul 9 în vânzarea de telefoane, clienții săi aproape evaporându-se. Pe piața de echipamente, la fel, căderea este impor­tantă, după ce Huawei a fost nevoită să iasă de pe nouă piețe, printre care Marea Britanie, Australia și Japonia, la presiunea Statelor Unite de a opri răspândirea tehno­lo­giei 5G a companiei chineze.

Veniturile grupului din vânzarea de echipamente de rețea și de routere a scăzut cu 14% comparativ cu anul trecut, până la 21 de miliarde de dolari. După ce a crescut an de an din 2007 încoace, cota de piață pe partea de echipamente de rețea a Huawei a scăzut la 29% în prima jumătate a anului, de la 31% în 2020, potrivit datelor Dell’Oro Group.

Gigantul chinez a fost acuzat de Administrația Trump că a furat secrete comerciale și a obținut avantaj competitiv folosind tehnologie americană. Oficialii și congresmenii americani consideră în continuare Huawei o amenințare la adresa securității naționale a Sta­telor Unite. Huawei a negat mereu toate acuzațiile americanilor și a etichetat nejustificate toate acțiunile îndreptate împotriva sa.

În asaltul său, Washingtonul a recurs la cele mai distructive arme din arsenal și se poate spune că este aproape o premieră modul în care SUA s-au implicat atât de direct în destabilizarea unei companii interna­țio­nale și cu un asemenea impact. Acum, Huawei este nevoită să cârmească spre alte teritorii de business.

În privința bugetului generos de cercetare și dezvol­tare (R&D), păstrat în ciuda scăderilor pe toate planu­rile – 21,8 miliarde de dolari, adică mai mult decât cel al companiei americane Apple –, executivii îl moti­vează ca fiind polița de asigurare.

Viito­rul nu sună deloc bine pentru Huawei

Huawei este genul de companie care a făcut pionierat. Asemeni companiei japoneze Sony în anii ’80, Huawei a contribuit la schimbarea percepției asupra țării – de la un producător de imitații ieftine la ino­vații cu priză la publicul larg. Din păcate, în 2021, viito­rul nu sună deloc bine pentru Huawei. Mâna lungă a au­torităților americane i-a limitat serios accesul la teh­nologii de ultimă oră precum cipurile performante pentru telefoanele 5G.

Întrebarea este ce ar trebui să facă de acum înainte? Ar trebui să îndure în continuare sancțiunile Statelor Unite și să spere că bugetul său de cercetare și dezvol­tare va fertiliza o nouă zonă de activități de business care să-i redefinească viitorul, în formularea lui Victor Zhang, vicepreședintele companiei? Sau ar trebui să opereze tacit o dezmembrare controlată care ar dispersa o armată de peste 100.000 de ingineri capabili să pornească numeroase startupuri de succes?

Dacă alege prima variantă, pariul ar fi sigur, cred cei de la The Economist. În definitiv, este o companie de­ținută de angajați cu o puternică încredere în ceea ce pot face, cu o cultură organizațională în care deviza este „nu ai voie să mori“. Echipa de vânzări este renu­mită că, dacă trebuie să obțină un contract, bea atât cât trebuie cu clientul până îl obține.

În 2019, anul impunerii sancțiunilor, compania chi­neză i-a pus pe cei peste 10.000 de angajați din birourile din Shanghai, Shenzhen și Xi’an să lucreze în trei ture și să încerce să elimine dependența de software-ul american. De la portari și șoferi, toată lumea a fost mo­bilizată pentru a face față presiunii politice și comerciale. Echipele de ingineri nu plecau acasă cu zilele.

Huawei încă poate să devină campionul național de care președintele Xi Jinping are nevoie în misiunea sa de a transforma China într-o economie care se bazează pe propriile forțe în materie de tehnologie. În plus, guvernul de la Beijing urăște ideea de a ceda la presiunea Statelor Unite.

#REZIST

Abordarea rezistenței în actuala formă vine însă cu propriile provocări. În 2019, guvernul american a etichetat tehnologia 5G a celor de la Huawei drept un risc de securitate, iar în 2020 i-a blocat accesul la cipurile produse cu tehnologie americană (i-a sabotat astfel businessul cu telefoane mobile care genera jumătate din venituri). De atunci, vânzările companiei s-au pră­bușit – de la 60 de milioane de unități în ultimele trei luni ale lui 2019 la aproape 15 milioane de unități în pri­mul tri­mestru din 2021, potrivit datelor firmei de cer­cetare Gavekal Dragonomics.

Chiar dacă Huawei rămâne, la nivel global, furnizorul numărul 1 de echipamente de telecomunicații, cota de piață și vânzările scad în contextul în care aliații Statelor Unite le interzic în rețelele lor 5G, iar un alt segment de clienți se arată îngrijorat de viabilitatea pe termen lung.

Chiar și așa, cei de la Huawei arborează optimism și curaj. Așa se face că Huawei a intrat în faza celui de-al doilea startup, în formularea aceluiași Zhang. Anual, direcționează cel puțin 10% din venituri către R&D (în 2020, proporția a urcat la 16%). Cu această abordare, Huawei speră să creeze premisele unor noi businessuri care să devină principale centre de venit și profit. Cu alte cuvinte, compania se extinde (diversifică) spre pro­ducția de echipamente pentru automobile electrice și inteligente sau unele care să facă minele de extracție de cărbune semiautonome. La fel, se extinde spre pro­ducția de infrastructură pentru cloud-computing sau de echi­pamente pentru piața de energie. Toți acești pași nu depind de piața de semiconductori high-end.

Cazul Honor

Promovarea culturii antreprenoriale in-house ar putea da și ea roade. Însă niciunul din noile businessuri pe care Huawei le tatonează nu generează venituri precum cele două afaceri principale de acum – vânzarea de telefoane mobile și echipamentele de rețea. „O companie muribundă se întâlnește cu o in­dustrie muribundă“, comentează un analist încerca­rea din domeniul extracției de cărbune. O cale mai cu­ra­joasă ar fi poate credoul schumpeterian al distrugerii creative – să lase vechea companie să moară pentru a face loc uneia sau unora noi să se nască, prin dispersia de capital, talente și idei.

Iar precedentul vine chiar din Silicon Valley. În 1957, așa-numitul „octet al trădătorilor“ părăsea Shockley Semiconductor Laboratory pentru a fonda Fairchild Semiconductor, devenit ulterior pepiniera din care a apă­rut viitorul gigant al semiconductorilor, Intel.

Inginerii Huawei de la divizia de design de cipuri HiSilicon ar putea face un pas similar. Așa ar putea fi pro­movate și ambițiile Chinei în industria semiconductorilor, care pare a avea deja un vârf de lance după lan­sarea pe 19 octombrie de către Alibaba a unui cip nou-nouț – procesorul Yitian 710, care va intra pe serverele Panjiu.

Huawei nu are deocamdată niciun plan pentru a tran­sforma divizia HiSilicon într-un spin-off autonom, spune Zhang. Retragerea tactică în afacerea cu telefoane mobile ilustrează ce poate și ce nu poate să facă. Anul trecut, a vândut Honor, un brand de telefoane de nișă, pentru a-l salva – ieșind de sub umbrela Huawei a ieșit și de sub incidența sancțiunilor pe care Statele Unite le-au impus exporturilor gigantului chinez. Prin urmare, spre deosebire de Huawei, noile telefoane Honor au acces acum la cipurile americane și la serviciile Google. Reacția industriei privind des­prin­derea de Huawei a fost po­zitivă atât în China, cât și în străinătate, remarcă Ben Stanton de la Canalys, o firmă de cercetare în domeniul telecomunicațiilor. Mai mult, acesta admite că cei mai buni ingineri în tele­fonie mobilă ai Huawei au migrat la Honor, ducând astfel mai departe cultura companiei în materie de inginerie și vânzări.

Cum era de așteptat, Honor a atras deja atenția radi­calilor din Departamentul de Stat american, printre ei aflându-se și Marco Rubio, senatorul republican care pe 14 octombrie a numit noua companie „un braț al Par­tidului Comunist și o amenințare de politică ex­ternă“ și i-a cerut imperios președintelui Joe Biden să o pună pe lista neagră.

Putem, așadar, anticipa cât de greu va fi pentru orice companie din sfera Huawei să scape de aceste acuzații, fie ele adevărate sau nu. Prin urmare, poate ar fi mai eficient ca inginerii săi să-și înceapă propriile afaceri (pe modelul „octetului trădător“ din Silicon Valley). Sunt șanse mari să fie mai creativi dacă se grupează și pornesc ceva împreună decât într-o companie mare. Cu atât mai mult cu cât acest moment, etichetat de Dan Wang, analist în cadrul firmei de cercetare Gavekal Dra­gonomics din Hong Kong, drept „momentul Sputnik al Chinei“, poate pune în pericol explozia inovației în China. Ei bine, toate aceste minți eliberate de sub umbrela Huawei ar putea să le dea americanilor o lecție de cât de contraproductiv poate fi tehnonaționalismul care i-a îngenuncheat pe când lucrau pentru Huawei.

Huawei, pierderi de 50 de miliarde de dolari

Până anul trecut, impactul sancțiunilor americane nu a fost atât de vizibil, dar în prima jumătate a lui 2021 au venit și primele cifre – Huawei a raportat o scădere de 30% a veniturilor totale. Un executiv al companiei anticipa în septembrie, citat de Financial Times, că divizia de telefoane mobile, care genera anual 50 de miliarde de do­­lari, va pierde anul acesta între 40 și 50 de miliarde de dolari până la finalul anului. Practic, a fost falimen­tată, co­mentează publicația britanică.

După cei doi ani în care conducerea companiei a în­cercat să reacționeze la sancțiunile americane și să țină colosul Huawei pe linia de plutire, s-a ajuns acum într-un punct în care nu mai are foarte mult timp să gân­dească viitorul companiei și să dezvolte o nouă stra­tegie pe termen lung, comentează FT.

Dacă ne uităm la ce decizii s-au luat deja, sunt două com­ponente mari – o direcție este să găsească noi surse de venituri care să amortizeze măcar parțial pier­derile, a doua este de a rămâne în plutonul global care conduce cursa pentru inovație. Iar afacerile pe care le vizează să genereze venituri pe termen scurt sunt cel mai puțin dependente de semiconductorii de generație nouă. Acolo unde vor avea nevoie totuși de cipuri, vor folosi tehnologie matură și le vor fabrica în China.

Una dintre direcțiile în care forjează este cea a autovehiculelor electrice și inteligente, dat fiind că majoritatea aplicațiilor din mașinile electrice folosesc cipuri care pot fi făcute în vechile fabrici de semiconductori.

O altă zonă importantă, care este mai curând o am­bi­ție de viitor a celor de la Huawei, este 6G. Ren Zhengfei a avut recent un discurs către angajați în care a sub­liniat, recurgând des la limbajul militar, cum o face de obicei, importanța vitală a diviziei de R&D pentru 6G și că Huawei trebuie să rămână în fruntea cursei teh­nologice și să-și păstreze statutul de mare proprie­tar de patente pe care companiile lumii să fie nevoite să le cumpere de la ei.

Care ar fi obstacolul major în această transformare planificată de Huawei? Cei de la FT cred că întrebarea cea mai importantă este cu ce bani va finanța această reinventare. Și dacă statul chinez va ajuta, compania va reuși cu ade­vărat sau va fi doar pe aproape de ceea ce și-a propus de fapt?

O altă chestiune majoră ține de aprovizionarea Chinei cu semiconductori. Sancțiunile impuse de Statele Unite au fost eficiente doar pentru că tehnologia și echi­pamentele pentru producția celor mai noi generații de semiconductori sunt controlate azi de companii ame­ricane. În cazul în care China nu reușește să rupă cumva acest monopol, situația nu se va schimba și va ră­mâne captivă acestei vulnerabilități.

Mai mult, Administrația Biden a ținut să precizeze că eliberarea lui Meng nu trebuie corelată cu o eventuală slăbire a sancțiunilor impuse de SUA – ministrul comer­țului, Gina Raimondo, a declarat presei că instituția pe care o conduce va continua eforturile de a bloca acce­sul Huawei la cipuri avansate.

De la software la hardware

Între timp, în august, Huawei a prezentat trei modele de SUV hibrid, iar până la final de an va mai lansa un model de vehicul elec­tric. A anunțat că va vinde autovehicule în 1.000 de locații în China, iar ținta este de a vinde 300.000 anul viitor, ceea ce ar fi dublu decât a vândut Tesla în China anul acesta.

„Mutându-se în industria auto și vânzând mașini, Huawei poate ameliora impactul declinului profiturilor cauzat de sancțiunile impuse de Statele Unite“, declara la începutul acestui an directorul diviziei de consumer a com­paniei, Richard Yu.

Numai că în China concurența pe segmentul mași­nilor electrice este extrem de puternică deja. Vânzările de autovehicule electrice au crescut accelerat, dar și piața este împărțită între sute de producători. Luna trecută, autoritatea de reglementare a pieței din China îndemna la consolidare, remarcând numărul prea mare de jucători.

Pentru Huawei, trecerea ar însemna și mutarea de pe software pe hardware pentru care, la fel, va avea nevoie de lanțuri de furnizare externe. „Numai că niciunul din noile businessuri lansate nu va fi suficient de mare încât să compenseze prăbușirea diviziei de telefoane mobile“, este de părere Dan Wang.

Ofensiva autorităților americane a reușit, iată, să pună capăt ascensiunii fulminante pe care compania chineză a avut-o de câțiva ani încoace. Numai că răz­boiul a avut un impact imens și asupra producătorilor globali de cipuri din SUA și din Europa, afectând în­tregul lanț de aprovizionare al industriei.

Nu în ultimul rând, rămâne sub semnul întrebării în noul context trecerea la tehnologia 5G, subminând un standard conceput să revoluționeze viața de zi cu zi, de la mașinile autonome la chirurgia robotică.

Replieri

Din 2019 încoace, Huawei strânge rândurile pentru a gestiona criza și testează noi zone de business pentru a-și amortiza pierderile.

• AUTOMOBILE. În august, Huawei a prezentat într-un showroom, unde acum un an expunea terminale mobile de ultimă gene­rație, trei SUV-uri hibride Seres SF5, produse pentru Huawei de companii locale. Huawei a produs partea elec­trică și electronică a mașinii. Va lansa la final de an și un vehicul mai avansat produs de compania auto de stat BAIC Automotive Group Co.
• SISTEM DE OPERARE. HarmonyOS, sistemul de operare creat de Huawei, a fost lansat în 2020 pe ceasuri și televizoare inteligente în China, iar în 2021 a ajuns și pe telefoane, în versiunea 2.0. Se va lansa foarte curând și versiunea HarmonyOS 3.0. Este un sistem open source despre care oficialii Huawei spun că este mai ra­pid și mai sigur de­cât Android sau iOS.

Acest articol a apărut în numărul 127 al revistei NewMoney

FOTO: Getty