Cât de rentabil este să vinzi apă cu aur? Cum au pornit doi antreprenori o astfel de afacere în Banat
Acest articol apare în numărul 30 (18 decembrie – 7 ianuarie) al revistei NewMoney
Și aurul se îmbuteliază, nu-i așa? Întrebarea nu e retorică, iar răspunsul vine din Munții Dognecei, de la o afacere în creștere și cu mare priză în special la export.
„A fost o întreagă poveste înainte să ne apucăm serios de treaba asta cu apa“, își începe povestea timișoreanul Horațiu Rada (foto), unul dintre fondatorii unui business încă inedit pe plan local – îmbutelierea unei ape plate cu coloizi de aur și argint, Apa Aur’a.
Antreprenor cu experiență, mai are o afacere în domeniul serviciilor energetice – Cons Electrificare Instal –, pusă pe picioare alături de același partener cu care a pornit și Aur’a, Eleodor Coptil. „Construim împreună de 20 de ani linii și rețele electrice, asigurăm mentenanța pe raza județului Timiș, avem 120 de salariați“, spune Rada despre businessul său de bază, care a avut anul trecut venituri de aproape cinci milioane de euro. Noua aventură au început-o, inițial, alături de Mihai Petrăchioiu, un executiv cu experiență în domeniul apelor minerale, care s-a retras ulterior din Aur’a și a intrat într-un alt business, de turism.
Un prieten care deținea o firmă de îmbuteliere de apă, își continuă povestea bănățeanul, i-a propus la un moment dat să-i vândă pachetul majoritar al companiei. „A insistat vreo două luni să merg să îi vizitez fabrica. Eu n-am fost niciodată acolo și mi s-a părut interesant să merg să văd. Dar parcă nu era ce îmi doream“. Nu a cumpărat afacerea, dar inginerul de construcții civile din el a rămas cu gândul că, la un moment dat, ar putea face pe cont propriu ceva de la zero.
Cracul cu aur. Pasionat de offroad și de mașini de teren, a încercat să caute în timpul ieșirilor sale potențiale surse de apă. „Așa am bătut toți Munții Banatului“, spune antreprenorul, adăugând că lua probe la fiecare izvor și le trimitea la teste pentru a le verifica puritatea. „Să duci o apă pe un traseu foarte lung înseamnă să îi pierzi din parametri“, explică inginerul transformat între timp într-un bun cunoscător al proprietăților apelor.
Așa a ajuns pe versantul Cracul cu Aur, unde se află primele puțuri dacice de exploatare a aurului și unde a găsit mai multe izvoare. L-a găsit pe cel mult așteptat la poalele muntelui, chiar la intrare în localitatea Ocna de Fier – apa era la parametri foarte buni și avea un debit suficient de mare pentru a justifica o investiție într-o fabrică. „Prima dată ne-am dat seama de proprietățile ei atunci când ne-am spălat cu apa pe față. Te simți plin de energie, apa iese la o temperatură constantă de 12 grade, dar asta am determinat ulterior“. Cu alte cuvinte, la început a fost intuiția, și apoi validarea științifică.
Apa din Izvorul Ursoanea e alcalină și are în mod natural coloizi de aur și argint, un pH de 8 și un conținut de sare foarte mic. Pentru exploatare, compania nu a făcut foraje. Apa vine prin munte și trece printr-o cameră mică de captare, din imediata apropiere a liniilor de îmbuteliere. Practic, apa este pusă în sticle exact aşa cum iese din munte, fiind filtrată 100% de natură. Izvorul a fost concesionat de la Apele Române, astfel că, după cum explică antreprenorul, Aur’a nu este încadrată (încă) în categoria apelor minerale.
Investiția inițială a fost de cinci milioane de euro, iar îmbutelierea propriu-zisă a început la jumătatea anului trecut, înregistrând vânzări de 200.000 de lei (circa 50.000 de euro). Într-o primă fază, capacitatea liniei de îmbuteliere a fost de 2.000 de sticle pe oră.
Pe fondul cererii tot mai mari de la export, aveau să o schimbe mai repede decât ar fi crezut inițial, cu o alta de capacitate mai mare. Apoi a venit rapid cerere și pentru apă carbogazificată, îmbuteliată atât la sticle de 750 ml, cât și la 330 ml. În prezent, au o linie complexă, modulară, care se modifică în funcție de nevoi – sticlă mare sau mică, apă plată sau carbogazificată –, cu o capacitate de 4.500 de sticle pe oră.
Primele investiții au fost făcute din surse proprii, dar atunci când s-a pus problema modernizarii liniei au apelat și la credite bancare. „Așa am ajuns ca investițiile planificate pentru următorii trei ani să le facem într-un an și jumătate“, recunoaște antreprenorul bănățean.
Pentru anul următor mai are planificată o investiție de circa 1,5 milioane de euro, într-o hală de producție și spații de depozitare, dublându-se astfel suprafața construită până în prezent (de circa 1.000 de metri pătrați – dintr-un total de 5.400 de metri pătrați reprezentând fabrica, platforma și spațiul de depozitare).
Apa și piperul. „Apa nu este precum piperul, scump, mic și ușor de transportat. Este voluminoasă și nu se transportă ușor pe distanțe lungi“, spunea, într-o discuție anterioară cu NewMoney, Jean Valvis, antreprenorul care a creat două branduri cunoscute în lumea apelor minerale: Dorna (vândută ulterior către Coca-Cola) și Aqua Carpatica. Însă Horațiu Rada a mers contra curentului și a ales recipiente din sticlă, rotunde, cu etichetă circulară.
„A pune apa în sticlă de sticlă transparentă înseamnă să îl faci pe consumator să conștientizeze că există și o altfel de apă față de cea în PET“, spune antreprenorul. „Nu este o apă extravagantă, ci este o apă care își păstrează parametrii fiind îmbuteliată în sticlă de sticlă“.
Mai mult, spune el, lansarea unui astfel de produs pe piața locală este destul de costisitoare, în condițiile în care există o taxă de mediu aplicată la kilogramul de deșeuri care sunt puse pe piață, iar sticla fiind grea, și costurile sunt direct proporționale. Iar ele se transferă direct în preț.
„În afară, cei care importă, ne cer un timbru înscris pe etichetă, iar în momentul în care sticla se reciclează, cel care a importat produsul primește banii pe reciclare înapoi“. Estimată la un volum de aproximativ 1,1 miliarde de litri și o valoare de 370 de milioane de euro, piața românească a apelor minerale este dominată de branduri de apă îmbuteliată pe teritoriul României. Cei mai importanți trei jucători sunt Romaqua (Borsec), Coca-Cola (Dorna, Izvorul Alb) și Maspex Wadowice Grupa (Bucovina), potrivit datelor Euromonitor International.
Aur’a peste graniță. În acest tablou general, Aur’a este poziționată ca un produs premium, cu un preț de pornire de 12 lei pe sticlă în România și de cinci euro în străinătate. De altfel, 80% din producția realizată anul trecut s-a vândut la export. Aur’a se vinde acum în Germania, Cehia, Slovacia, Austria, Franța, China și Emiratele Arabe Unite, dar antreprenorii testează și piața din SUA. Apa cu aur extrasă din munții Banatului ajunge în și mai exoticele Madagascar și Coasta de Fildeș – unde produsul se vinde în farmacii, fiind exportat prin Franța.
Fără să intre în detalii despre valoarea cifrei de afaceri pe 2017, Rada spune că exporturile au fost contrabalansate anul acesta de vânzările de pe piața internă, care au crescut până la 30% din total. Dar chiar și așa, antreprenorul mai spune că vânzările de pe plan local nu vor ajunge la nivelul exporturilor. În România, Aur’a a intrat mai întâi în magazinele naturiste, în HoReCa și farmacii, ajungând în cele din urmă și pe rafturile retailerilor – Mega Image, Auchan, Metro și Selgros –, dar și la Inmedio sau în benzinăriile Rompetrol.
Pentru anul următor, „premisele sunt foarte bune“, spune, calculat, inginerul Horațiu Rada care prognozează că va înregistra vânzări care să depășească milionul de lei (220.000 de euro). Până la urmă, tot „Banatu-i fruncea“.
FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney
