Cazul NN Pensii: o nouă bătălie în războiul politicienilor cu mediul de afaceri

Multinaționalele, de data aceasta olandezii de la NN Pensii, au reintrat în tirul atacurilor politice, în urma discuțiilor din spațiul public legate de o eventuală naționalizare a fondurilor de pensii private.

Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a precizat că se așteaptă ca Parchetul General să se autosesizeze cu privire la mesajul transmis de NN clienților săi (prin care îi înștiințau de discuțiile despre naționalizare și îi sfătuiau să fie la curent cu informațiile legate de pensiile lor).

În caz contrar liderul Camerei va înființa o comisie parlamentară care să ancheteze situația. Mai mult, Dragnea îl acuză pe președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Mișu Negrițoiu, fost șef al băncii olandeze ING, că ar fi fost inițiatorul acestui scandal, anunțând totodată că Parlamentul va demite toată conducerea ASF.

Citiți și: Ce spune șeful Raiffeisen Bank despre participarea sa la proteste

”Ceea ce a făcut această companie de asigurări (NN Pensii, n.r.) este nepermis. Din punctul meu de vedere, ASF-ul, Guvernul și Ministerul de Finanțe să-i sancționeze extrem de dur pentru că trebuie să fie un exemplu și pentru celelalte multinaționale care fac zeci de miliarde în România și care își bat joc de români și de statul român. Nu există o astfel de discuție nici măcar informală din punctul nostru de vedere”, a declarat miercuri Liviu Dragnea la Antena 3.

Președintele Camerei Deputaților a readus în discuție și votul Olandei împotriva intrării României în spațiul Schengen, precizând că ”asta nu înseamnă că trebuie să se joace cu noi ca cu niște copii”.

Nu este pentru prima dată când liderul PSD are o poziție dură vizavi de companiile străine din România. La începutul anului, președintele Raiffeisen Bank, olandezul Steven van Groningen, a fost criticat pentru participarea sa la protestele împotriva OUG 13.

Citiți și: The Economist, despre protestele din România: „poporul împotriva pungașilor”

”Îmi pasă. De aceea am fost în piață. Era de așteptat că unii vor exploata prezența mea într-un mod total previzibil. Este un risc pe care mi-l asum”, a transmis van Groningen, într-o luare de poziție publicată pe blogul personal.

Olandezii sunt liderii incontestabil al clasamentului celor mai mari investitori străini în România. La sfârșitul anului 2015, soldul investițiilor străine directe din Olande era de 16,1 miliarde de euro, respectiv 25% din valoarea totală a finanțărilor private atrase de peste hotare, reiese din cele mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR).

Firul evenimentelor

După naționalizarea fondurilor de pensii din Ungaria și Polonia, pentru acoperirea deficitelor bugetare, reprezentanții fondurilor din România au primit la aproape toate aparițiile publice întrebări legate de riscurile repetării unui scenariu similar pe plan local.

În urmă cu două săptămâni, Radu Crăciun, președintele și directorul general BCR Pensii, a postat pe blogul personal un comentariu vizavi de impactul naționalizărilor din Ungaria și Polonia, punctând la finalul textului speranța sa că o astfel de soluție nu va ajunge să fie analizată și în România.

Citiți și: Câți protestatari încap în Piața Victoriei? Iată părerea specialiștilor români și americani

”În aceste condiții, naționalizarea fondurilor de pensii private din Ungaria și Polonia a dus la pierderi certe în cel puțin două planuri: lăsarea și în viitor a pensionarilor la cheremul unui stat din ce în ce mai sărac și văduvirea economiei naționale de importante fonduri de dezvoltare. Nu pot decât să doresc decidenților români să stea departe de iluzia soluțiilor pe termen scurt, care produc daune ireparabile pe termen lung pentru cei care, prin impozitele pe care le plătesc, fac țara să meargă”, a scris Dragnea.

După ce a citit textul, prim-vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu a făcut niște investigații pe cont propriu, iar o sursă din PSD i-ar fi confirmat că executivul analizează acest scenariu. Ulterior, Predoiu a avertizat printr-o declarație politică asupra riscului naționalizării fondurilor de pensii private.

”În culisele Guvernului Grindeanu-Dragnea se discută din ce în ce mai apăsat de naționalizarea pensiilor private pentru a acoperi derapajele deficitului bugetar”, preciza liderul PNL.

Răspunsul ministrului Finanțelor, Viorel Ștefan, a fost că acest scenariu este o ”aberație”.

Citiți și: Cât de dependentă este economia României de multinaționale, acuzate că au instigat la protest

Marți, NN Pensii, cel mai mare fond de pensii private obligatorii din România, le-a transmis clienților săi un Newsletter, prin care îi îndemna să se informeze cu privire la discuțiile din spațiul public legate de viitorul pensiilor private, în contextul în care în mass-media erau expuse scanarii legate de naționalizarea acestora.

„În ultimele săptămâni, au existat discuţii în spaţiul public, cu privire la o eventuală decizie de naţionalizare a fondurilor de pensii private. Drepturile tale de participant la Pilonul II pot fi influenţate de decizii politice precum îngheţarea valorii procentului din venitul brut aferent contribuţiei la fondul de pensii, blocarea parţială sau integrală a virării acestei contribuţii sau naţionalizarea sumelor acumulate până acum în conturile viitorilor pensionari. De aceea, este important să urmăreşti permanent ce se întâmplă cu pensia ta şi să te implici activ în demersurile de economisire suplimentară pentru un trai decent la bătrâneţe.”, se arată în newsletter-ul transmis de NN.

Miercuri, ASF a infirmat orice fel de discuții pe tema unei eventuale naționalizări a fondurilor de pensii private cu scopul echilibrării finanțelor publice și a ținerii sub control a deficitului bugetar din acest an.

„Nu au fost și nu sunt discuții oficiale pe acest subiect (…) ASF nu vede nicio justificare posibilă pentru o eventuală decizie care privește naționalizarea Pilonului II de pensii”, au precizat reprezentanții ASF.

Autoritatea a criticat totodată și poziția NN. „Poziția recentă a societății NN Pensii, care a avut o intervenție în spațiul public pe această temă, este excesivă și neavenită. Nu pot fi introduse subiecte în discuția cu consumatorii pe baza unor zvonuri sau declarații politice”, se arată într-un comunicat transmis de ASF.

Radu Crăciun, președinte și director general al BCR Pensii, a precizat pentru NewMoney că a primit asigurări din partea mai multor autorități că un astfel de scenariu nu este luat în calcul.

Ulterior, NN Pensii a transmis un comunicat de presă în care se arată că mail-ul trimis clienților a fost unul informativ și a survenit ca urmare a solicitărilor venite din partea acestora.

”Conținutul scrisorii trimise de NN Pensii către clienții săi este unul exclusiv informativ și acesta nu reprezintă un avertisment. Nevoia acestei informări a venit ca răspuns la solicitările de clarificare din partea clienților noștri provocate de discuțiile publice din ultima perioadă cu privire la viitorul sistemului de pensii”, au precizat reprezentații fondului.

NN Pensii administrează active în valoare de 11,5 miliarde de lei, având 1,92 de milioane de clienți. Piața totală este de 31,4 miliarde de lei și 6,8 milioane de participanți.

Fondurile de pensii sunt, alături de băncile locale, cei mai mari clienți pentru titluri de stat emise de Ministerul Finanțelor, instrumente prin care statul își finanțează datoria publică, dar și cei mai mari investitori ai Bursei de Valori București.

FOTO: Mediafax