Cât de puternică va fi amprenta crizei sanitare asupra bugetului României și în 2021

Bugetul pe 2021 a dezamăgit pe aproape toate planurile. Deficitul se menține extrem de ridicat, iar măsurile de spri­ji­nire a economiei au fost diminuate.

Cu un deficit ESA (European System of Accounts) de 8,2% din produsul intern brut (PIB), bugetul din acest an nu a fost pe placul Comisiei Europene, după cum a admis și premierul Florin Cîțu, preci­zând că ajustarea față de 2020 este de sub un punct procentual. Este printre cele mai slabe corecții de la nivel european, în contextul în care finanțele pu­blice șubrede ale României făceau obiec­tul procedurii de deficit excesiv încă de dinaintea pandemiei care a generat în jur de jumătate din gaura de la buget.

De altfel, efectele crizei sanitare asupra bugetului vor fi semnificative și în acest an, însă amploarea măsurilor de sprijin a mediului de afaceri este evident diminuată. Astfel, guvernul a estimat la aproape 1,3% din PIB (circa trei miliarde de euro) impactul asupra bugetului al măsurilor de prevenire și combatere a pan­demiei, cu 357,8 milioane de euro mai puțin decât în 2020. La această sumă se adaugă garanții de stat în valoare de 5,7 miliarde de euro (circa 2,5% din PIB) pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) și companiile mari care vor dori să acceseze credite.

Măsura cu cel mai con­sistent impact (912 milioane de euro) asupra cheltuieli­lor bugetului general consolidat din acest an este cea legată de programul de granturi pentru investiții.

Sprijin redus

Pentru indemnizații (șo­maj tehnic, kur­zar­beit, concedii pentru pă­rinți etc.), guvernul speră să cheltuiască doar 388,5 milioane de euro în acest an, față de peste 1,6 miliarde în 2020. Cheltuielile pentru medicamente, materiale sa­nitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților in­fectați cu SARS-COV-2 au fost estimate la 265,8 milioane de euro. Sprijinul pentru HoReCa va presupune un efort bugetar de 511,2 milioane de euro, iar „sporurile salariale acordate în admi­nis­trația publică pe perioada pandemiei“, de circa 200 de mili­oane de euro.

România a alocat, raportat la PIB, cel mai redus pachet de sprijin financiar pentru combaterea efectelor pandemiei, po­trivit unei analize a agenției de rating Moody’s. În medie, statele din regiune au implementat pachete de salvare de 4,6% din PIB, în vreme ce în România acesta a fost de sub 4%. Pachetele de sprijin acordate de guvernele din Ungaria și Polonia au avut ponderi de 10-12% din PIB, cel mai mare procent fiind în Cehia, de peste 20%.

Iar măsurile adoptate „la pachet“ cu bu­getul din acest an ilustrează forța fiscală redusă a României de a sprijini economia. Guvernul a decis, spre exemplu, să nu emită noi vouchere de vacanță în acest an, ci doar să prelungească valabilitatea celor din 2020. Tot pentru a degreva finanțele publice, reducerea TVA la 5% pentru locuin­țele cu prețuri de până la 140.000 de euro a fost amânată cu un an.

Astfel de măsuri au fost explicate prin limitarea spațiului fiscal, ca urmare a mă­su­rilor prociclice din ultimii ani, când, deși economia creștea con­sistent, guvernul acorda stimulente su­plimentare, cu impact pe termen lung asupra bugetului.

Un indicator relevant în acest sens îl re­prezintă cheltuielile fiscale. Acestea în­seamnă „totalitatea prevederilor legislației fiscale, reglementări sau norme legislative al căror efect este reducerea veniturilor bu­getare sau amânarea încasării acestora, aplicabile anumitor categorii de contri­buabili, în raport cu standardele de impo­zitare stabilite în mod general“.

În această categorie intră scutirile, deducerile și facilitățile fiscale, cotele reduse de impozitare, regulile diferențiate de calcul al impozitelor, taxelor și contribuțiilor stabilite în scopul acordării unui tratament preferențial unei categorii de contribuabili, precum și orice alte reglementări fiscale de natură să reducă încasările bugetare.

În 2021, cheltuielile fiscale au fost evaluate la 10,7 miliarde de euro, echivalentul a 4,7% din PIB, de peste trei ori mai mult de­cât măsurile de combatere a efectelor pandemiei din acest an, spre exemplu.

Salvarea

În acest context nu este sur­prin­zătoare concluzia analiștilor și a guvernului de la București că marea speranță a revenirii economiei locale o reprezintă fon­durile europene, în special cele din noul pachet de redresare și reziliență.

Executivul și-a bugetat investiții de 12,5 miliarde de euro în 2021, echivalentul a 5,5% din PIB, și speră ca peste 50% din acestea să fie finanțate de la Bruxelles.

„Având în vedere capacitatea limitată a statului de intervenție pentru a combate criza, pachetul financiar al UE de care va beneficia și România va putea juca un rol important în realizarea corecției bugetare“, se arată în raportul care a însoțit Legea bugetului din acest an.

Guvernul își propune să utilizeze resur­sele europene pentru finanțarea de pro­iecte în domeniul digitalizării, combaterii poluării, infrastructurii, sănătății, educa­ției, a reformelor structurale și a guvernan­ței mai eficiente în sectorul public, astfel încât aceste tipuri de investiții să ajute la dezvoltarea unor avantaje competitive care au ca efect mărirea PIB-ului potențial.

Pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România are un buget alocat estimat de 30,4 miliarde de euro, din care 13,7 miliarde de euro sunt structu­rate sub formă de granturi, iar 16,6 miliarde de euro – sub formă de împrumuturi.

Mediul de afaceri nu pare a avea însă un rol relevant în elaborarea acestui plan. Consultările au loc, în prin­cipal, între func­ționari din diverse structuri ale statului.

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) a solicitat deja guvernului consultări de substanță cu mediul de afaceri pe marginea PNRR. Companiile reprezentate de CDR au punctat că vor contribui activ la implementarea reformelor și proiectelor propuse și doresc să aibă discuții cu guvernul cu privire la oportunitatea, impactul, urgența și fezabilitatea reformelor și proiectelor care vor fi incluse în PNRR.

„Proiectele și reformele trebuie să fie utile și realiste și să contribuie la repo­zi­ționarea strategică a României într-un lider regional, în domeniile în care avem un po­tențial crescut de dezvoltare“, a transmis CDR. Companiile reprezentate de cele 25 de organizații de afaceri membre ale acestei coaliții angajează peste un milion de oameni și generează cam 50% din PIB.

Ajustarea

PNRR și creșterea investiții­lor publice sunt salutate de mediul de afa­ceri, însă acestea nu vor descâlci situația complicată a bugetului. „Am avut discuții în detaliu pe buget și avem sprijinul Comi­siei (Europene, n.r.) pentru acest buget, pentru ajustarea deficitului în următorii patru ani“, a comentat premierul în urma unei vizite oficiale la Bruxelles, de la jumă­tatea lunii februarie.

Executivul își propune ca deficitul să coboare sub 4% din PIB până în 2024. Mediul de afaceri speră ca acest deziderat să fie atins prin modernizare și digitalizare, nu prin creșterea poverii fiscale, cea mai facilă și des folosită tehnică. În acest sens, AmCham sublinia că bugetul ar fi trebuit să includă „măsuri concrete de creștere a gradului de colectare a veniturilor fiscale, prin modernizarea și digitalizarea adminis­tra­ției fiscale, care să permită atât apropierea acestuia de media europeană, cât și reducerea economiei informale“.

Deocamdată, există promisiuni.

În câteva prognoze

Pentru perioada 2022-2024, ritmul mediu anual de creștere economică pe care se bazează guvernul este de 4,9% din PIB, cu un vârf de 5% în 2023, an în care se anticipează că se va realiza o absorbție mai consistentă a fondurilor europene.

• Investiții. Pe partea ce­rerii, formarea brută de capi­tal fix (investițiile publice și cele private) va reprezenta motorul creșterii econo­mi­ce, cu un ritm anual de 9%. Acest scenariu se ba­zează pe o absorbție consis­tentă  a fondurilor europene, atât cele din PNRR, cât și cele din cadrul financiar multianual.
• Motoare. Pe partea ofertei, sectorul cel mai di­na­mic va fi cel al construc­țiilor, pentru care se prevede un ritm mediu anual de creș­tere a valorii adău­gate brute de 8,8%. De asemenea, pentru sectorul terțiar se esti­mează un spor mediu anual de 4,6%, accentul fiind pus pe dezvol­tarea servicii­lor moderne (IT, servicii pentru întreprindere etc.). Pentru sectorul industrial, ritmul mediu anual de creștere este estimat la 4,5%, cu dezvolta­rea cu precădere a ramurilor cu aport sporit de valoare adăugată brută.
• Deficite. Deficitul de cont curent este prognozat la 10,6 miliarde de euro în anul 2021 (4,6% din PIB), cu un deficit al balanței de bu­nuri de 8,9% din PIB.

Acest articol a apărut în numărul 110 al revistei NewMoney

FOTO: Mediafax