Ce cifre de afaceri vor genera anul acesta businessurile cu mâncare sănătoasă

Cristina Dobreanu 01/10/2018 | 13:22 Oameni
Ce cifre de afaceri vor genera anul acesta businessurile cu mâncare sănătoasă

Viaţa este ca o cutie cu bomboane de ciocolată“, spunea Forrest Gump. Sau ca o cutie cu mâncare sănătoasă, l-ar putea parafraza cei trei fondatori ai LifeBox, platforma online care la niciun an și jumătate de la lansare aș­teaptă vânzări de două milioane de euro.

Acest articol a apărut în numărul 49 (24 septembrie – 7 octombrie) al revistei NewMoney

LifeBox a ajuns în România pe filieră poloneză, printr-unul dintre cei trei aso­ciați, Lukasz Kuzniar. Consultant pentru piața de restaurante în Polonia și fost director de dezvoltare al lanțului de pizzerii Gusto Dominium, el a fost cel care le-a prezentat ideea celorlalți doi viitori asociați români, Florin Scarlat, cu care de altfel lucrase în cadrul Gusto Dominium, și Radu Bălăceanu, di­rectorul general al Foodpanda Deli­very. „Lukasz (Kuzniar, n.r.) mi-a pre­zentat acum câțiva ani de zile con­ceptul, era un trend bun în Polonia. L-am urmărit și am analizat piața din România și am văzut că lipsește partea aceasta de healthy food delivery“, spune Florin Scarlat, unul dintre cei trei fondatori ai businessului LifeBox.

Concret, LifeBox este o platformă online care le propune celor care vor să mănânce sănătos patru variante de meniu pentru mesele principale ale zilei (Optim – care cuprinde toate tipurile de alimente, Vegan, Veggie+Fish și Sport – care se diferențiază de celelalte trei prin faptul că este conceput pentru patru mese), la care se adaugă și două gustări, care pot fi optimizate în funcție de numărul de calorii – pornind de la 1.200 până la 2.500 și chiar 3.000 de calorii.

Cei trei fondatori au experiență în piața de restaurante și de online delivery și se cunoșteau de câțiva ani, astfel că un business împreună a fost un pas firesc – Radu Bălăceanu și Florin Scarlat au fiecare câte 40% din business, în timp ce Lukasz Kuzniar deține restul de 20%. Lansat în iunie 2017, în urma unei in­ves­tiții inițiale de 120.000 de euro, asi­gurată din surse proprii și împrumuturi, serviciul e disponibil acum în patru orașe: București, Cluj-Napoca, Constanța și Ploiești.

(NU DOAR) ARDELENEȘTE. Peste aproximativ o lună, în „pâine“ ar urma să intre și Oradea. Cum din punct de vedere logistic era destul de costisitor să tran­s­porte mâncarea de la București acolo (în ideea că ar vrea să se extindă în viitor în mai multe orașe din vest), au decis să facă din Oradea un hub.

Iar în acest sens au semnat un par­teneriat cu o firmă locală de cate­ring, Select Catering. „E complicat cu spațiul de pro­ducție. Conceptul a fost de la bun în­ceput să avem un spațiu de producție mare, în București, de unde să livrăm în toate orașele. Este modelul din Polonia“, explică antreprenorul. Numai că modelul nu s-a putut aplica și în România, în principal din cauza infrastructurii. „Cei 450 de kilometri, cât sunt între București și Cluj-Napoca, în Polonia sunt făcuți în trei ore. În România, în opt. Întâmpinăm pro­blema cu infrastructura în special în zona Ardealului“, nuanțează Scarlat decizia de a deschide o unitate de pro­ducție în Oradea.

În momentul de față sunt în perioada de testare a meniului, care va fi unul adap­tat gusturilor ardelenilor. Florin Scarlat povestește că a pri­mit feedback de la clienții din zonă, „care nu își doresc neapărat produse ardele­nești“, ci inspirate din această bucătărie. Diferențele sunt legate nu doar de opțiunile pentru mâncare, ci și de modul în care se rapor­tează la acest tip de serviciu. „De regulă, bucureștenii vor să încerce imediat, dar nu rămân fideli, în timp ce ardelenilor le ia mai mult timp până să comande, vor să audă și recomandări și abia apoi în­cearcă. Dacă i-ai câștigat, îți rămân fideli“.

Astfel, dintr-un foc, se pot rezolva trei probleme: de transport, de gust și de dez­voltare, fiindcă de la bucătăria din Oradea pot pleca produse către Timi­șoara, Sibiu, Arad. În plus, după deschiderea punctului de lucru din Oradea, livrările către Cluj vor fi făcute tot acolo. „După Oradea, Timișoara este prima pe listă. Sperăm să ajungem anul viitor“.

Brașovul este un alt oraș aflat pe lista lor, însă extinderea nu este neapărat un obiectiv pentru anul viitor, pentru că vor mai întâi să crească numărul de abonați din orașele în care sunt prezenți și abia apoi să continue expansiunea. Mai ales că servicii concurente au început deja să apară pe piața locală, cu ar fi CateringSanatos.ro la București, FitFood Delivery la Oradea sau NutrifitBox la Cluj-Napoca.

În cazul Bucureștiului – care generează aproape 70% din totalul comenzilor – se gândesc să includă în ofertă și o variantă doar pentru prânz, bazată însă pe ace­leași principii ale mân­cării sănătoase. Au avut cereri pentru acest tip de meniu, însă au refuzat până în prezent pentru că livrarea unei singure mese, la ora prânzului, pune mai ales probleme logistice.

„Noi livrăm box-ul de dimineața, iar ca să livrezi la prânz, în București, trebuie să ai mai multe puncte, altfel nu ai avea cum să ajungi la timp din cauza traficului“, explică Florin Scarlat.

GUSTUL CIFRELOR. Prețul pentru un meniu de o zi la LifeBox, varianta Optim (cea care conține toate tipurile de alimente și care este, de altfel, cel mai comandat tip de meniu) de 1.200 de calorii pornește de la 69 de lei, astfel că un abo­nament pe o lună, însemnând 20 de zile, poate ajunge și la circa 1.200 de lei. Comenzile se plasează online, cu 48 ore înainte de ziua de livrare, iar meniul com­plet pentru o zi este livrat la birou sau acasă, între 6.30 și 10 dimi­neața. Abo­nați în curs sunt aproximativ 450 de persoane, însă de la lansare și până în prezent au avut peste 10.000 de clienți unici.

Ca durată, media unui abonament este de o săptămână, cu tot cu weekend. Clienții nu pot modifica meniul zilei, dar felurile de mâncare sunt diferite în fie­care zi și nu se repetă timp de 21 de zile. „Dacă ai avea un abonament de o lună, doar două săptămâni ar fi la fel, însă când mănânci zi de zi altceva, nici nu mai contează că în a patra săptămână mănânci ce ai mâncat în prima“, explică Scarlat, adăugând că se lucrează acum la un meniu pentru patru săptămâni.

În paralel lucrează la un meniu pentru copii, despre care Scarlat spune că speră să îl poată pune pe piață până la finalul anului.

Tot anul acesta, pregătesc mutarea într-un spațiu de producție nou, mai mare, unde se pot face circa 1.000-1.300 de porții pe zi, de două ori mai multe decât pot prepara în prezent. Toto­dată, au decis să pună la dispoziția clienților și sucuri presate la rece, tot sub marca LifeBox. Producția au externalizat-o, fiindcă știu că „nu sunt buni la toate“.

Puse cap la cap, toate planurile lor pentru anul acesta au însemnat investiții de aproximativ 80.000 de euro (inclu­zând și achiziția de utilaje noi și amenajarea spațiului).

În ceea ce privește veniturile, esti­mează pentru 2018 o cifră de afaceri de 1,8-2 milioane de euro, de patru ori mai mare decât anul trecut. „Am sperat la mai mult, dar e bine și așa“, mărturisește antreprenorul, care anticipează pentru 2019 o creștere de 40%, până la circa 2,8 mili­oane de euro. Venită tot la cutie și tot cu mâncare sănătoasă.

 

Tendințe globale

Majoritatea celor care comandă mâncare online sunt persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani (31,6%), potrivit datelor portalului de analiză Statista.com.

  • Piața. Veniturile totale în sectorul de livrare de mâncare online sunt estimate să ajungă la peste 96 de miliarde de dolari în 2018. Până în 2022, acest sector ar urma să genereze venituri totale de 146,6 miliarde de dolari, având o creștere anuală compusă de 11%, arată Statista.com. Cea mai mare pondere în această piață o are segmentul de livrări de la restaurante către consumatori, care va genera vânzări estimate la 78,7 miliarde de dolari în 2018.
  • Potențial. Un raport al McKinsey arată că livrările online de mâncare reprezintă circa 1% din piața totală de mâncare și 4% din mâncarea vândută la restaurante și în rețelele de fast-food. Cea mai mare piață este China, care generează venituri anuale de 41,6 miliarde de euro.
  • Comenzi. Studiile mai arată că, la nivel global, majoritatea comenzilor sunt făcute de acasă, iar restul de la locul de muncă. Cele mai multe comenzi sunt făcute vineri, sâmbătă și duminică, cele trei zile reprezentând 74% din totalul comenzilor.

 


FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

Cristina Dobreanu a debutat în presa scrisă acum 12 ani, la România liberă. Apoi a scris la revistele de business și after business Income Magazine și Forbes România, și la portalul de business Profit.ro. A participat, în 2010, la proiectul “Study and information Programme for Young Journalists from South East Europe”, (Berlin, Germania), realizat de Konrad Adenauer Stiftung. Este specializată pe politică externă și macroeconomie, dar acoperă din punct de vedere editorial subiecte legate de lumea antreprenorială.