Câţi infractori au beneficiat de recursul compensatoriu. Noi statistici de la Administraţia Penitenciarelor
Un număr de 22.917 persoane condamnate au fost eliberate din închisoare ca urmare a recursului compensatoriu din 19 octombrie 2017 – data intrării în vigoare a legii – până la 2 decembrie 2019, furtul şi tâlhăria calificate fiind cele mai numeroase infracţiuni săvârşite de aceştia.
Reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au precizat că, de la data intrării în vigoare a Legii privind recursul compensatoriu (19 octombrie 2017) până pe 2 decembrie 2019, au fost înregistrate 22.917 liberări, ca urmare a acestui act normativ.
Primele cinci cele mai numeroase infracţiuni pentru care fuseseră condamnaţi beneficiarii recursului compensatoriu sunt: furtul calificat (art. 229 Noul Cod penal), tâlhărie calificată (art. 234 Noul Cod penal), conducerea unui vehicul fără permis de conducere (art. 335 Noul Cod penal), încălcarea de prevederi ale Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, omorul (art. 188 Noul Cod penal), menţionează ANP.
Potrivit sursei citate de Agerpres, au ieşit din închisoare ca urmare a recursului compensatoriu 3.808 persoane condamnate pentru furt calificat, 1.822 – pentru tâlhărie calificată, 1.499 – pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere, 1.095 – condamnate pentru încălcarea de prevederi ale Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, 1.041 – pentru omor.
Promisiunile României faţă de CEDO, nerealizate
Specialiştii atrag atenţia că abrogarea recursului compensatoriu nu rezolvă însă situația eliberărilor condiționate pe bandă rulantă în condiţiile în care se va ţine cont de legea penală mai favorabilă.
La doi ani de când a fost obligată de CEDO să adopte un plan pentru eliminarea supraaglomerării și condițiilor proaste din închisori, pușcăriile sunt tot pline, cu un grad de ocupare 111%, iar noile penitenciare planificate nu există nici măcar pe hârtie.
Planul asumat de Guvernul României în fața CEDO, în 2018, presupune că până în 2024 ar trebui să apară 9.446 de locuri noi și modernizate de detenție.
Conform calendarului, statul ar fi trebuit ca în 2018-2019 să creeze 316 locuri noi în pușcării și să modernizeze 500 din cele deja existente. S-a reușit doar 43% din acest obiectiv, până în aprilie 2019, arată datele APADOR-CH.
Au apărut doar 70 de locuri noi, la penitenciarele din Giurgiu și Deva, iar 282 de locuri au fost modernizate la Deva, pentru a corespunde standardelor de 4 metri pătrați pentru fiecare deținut.
