Ce armă testată de China a surprins serviciile americane de informații

În august, o rachetă hipersonică lansată de China a înconjurat Pământul, luând prin surprindere serviciile americane de informații. China a investit masiv în ra­chete și în capacități spațiale în ultimii ani și, ca și în cazul tehnologiei 5G, ame­ri­canii sunt tot mai îngrijorați că Beijingul câștigă teren în cursa pentru dezvoltarea unei noi generații de arme.

Racheta hipersonică testată în august de China a făcut un tur complet în jurul Pă­mân­tului, înainte să accelereze spre țintă, dovedind astfel capacități avansate. Cinci persoane apropiate echipei de testare au re­latat că racheta lansată de armata chi­neză s-a deplasat pe o orbită terestră joasă înainte de a-și atinge ținta, pe care a ratat-o cu circa 30 de kilometri. Testul dovedește un progres uimitor în materie de arme hi­per­sonice, mult peste ceea ce știau oficialii americani – „habar nu avem cum au reușit asta“ –, ridicând astfel noi întrebări de ce SUA continuă să subestimeze modernizarea armatei chineze, comentează Financial Times.

La final de octombrie, șeful Statului Major Interarme al Statelor Unite, generalul Mark Milley, a comparat testul cu „momentul Sput­nik“ (lansarea, în octombrie 1957, de că­tre URSS a primului satelit artificial, Sputnik, a surprins SUA și a lansat cursa pen­tru cucerirea spațiului). Ceea ce am văzut este un eveniment important privind testarea unui sistem balistic hipersonic și este extrem de îngrijorător. Nu știu dacă este chiar un moment Sputnik, dar cred că este pe aproape“, a spus Milley, citat de CNN.

Suspiciuni

Intențiile Chinei, judecând după acest tip de teste, sunt greu de ghicit, dar cert este că a investit masiv în rachete și în capacități spațiale în ultimii ani, în paralel cu dezvoltarea de forțe conven­țio­nale și capacități de luptă cibernetică, co­men­tează CNN.

SUA, Rusia și China dezvoltă toate arme hipersonice, inclusiv planoare care sunt lansate în spațiu de rachete, dar orbitează Pământul cu o viteză de cinci ori mai mare decât cea a sunetului, deci mai încet decât o rachetă balistică. Numai că nu urmează o traiectorie parabolică fixă a unei rachete ba­listice și sunt mai greu de reperat, de urmărit și de distrus.

Taylor Fravel, expert în politica armelor nucleare chineze și care nu a știut de res­pectivul test, crede că vehiculul hiperso­nic echipat cu focoasă nucleară i-ar putea permite Chinei să „neutralizeze“ sistemele ame­ricane antirachetă. „Vehiculele acestea hi­per­sonice zboară pe traiectorii mai joase și pot fi manevrate în zbor, ceea ce le face greu de reperat și de distrus“, explică Fravel, profesor la Massachusetts Institute of Technology (MIT). Tot el crede că ar fi „destabili­zator“ dacă statul chinez dezvoltă și folo­sește acest tip de armă, dar pe de altă parte atrage atenția că un test nu înseamnă auto­mat că Beijingul ar și folosi această capacitate de care dispune.

Numai că îngrijorarea crește cu privire la capacitățile nucleare ale Chinei și în contextul consolidării forței sale militare conven­țio­­nale, și al intensificării activității militare în preajma Taiwanului, comentează Financial Times. Mai mult, tensiunile dintre SUA și China au crescut și pe fondul poziției dure adoptate de Administrația Biden față de Beijing, care acuză Washingtonul că este fățiș ostil.

Temeri reale?

Pentru Michael Gallagher, congresmen republican, testul balistic ar trebui să declanșeze acțiune din partea Statelor Unite. „Armata chineză are clar capa­ci­tatea de a ne submina defensiva antira­chetă, ceea ce înseamnă că poate amenința teritoriul american atât cu lovituri conven­țio­nale, cât și nucleare. Cel mai tulburător este faptul că programul pentru rachete hi­personice a fost realizat și cu tehnologie americană“, a comentat acesta.

În ultimele luni, oficiali militari americani au atras atenția cu privire la dezvoltarea capacității nucleare a Chinei, mai ales după ce imagini din satelit au indicat că a construit peste 200 de silozuri pentru rachete intercontinentale. În plus, China nu face parte din niciun tratat de control al armelor.

Luna trecută, Frank Kendall, ministrul forțelor aeriene americane, a lăsat să se în­țeleagă că Beijingul dezvoltă o armă nouă. China a făcut progrese uriașe, inclusiv capa­citatea de a lovi global din spațiu. Nu a dorit să dea detalii, dar a sugerat că dezvoltă ceva asemănător cu Fractional Orbital Bom­bardment System (FOBS) pe care URSS l-a desfășurat parțial pe durata Războiului Rece, înainte să-l abandoneze în 1983.

FOBS a fost un program sovietic pentru o rachetă balistică intercontinentală care după lansare putea să intre pe orbită te­restră joasă și apoi să coboare spre țintă, având practic rază de acțiune nelimitată. În plus, traiectoria sa orbitală, spre deosebire de o traiectorie balistică, nu avea cum să dez­văluie coordonatele țintelor.

Și generalul Glen VanHerck, șeful NORAD (Comandamentul Nord-American de Apă­rare Aerospațială), a atras atenția recent că noile capacități ale Chinei vor ridica pro­bleme semnificative în a avertiza și evalua posibilitatea unui atac.

Mai mult, două persoane apropiate testului efectuat de chinezi spun că, teoretic, racheta poate zbura deasupra Polului Sud, ceea ce ar pune în mare dificultate armata americană, ale cărei sisteme defensive sunt centrate și calibrate pe ruta Polului Nord.

Hu Xijin, editor la Global Times, o publi­cație ultranaționalistă a guvernului chinez, a scris un tweet în care a afirmat că Beijingul își va îmbunătăți capacitatea nucleară „pentru a se asigura că SUA re­nunță la ideea de a mai șantaja nuclear China“.

În replică, Pentagonul și-a exprimat îngrijorarea față de acțiunile Chinei și este „moti­vul pentru care rămâne provocarea numă­rul unu pentru noi“, în formularea purtăto­ru­lui de cuvânt, John Kirby, citat de Finan­cial Times.

Reacție

Ministerul de Externe al Chinei a ne­gat că statul chinez ar fi testat o rachetă hipersonică. „A fost doar un test de rutină al unui vehicul spațial cu scopul de a verifica posibilitatea de reutilizare a tehnologiei spațiale respective“, a declarat purtătorul de cuvânt Zhao Lijian, fără a explica și de ce China nu a anunțat respectivul test la acel moment (august a.c.).

Un expert chinez în securitate și apropiat al armatei chineze a declarat că arma a fost dezvoltată de Academia Chineză de Aero­di­namică Aerospațială (CAAA), institut de cer­cetare aflat sub umbrela principalei com­panii de stat care produce sisteme de ra­chete și rachete spațiale pentru programul național spațial, China Aerospace Science and Technology Corporation.

Pe 19 iulie, China Academy of Launch Ve­hicle Technology, entitatea care coordo­nează lansările, anunța pe o rețea de sociali­zare că a lansat o rachetă Long March 2C, pentru a 77-a oară. Pe 24 august a anunțat că a fost făcută a 79-a lansare. Nu s-a pomenit nimic despre cea de a 78-a lansare, ceea ce a alimentat speculațiile privind o lansare secretă. CAAA nu a dorit să comenteze.

Cursă

Și Statele Unite ale Americii, și Rusia dezvoltă arme hipersonice.

• RACHETA & PLANORUL. ­­SUA nu dispun deocamdată de rachete hipersonice în arsenalul lor, dar lucrează la obținerea acestora. DARPA, divizia științifică a armatei americane, a anunțat în octombrie că a testat cu succes racheta hipersonică HAWC cu propulsie aerobă. Pen­tagonul dezvoltă planorul hipersonic ARRW, testat în aprilie, dar fără succes.
• CONCURENȚA. ­­Rusia a anunțat tot în octombrie că a lansat cu succes și în premieră o rachetă de croazieră hipersonică Zircon de pe un submarin. Racheta a fost apreciată de președintele Vladimir Putin ca făcând parte dintr-o nouă generație de arme.

Acest articol a apărut în numărul 128 al revistei NewMoney

FOTO: Getty