Cât de mult a pierdut din popularitate „țarul” de la Kremlin în ultimii patru ani
Cota de popularitate a președintelui Vladimir Putin a scăzut cu aproape 30% față de 2015, inclusiv în rândul electoratului său loial. Nemulțumirea oamenilor s-a adâncit atât de mult, încât orașe foarte sărace din Rusia au ajuns, pentru prima dată, pe radarul politic.
Acest articol a apărut în numărul 67 (10 – 23 iunie 2019) al revistei NewMoney
Pasagerii elegantelor garnituri de tren nemțești care fac legătura între Moscova și St. Petersburg cu aproape 230 de kilometri/oră simt ce înseamnă viața bună. În vagonul-restaurant pot primi șampanie franțuzească și caviar pentru 163 de dolari. Și, cel mai probabil, nici nu bagă de seamă când trec pe lângă Okulovka, un orășel din regiunea Novgorod, un loc în care mai bine de o treime din populație nu are apă potabilă la robinet. Inegalitățile economice bătătoare la ochi nu sunt chiar noi în Rusia. Dar insulele de nemulțumire rar văzute în regimul lui Vladimir Putin aduc Okulovka și alte orașe amărâte din întinsul Rusiei pe radarul politic.
Catalizatorul a fost același ca în țări mult mai bogate, SUA, Marea Britanie sau Suedia: sistemul de sănătate. Cadrele medicale din regiune au condus protestele față de promisiunile încălcate de președintele Putin (că salariile le vor fi mărite), susținute de un sindicat în plină ascensiune care contestă politicile Kremlinului. Susținerea la nivel național de care se bucură Putin s-a stabilizat, după un declin masiv la finalul anului trecut. Rata de susținere este de peste 60% și, pentru mulți alegători din zona Novgorod, Putin nu poate fi sub niciun chip un președinte rău. Cu toate acestea, faptul că segmente cândva loiale se revoltă a declanșat butonul de alarmă la Kremlin, spun voci apropiate de administrația prezidențială.
REVOLTA LOIALILOR. Până acum, protestele au fost apanajul marilor orașe. Acum au loc chiar în bazinele tradițional pro-putiniste. Potrivit unor sondaje federale făcute publice în martie, mai bine de o treime din ruși nu-și permit să cumpere două perechi de pantofi pe an.
„Avem de toate în Rusia – bogății naturale, o populație educată. Problema este cu cei care ne conduc. Iar oamenii s-au săturat“, spune Dmitri Sokolov (48 de ani), activist care a jucat un rol-cheie în mobilizarea cadrelor medicale din regiunea Novgorod.
În Okulovka, locuit de 10.000 de oameni, circa 500 au ieșit în martie în stradă pentru a denunța politica autorităților de a „optimiza“ serviciile medicale – în fapt, tăierea salariilor doctorilor și ale asistentelor. Un șofer de pe ambulanță sau o asistentă ajunge să câștige lunar nu mai mult de 10.000 de ruble (în jur de 140 de euro, n.r.). Iuri Korovin (60 de ani) este singurul chirurg rămas în spitalul din Okulovka și nici funcționarea acestei unități nu este certă, pentru că autoritățile au anunțat că vor muta serviciile medicale într-un oraș mai mare, din apropiere – Borovichi. Anul trecut, erau patru chirurgi, dar trei dintre ei au ales să muncească pe salarii mai mari în regiunea Leningrad. Iar ce se întâmplă la Okulovka nu este un caz izolat.
În ianuarie, peste 200 de oameni au protestat față de reducerea serviciilor medicale în Shimsk, un orășel cu 3.500 de oameni din aceeași regiune Novgorod. În Saratov, situat în sud-vestul Rusiei, localnicii au organizat un protest în februarie pentru a împiedica autoritățile să închidă un spital de pediatrie.
O altă clinică pe care autoritățile vor să o închidă este cea din localitatea Moshenskoye, la aproape 90 de kilometri de Okulovka, caz în care locuitorii de aici vor fi nevoiți să meargă 50 de kilometri până în Borovichi, hub-ul medical al regiunii.
La toate acestea, se adaugă faptul că transportul public este mai mult decât problematic. Există doar un autobuz care face legătura între două localități. Și doar o ambulanță (din patru, câte erau) în Moshenskoye, altfel spus – o mașină la 6.500 de locuitori.
Valentin Fetodov (71 de ani) cheltuie lunar 1.600 de ruble din pensia sa de 12.000 de ruble (167 de euro, n.r.) pe taxi, pentru consultul medical regulat la un specialist din Veliky Novgorod. Întrebat dacă aceste proteste pot schimba ceva, el este sceptic: „Nu au rost, nu mai cred în nimic“.
POLARIZARE. Rusia este o țară cu 100 de miliardari. Cu toate acestea, 13% din ruși trăiesc sub limita sărăciei, dacă luăm în calcul standardele naționale. Sau peste 25% din ei, dacă ne raportăm la normele internaționale. În ciuda forței militare și a statutului de cel mai mare exportator de energie, economia Rusiei rămâne sub cea a Italiei sau a Canadei, de pildă.
În timpul campaniei electorale pentru al doilea mandat de președinte, obținut anul trecut, Putin a promis că va reduce la jumătate rata sărăciei în următorii șase ani. Însă, deocamdată, Kremlinul se concentrează pe cum să conserve petroprofiturile de miliarde în contextul sancțiunilor occidentale. Prin urmare, sunt puține măsurile luate pentru rușii de rând. În consecință, creșterea anuală a PIB a cam stagnat la aproape două procente, din 2013 încoace.
„În ultimii 15 ani, veniturile rușilor au crescut, dar, în ultimii cinci ani, traiectoria a fost inversă. Nivelul de trai este implicit în declin, iar oamenii nu prea mai speră într-un viitor mai bun. Nu vom ajunge ca în Venezuela, probabil, dar tot mai mulți au început să se plângă“, spune Denis Volkov, analist în cadrul agenției independente de sondare a opiniei publice Levada din Moscova.
Potrivit Fundației pentru Opinie Publică, intențiile de vot în favoarea lui Putin au scăzut spre 45% la jumătatea lui 2018, de la 74%, cât erau în 2015. Actualul mandat al președintelui va expira în 2024.
CU BINIȘORUL. Guvernatorul Novgorodului, Andrei Nikitin, face parte din grupul de tehnocrați loiali lui Putin trimiși în marile regiuni ale Rusiei pentru a îmbunătăți situația în teren și, mai ales, pentru a mai aplana nemulțumirile. Nikitin recunoaște că problemele regiunii privind sistemul de sănătate s-au cronicizat deja.
„Înțelegem că avem o problemă și știm că nu poate fi rezolvată fără o echilibrare a bugetelor alocate sănătății. Nu suntem obligați să luăm cele mai populare măsuri, dar scopul ne este de a face serviciile medicale cât mai accesibile posibil“, spune Nikitin, într-o discuție telefonică din 7 mai.
Rusia alocă sănătății 3% din produsul intern brut, adică o treime din procentajul prevăzut în țările vest-europene. În martie, Nikitin a anunțat o finanțare de două miliarde de ruble pentru renovarea și modernizarea spitalului din Valdai, dar poate și pentru că este într-o zonă unde Putin și apropiații lui au proprietăți.
Între timp, în Moshenskoye, pensionara Galina Emilianova spune că, în ultimii ani, calitatea actului și a serviciilor medicale a continuat să se degradeze. Emilianova (65 de ani) locuiește împreună cu soțul său, operat recent, într-un apartament fără apă caldă, fără gaze și fără legătură la sistemul de canalizare. Pentru a avea apă curentă, a fost nevoită acum câțiva ani să facă un împrumut de aproape 30.000 de ruble, adică pensia pe două luni.
„Autorităților nu le pasă. Merg în spitale de elită, au bani și mașini. Unde se pot duce oamenii de rând?“, se întreabă retoric Emilianova. Paradoxal, nu pe Putin dă vina. „Îmi place președintele nostru, l-am votat. Este de fapt înconjurat de oameni răi, nu îi poate controla pe toți.“
COAGULAREA OPOZIȚIEI. Liderul opoziției, Alexei Navalnîi, speră să câștige capital politic cu campania sa centrată pe promisiunile făcute în 2012 de președintele Putin și nerespectate, și astfel să obțină măriri de salariu pentru cele 8 milioane de cadre medicale și profesori, aducându-le la nivelul venitului mediu regional.
S-a aliat cu sindicatul medicilor condus de Anastasia Vasilieva, un oftalmolog din Moscova care din august anul trecut a pus bazele a 20 de filiale ale sindicatului. Iar Fondul Anticorupție al aceluiași Navalnîi a strâns 10.000 de adeziuni online.
Însă teama rămâne de departe cea mai mare problemă în Rusia, crede Vasilieva. Când activistul Sokolov a făcut o vizită la spitalul Okulovka, serviciul de pază a intervenit și a chemat poliția. „Autoritățile încearcă să păstreze controlul, iar cadrelor medicale le este teamă că vor rămâne fără loc de muncă“, adaugă ea.
Chiar și așa, nemulțumirea tinde să fie mai puternică decât teama. În decembrie, când spitalul din Okulovka anunța că renunță la una dintre cele trei echipe de pe ambulanță, Sokolov a reușit să strângă într-o singură zi 400 de semnături pentru o petiție care contesta decizia.
Oleg Andrianov (68 de ani), fost polițist și pompier, susține și el petiția. Citește ce scrie sub un poster care înfățișează o familie de tineri zâmbitori, îmbrăcați în costume tradiționale – „Rusia Unită“ (partidul aflat la putere, n.r.). „Rusia Unită alături de președinte, dar împotriva rușilor“, parafrazează ironic și amar Andrianov.
Rusia revoltată
Noua serie de proteste zguduie orașe mari, dar și mai mici, din Rusia.
- SACRU & PROFAN. Construirea unei impozante catedrale în Ekaterinburg − un proiect care simbolizează puterea pe care Biserica Ortodoxă a dobândit-o în Rusia și care urma să fie realizat într-un parc din centrul orașului − a generat ample proteste, fapt rar pentru un oraș de provincie.
- INTERNET „SUVERAN“. Recent, preşedintele Putin a semnat legea de creare a unui internet „suveran“. Un proiect care permite supravegherea mai eficientă a internauților. Motiv pentru care, în martie, aprilie și în mai, mii de oameni au ieșit pe străzile Moscovei și ale altor două orașe pentru a protesta față de noua lege.
Articol preluat din BloombergBusinessweek
de Henry Meyer și Ilia Arkhipov, adaptare de Mimi Noel
FOTO: Guliver / Getty Images
