Cât de românești sunt fructele și legumele de pe rafturile rețelelor de retail

Cât de românești sunt legumele și fruc­tele prezente pe rafturile marilor retai­leri alimentari? Răspunsul se regăsește în programele dezvoltate de aceștia în ulti­mul timp.

Toate mesajele transmise în ultimii ani de reprezentanții fermierilor locali spun că țara noastră poate să asigure consumul in­tegral de legume și fructe, dar cu o singură condiție: ca marfa lor să fie prezentă în can­tități mari pe rafturile hipermarketurilor. Cele aproximativ 500 de piețe agroalimentare din România, susțin ei, nu sunt su­ficiente pentru a-și putea distribui pro­ducția anuală, iar numărul redus de centre de colectare și lipsa de experiență a produ­cătorilor români în relația cu marile lan­țuri din retailul modern îngreunează și mai mult acest proces.

Ce e de făcut? Răspunsul vine atât de la cooperativele agricole, cât și de la cei care ar trebui să le asigure fluxul de vânzare și are ca miză un consum anual de circa 3,5 milioane de tone de legume proaspete și de peste două milioane de tone de fructe.

Fermieri și producători

„Susținerea producătorilor locali reprezintă o prioritate în politica de achiziții a Kaufland Ro­mânia. În sezon, sortimentul de legume și fructe de la raft poate ajunge până la peste 90% produse românești“, spune Valer Han­caș, director de corporate affairs al rețelei Kaufland România, retailer care face parte din grupul german Schwarz. Pentru spriji­nirea acestui sector, compania a lansat re­cent un nou program agricol în parteneriat cu Cooperativa Țara Mea, ur­mând să colaboreze cu 237 de fermieri și producători mici din țară, care în peri­oada mai-octombrie 2021 vor asigura livra­rea a peste 9.000 de tone de fructe și legume.

În ultimii ani, toți marii jucători din retai­lul alimentar au încheiat astfel de parte­ne­riate. Grupul francez Carrefour, de exemplu, a lansat în 2017 Cooperativa Carrefour Vărăști, la 30 de kilometri de București, în Giur­giu, unde producătorii locali cultivă mii de tone de legume anual, pe o supra­față de aproximativ 60 de hectare. Prin acest parteneriat, retailerul a pus la dispo­zi­ția acestora și o platformă logistică, ce asi­gură colectarea, depozitarea, transportul și vânzarea legumelor.

La nivelul pieței locale, în 2019 au fost pro­duse 3,5 milioane de tone de legume și aproape 1,5 milioane de tone de fructe, arată datele Institutului Național de Sta­tistică. Potrivit reprezentanților producăto­rilor locali, această cantitate s-a menținut și anul trecut și ar urma să fie atinsă și în 2021.

Din acest total, peste 50% se vinde în piețele agroalimentare și la poarta fermei, alte aproximativ 25 de procente ajung în ma­rile rețele de retail, iar restul merge că­tre alți par­teneri, precum magazinele online de pro­fil, restaurantele sau firmele care orga­ni­zează evenimente.

„Încă de la intrarea noastră pe piața din România, ne-am concentrat pe potențialul local. În vârful sezonului agricol, pe parcursul anului 2019, în Piața Lidl am avut o cantitate foarte mare de legume și fructe provenite de la furnizori români – peste 80% din total. Ne propunem ca an de an să avem un procentaj tot mai mare de legume și fructe românești la raft“, spun și re­prezentanții rețelei Lidl România, parte a aceluiași grup german Schwarz.

În prezent, Lidl are un parteneriat cu Uni­versitatea de Științe Agronomice din București, oferindu-le producătorilor locali de legume și fructe atât sesiuni de consul­tanță în business, cât și soluții pentru dife­ritele probleme de sezon pe care aceștia le pot întâmpina.

Un alt proiect dezvoltat de Lidl este plat­­forma de informare #TreciPeProaspăt, lan­sată în urmă cu doi ani, care facilitează ac­cesul clienților la informații despre pro­veniența legumelor și fructelor românești din Piața Lidl.

„Producătorii locali mici au în continua­re nevoie de susținere, mai ales într-o peri­oadă în care toată economia e pusă la grea încercare. Ei știu foarte bine să cultive, dar procesul de vânzare poate necesita o abor­dare diferită și, de multe ori, dificilă“, mai spune directorul de corporate affairs al Kaufland România, Valer Hancaș.

Verigile lipsă

O analiză a Cooperativei Țara Mea, făcută pe piața ultimilor cinci ani, arată că România poate să asigure con­su­mul integral de legume și fructe al lo­cuito­rilor săi, hipermarketurile fiind „des­chise să încheie cât mai multe parteneriate cu pro­ducătorii și să le distribuie produsele“. „Singurele verigi lipsă din acest lanț sunt lipsa aparaturii și a centrelor de colectare și lipsa firească de experiență a producătorilor în centralizarea, sortarea și livrarea legume­lor“, mai arată studiul în cauză.

„Mesajul pentru hipermarketuri este: «Pro­ducătorii români își fac treaba lor – pro­duc. Restul este altă meserie, nu trebuie condamnați». Mesajul pentru produ­că­torii supărați pe hipermarketuri este: «Hipermarketurile își fac treaba lor – vând». Centralizarea, respectarea comenzilor, ambalarea și livrarea sunt altă meserie“, susține Florin Burculescu, președintele Cooperativei Țara Mea.

Acesta consideră că fermierii locali produc uneori mai scump decât cei din Polonia, din cauza lipsei utilajelor agricole sau a instalațiilor pentru irigații moderne, ceea ce creează o nevoie urgentă de investiții. De altfel, dezvoltarea rurală reprezintă cel de-al doilea pilon al politicii agricole comune (PAC), România având previzionată suma de 6,2 miliarde de euro pe acest segment în perioada 2021-2027.

Pentru că este al doilea pilon al PAC, po­litica de dezvoltare rurală a Uniunii Europene (UE) urmărește sprijinirea zonelor ru­rale la nivelul Uniunii. Un grad mai mare de flexibilitate – în comparație cu primul pilon – permite autorităților regionale, na­țio­nale și locale să își pună la punct propriile programe multianuale de dezvoltare a acestui domeniu, plecând de la un „meniu de măsuri“ european. Astfel că, prin com­parație cu primul pilon, care este în întregime finanțat de UE, programele din cadrul celui de-al doilea pilon sunt cofinanțate din fonduri europene și fonduri regionale sau na­ționale.

Propriile mărci

Până una-alta, companiile din retailul mo­dern alimentar, cu afa­ceri totale estimate la 130 de miliarde de lei în 2020, po­trivit unei analize de piață a KeysFin, devin tot mai vizibile când vine vorba de produse provenite de la produ­că­tori locali și investesc în mărci proprii pen­tru promo­varea lor. Retailerul olandezo-belgian Mega Image, de exemplu, lucrează deja cu peste 220 de producători de legume și fructe, care fac li­vrări în magazinele proprii ale retailerului, sub brandul Gusturi Românești, în mai pu­țin de 24 de ore de la cules. Programul pre­supune și prezența unor ingineri agro­nomi care le oferă consultanță de specialitate pro­du­cătorilor, pe tot parcursul acestui pro­ces, până la verificarea finală înainte de livrarea în magazine.

„Astfel ne asigurăm că mare parte din fructele și legumele pe care le comercia­li­zăm sunt produse local. Însă reprezentativitatea este condiționată și de sezonalita­tea acestora. Câteva exemple în producția locală în sezon ar fi: tomate (fără cherry) – 92%, ardei – 73%, vinete – 93%, castraveți – 91%, căpșune – 69%, mere – 72%, cireșe – 90%, prune – 93%, salată verde – 94%“, punctează reprezentanții Mega Image. La fel cum pot fi amintiți și francezii de la Au­chan, retailer în cazul căruia 80% din vân­ză­rile de produse sub marcă proprie, inclusiv fructe și legume, înseamnă pro­duc­ție locală.

Până când balanța se va înclina în favoa­rea producătorilor locali, marile rețele de ma­gazine vor continua însă importul de can­tități mari de fructe și legume proaspete, indiferent de perioada din an. În fie­care lună, arată un alt studiu realizat de Cooperativa Țara Mea, România importă 96.000 de tone de legume și fructe. Ceea ce reprezintă o concurență puternică pentru toate afacerile locale.

Acest articol a apărut în numărul 118 al Revistei NewMoney

FOTO: Freepick