Ce decizie a luat Ministerul Sănătăţii în privinţa centrelor de permanenţă
Ministerul Sănătăţii precizează că nu există niciun demers, niciun document sau ordin care să vizeze desfiinţarea centrelor de permanenţă, cu referire la intenţia fostului ministru Sorina Pintea de a comasa sau chiar de a închide unele centre din oraşe.
„Informaţiile apărute în spaţiul public fac referire la Ordonanţa de Guvern nr. 61, promovată în anul 2018 de Guvernul Dăncilă şi care modifică condiţiile de înfiinţare şi desfiinţare a centrelor de permanenţă. Documentul apărut în mass-media a fost elaborat în data de 6 noiembrie, fără consultarea şi acordul prealabil al actualei conduceri a Ministerului Sănătăţii şi reprezintă viziunea fostului ministru Sorina Pintea privind comasarea şi reorganizarea centrelor de permanenţă”, susţine ministerul într-un comunicat.
Conform aceleiaşi surse, în urma aprobării OUG 61/2018, Ministerul Sănătăţii condus de Sorina Pintea a demarat procedurile de stabilire a noilor criterii de înfiinţare, respectiv desfiinţare a centrelor de permanenţă, în vederea punerii în aplicare a ordonanţei.
„Ministerul Sănătăţii condamnă ferm astfel de acţiuni de manipulare şi dezinformare apărute în spaţiul public şi le consideră diversiuni ale unor partide din opoziţie, care vor să speculeze electoral pe această temă. Atragem atenţia că pacienţii din sistemul medical românesc nu trebuie să devină prizonieri ai unui război politic, iar declaraţii de acest tip pot avea efecte nefaste asupra populaţiei”, precizează MS.
Cum funcționează un Centru Medical de Permanență
Acest tip de unitate sanitară este înfiinţat şi organizat în baza Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare. Primăria pune la dispoziţia Serviciului de Asistenţă Medicală şi fondurile necesare pentru plata serviciilor de curăţenie, pază şi a utilităţilor necesare funcţionării.
Personalul medical dintr-un astfel de centru lucrează în regim de gardă, în zilele lucrătoare, între orele 15.00 și 08.00 dimineața, iar în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale garda începe la ora 8.00 şi durează 24 de ore.
Serviciile care pot fi acordate pacienţilor în cadrul unui centru de permanenţă constau în: asistenţă medicală în afecţiuni acute şi urgenţele medico-chirurgicale (cod verde), în limitele competenţei medicului de familie şi posibilităţilor tehnice; trimitere la specialişti în vederea internării în afecţiunile acute şi urgenţele medico-chirurgicale care depăşesc competenţele medicului de familie; administrarea medicaţiei necesare tratamentului de urgenţă care se asigură din trusa de urgenţă a centrului; eliberarea unei adeverinţe medicale pentru pacient, cu care se va prezenta a doua zi la medicul de familie pentru prescrierea reţetei.
Se pot rezolva astfel urgenţele minore şi tratamentele injectabile în timpul nopţii, în weekenduri şi în timpul sărbătorilor legale, când nu sunt deschise cabinetele medicale. Serviciile sunt acordate gratuit pacienţilor, atât asiguraţi, cât şi neasiguraţi.
De regulă, când au o problemă de sănătate, românii sună la 112 sau se prezintă direct la camera de gardă a spitalelor, aglomerând în special secţiile de primiri urgenţe ale unităţilor sanitare din zonele rurale. Specialiştii atrag însă atenţia că de multe ori acest „obicei” este nejustificat, majoritatea afecţiunilor putând fi rezolvate de către medicul de familie sau la centrele de permanenţă din localitatea de domiciliu, care oferă gratuit asistenţă medicală de urgenţă.
La ora actuală, mai ales în zonele rurale, multe dintre aceste centre au lacăt la uşi, iar oamenii sunt nevoiţi să parcurgă zeci de kilometri până la cel mai apropiat spital. Nici în marile oraşe situaţia nu este mai bună, astfel de centre fiind închise rând pe rând.
Dotări standard şi utilităţi plătite din buzunarele medicilor
La nivel naţional sunt aproape 400 de astfel de unităţi sanitare ce asigură continuitatea serviciilor medicale în comunitate. În Bucureşti, funcţionează doar două centre de permanenţă, care deservesc, teoretic, aproape trei milioane de locuitori din Capitală şi din zonele limitrofe. Cel mai vechi şi cel mai cunoscut este situat în cartierul Drumul Taberei, în sectorul 6.
Dr. Nicolae Georgescu, managerul centrului de permanenţă din cadrul Centrului Medical Brâncuşi, declară că a reuşit să înfiinţeze din fonduri proprii, în urmă cu 8 ani de zile, centrul de permanenţă într-un cartier pentru tineri, iar la ora actuală adresabilitatea este de 30-40 de pacienţi pe zi, centrul având în dotare aparatură pentru intervenţii de urgenţă şi materiale sanitare specifice.
Medicul spune că pacienţii care se adresează centrului de permanenţă nu trebuie să aibă nici cardul de sănătate, nici bilet de trimitere, pur şi simplu se prezintă doar cu actul de identitate sau copie după certificatul de naştere în cazul copiilor. Ei sunt consultaţi gratuit, nu li se pot elibera reţete compensate sau bilete de trimitere, dar li se acordă primul ajutor de care au nevoie şi reţete medicale simple.
Tratarea micilor urgenţe poate debloca activitatea la UPU
„Aici se pot asigura şi mici urgenţe. În cazuri mai grave, vom chema ambulanţa şi pacientul va fi dus către un spital. Programul este de la ora 15.00 la ora 8.00, iar în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale se asigură o continuitate de 24 de ore. Deci rolul principal al centrelor de permanenţă este de a degreva camerele de gardă de acele cazuri care nu necesită intervenţie medicală imediată”, declară dr. Georgescu.
El atrage atenţia că este nevoie de o mai mare mediatizare a rolului esenţial pe care îl are un centru de permanenţă: „Cred că, într-adevăr, necesitatea cea mai mare pentru centrele de permanenţă se află în mediul rural, unde oamenii sunt departe de spitale. Dar este nevoie de aceste centre de permanenţă şi în oraşele mari. Probabil ar trebui să se facă o promovare mai bună a lor, iar acest proiect ar trebui relansat de către Ministerul Sănătăţii. Noi am pornit de la zero, într-un cartier pentru tineri, ANL Brâncuşi. A fost greu la început în ce priveşte recrutarea personalului medical calificat pe asistenţă de urgenţă, pentru că uneori la centru nu vin doar pacienţi cu infecţii respiratorii sau colici biliare, ci ajung şi cazuri de reală urgenţă, de la infarct miocardic la accidente rutiere petrecute în proximitate sau urgenţe pediatrice”, explică medicul, care a înfiinţat centrul de permanenţă cu ajutorul fondurilor europene.
„Societatea medicală care activează aici a beneficiat de fonduri europene, principalul nostru scop fiind acela de a oferi cât mai multe servicii medicale şi pacientul să nu mai fie pus pe drumuri. Practic, ne dorim ca pacientul care vine în această unitate medicală să plece cu un diagnostic. De aceea, am corelat partea clinică cu cea paraclinică şi am luat aparatură pentru toate specialităţile medicale (de la analize medicale la imagistică, radiologie, DEXA, CT, ecografie etc.). În plus, asociem şi partea de centru de permanenţă, inclusiv cu regim de spitalizare de zi, precum şi servicii medicale de îngrijiri la domiciliu sau medicina muncii, fişe auto. Toate aceste servicii fac ca adresabilitatea pacienţilor să fie eficient direcţionată din spitale către ambulatoriu, cu reducerea timpului de aşteptare a pacienţilor şi a costurilor medicale”, mai spune dr. Georgescu.
Majorări de tarife
Primele centre de permanență au apărut în România în urmă cu aproape 10 ani, iar după intrarea în vigoare a Ordinului nr. 1484/7310/2017, care modifică și completează normele metodologice cu privire la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, au început să se redeschidă centre mai vechi şi să se înfiinţeze altele noi.
Astfel, noul tarif pentru medicul de familie este de 40 lei/oră (față de 12,8 lei/oră cât era anterior), iar asistenții medicali care își desfășoară serviciul în regim de gardă în centrele de permanență beneficiază de un tarif de minimum 20 lei/oră (dar nu mai mare de 22,5 lei/oră).
