Cât de rezistent este sistemul bancar românesc, în condițiile în care lumea financiară globală a simțit deja câteva „seisme” în primele trei luni ale anului

Era banilor scumpi s-a tradus printr-o creștere a profitabilității sistemului ban­car românesc, însă perspectivele pentru 2023 nu sunt prea favorabile. În plus, crizele bancare din SUA și din Europa arată că, în lumea financiară, un singur pas greșit este suficient pentru ca investitorii să-și piardă încrederea și lucrurile să o ia rapid la vale.

Sistemul bancar din România a încheiat 2022 cu un profit net record de peste două miliarde de euro, în creștere cu 24% față de anul precedent, pe fondul avansului veniturilor din dobânzi și din comisioane, reiese din datele Băncii Naționale a Ro­mâ­niei (BNR).

În condițiile în care media ROBOR la trei luni a fost de 6,2%, față de doar 1,8% cu un an înainte, veniturile nete încasate de băncile din România din do­bânzi au urcat cu 25%, până la circa patru miliarde de euro.

Cu toate că și cheltuielile cu dobânzile au consemnat un salt semnificativ, aproape triplându-se anul trecut, acestea au continuat să fie de peste trei ori mai mici față de veniturile din dobânzi.

Specialiștii Băncii Naționale a Româ­niei (BNR) au avertizat asupra ponderii ridicate a veniturilor cu dobânzile în totalul veniturilor operaționale ale băncilor din România, de circa 70%, cu mult peste media europeană, de 55%.

BNR a decis în februarie să pună pauză ciclului de înăs­prire a politicii monetare, care presupune majorarea dobânzilor-cheie cu scopul de a crește costul banilor și de a tem­pera consumul, suficient încât rata in­flației să revină pe o tendință descendentă.

BNR a reluat acest ciclu în octombrie 2021, când avansul inflației (rata anuală urcase în august la 5,25%) a determinat conduce­rea băncii centrale să majoreze costurile de finanțare cu 0,25 puncte procentuale, la 1,75.

A fost prima creștere a dobânzilor din mai 2018, când dobânda de politică mo­ne­tară a fost majorată de la 2,25% la 2,5% pe an.

A urmat o pauză de aproape doi ani, iar în martie 2020 a fost reluat ciclul de scădere a dobânzilor de politică monetară, pentru a contracara efectele pandemiei. În actualul ciclu, dobânda-cheie a crescut cu 5,5 puncte procentuale într-un an și trei luni.

Încetinirea creditării

Creșterea costurilor de finanțare, precum și scăderea pu­terii de cumpărare a consumatorilor pe fondul avansului inflației au dus la o deteriorare a creditului în ultimele luni din 2022.

Ritmul de creștere a creditului neguvernamental s-a înscris pe o tendință des­cendentă din iunie, când a început să scadă de la un ritm anual de 17,5% către doar 12,1% în decembrie. De la medii lunare de 15-16% în prima parte a anului, acesta a scă­zut la 13-15%.

Tendința s-a menținut și în ianuarie, când ritmul de creștere a credi­tului neguvernamental a scăzut la cel mai redus nivel din iunie 2021, de 11,5%.

Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania, se așteaptă la o decelerare a acestuia către „rate medii anuale de 8% în 2023, respectiv 6,1% în 2024“, potrivit unui raport transmis investitorilor.

Cu toate că BNR a pus pauză ciclului de majorare a dobânzilor, perspectivele pentru evoluția creditului sunt mixte. În ceea ce privește populația, proiecțiile indică o con­tinuare a declinului. Cu toate că, în ia­nuarie, cifra de afaceri în comerțul cu amă­nuntul, indicator-proxi pentru evoluția con­sumului, a înregistrat un avans anual de 5,3%, specialiștii se așteaptă ca ritmul să se tempereze către o medie semnificativ sub cea din 2021.

„Ne așteptăm ca vân­ză­rile cu amănuntul să își înjumătățească ritmul de creștere în acest an, de la 4,4% în 2022 la 2%. Ratele reale de creștere pentru creditele noi de consum în lei, precum și sa­lariile reale s-au înscris pe o tendință vizibilă de scădere în ultimele trimestre, adăugând presiune asupra vânzărilor de bunuri de folosință îndelungată“, potrivit specialiștilor Băncii Comerciale Române (BCR).

Aceștia din urmă se așteaptă ca inves­tițiile, și nu consumul, să fie cel mai im­portant motor de creștere al economiei locale în acest an, fenomen rar, care a înce­put să fie observat din a doua parte a anului trecut. Prin urmare, nu surprinde că îm­prumuturile noi de consum accesate de populație în 2022 s-au ridicat la aproximativ cinci miliarde de euro, cu 6% sub nivelul-record din 2021.

În ceea ce privește creditarea ipotecară, evoluțiile din piață nu indică un an bun nici pentru aceasta. Numărul tranzacțiilor imobiliare, respectiv a vânzărilor de tere­nuri, case și apartamente, a scăzut semni­ficativ în primele luni ale acestui an, reiese din datele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate (ANCPI). În ianuarie, acesta a înregistrat un declin de 44,4%. Tendința s-a menținut și în luna februarie, când nu­mărul tranzacțiilor s-a ridicat la 47.261, cu 11.402 sub nivelul din februarie 2021.

Bani pentru dezvoltare

Și creditul corporate a avut parte de un final slab de an în 2022, avansul susținut al împrumuturilor în euro (unde dobânzile sunt semnificativ mai reduse) compensând doar par­țial încetinirea ritmului de creștere a cre­di­te­lor noi în lei accesate de companii. În trimestrul al IV-lea (T4), stocul creditelor în lei a scăzut cu 5,2%, iar cel al creditelor în euro a crescut cu 7,8%.

Datele aferente întregului an arată că sto­cul creditelor corporate a înregistrat un avans de 29,6 miliarde de lei în 2022, ajungând la finalul lui decembrie la 46,5 miliarde de lei. Din această creștere, companiile din comerț și-au adjudecat cea mai consistentă finanțare, de circa 8,5 miliarde de lei.

Companiile de utilități ocupă poziția a doua, acestea reușind să își dubleze finan­ță­rile bancare în 2022, până la nivelul de 11,6 miliarde de lei. Industria prelucrătoare a consemnat un avans modest al stocului de credite anul trecut, de 13,2%, până la 35,9 miliarde de lei. Acest lucru nu este însă surprinzător, având în vedere evoluția sectorului în 2022.

Industria a avut anul tre­cut o contribuție negativă la creșterea eco­nomică, menținându-se pe o tendință descendentă. Producția industrială a înre­gistrat un avans de 2% față de luna ante­rioară, prognozele din piață indicând un declin de -0,2%. Aceasta a fost însă cu 6,1% sub nivelul din ianuarie 2022.

O altă sursă importantă de creștere pentru creditare a fost agricultura, cu un avans de 23,9% anul trecut. De departe, cele mai slabe rezultate au fost înregistrate în secto­rul serviciilor, unde stocul creditelor a înregistrat un avans de doar 3,9% în 2022, până la 5,6 miliarde de euro.

În ce măsură avansul anticipat al inves­ti­țiilor se va traduce printr-o creștere a finan­țărilor bancare destinate dezvoltării rămâne de văzut, în condițiile în care cele mai multe credite bancare au o scadență de sub un an, indicând că acestea au fost accesate pentru capital de lucru.

Riscuri pentru sistemul bancar românesc

Căderea Silicon Valley Bank și pre­luarea intempestivă a Credit Suisse aver­tizează că sfârșitul erei banilor ieftini poate crea dificultăți serioase pentru siste­mele bancare.

Deși este bine capi­ta­lizat și cu indicatorii de lichiditate mult peste ce­rin­țele de reglementare, sistemul bancar ro­mânesc are totuși o serie de vul­ne­ra­bi­lități, despre care a vorbit recent gu­ver­na­torul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferințe organizate de Banca Euro­peană pentru Investiții (BEI).

Printre cele mai în­gri­jorătoare se nu­mără „așteptările cu privire la creșterea riscului de nerambursare a împrumuturilor din sectorul privat, pe fondul înrăută­țirii condi­țiilor macroecono­mice, a crește­rii incertitudinilor și a datoriei din cauza ratelor mai mari ale dobânzilor; legătura strânsă între sectorul ban­car și sectorul guvernamental și polarizarea instituțiilor de credit în func­ție de dimensiune“.

Ce, cum, cât

Deși mari, profiturile băncilor din România reflectă un grad redus de sofisticare a servi­­ciilor financiare, aspect confirmat și de intermedierea financiară extrem de redusă de la nivel local, printre cele mai mici din Europa.

• SURSE DE PROFIT. Rezultatul pozitiv obținut de bănci în 2022 a fost determinat, în mare măsură, de evoluția ve­ni­turilor nete din dobânzi, care au beneficiat de creș­terea mai rapidă a ratelor de dobândă aferente activelor financiare, în contextul acce­lerării concomitente a volumului de afaceri, susțin experții Băncii Naționale a României. Ponderea ve­ni­turilor nete din dobânzi în totalul veniturilor opera­țio­nale a fost de 69%.
• COMPARAȚII. La nivel european, ponderea este mai redusă, de aproximativ 55% (iunie 2022), „reflectând o concu­rență mai pro­nunțată și un grad de sofisticare mai ridicat al modelului de afaceri, care generează venituri însemnate din taxe și comisi­oane (31% din total venituri operaționale, iunie 2022), un nivel cu peste zece puncte procentuale mai ridicat față de cel consemnat în cazul sectorului bancar din România“, potrivit celui mai recent raport asupra stabi­li­tății financiare, din decem­brie 2022, realizat de spe­cia­liștii Băncii Naționale a României.

Acest articol a apărut în numărul 160 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly