Cât de mult a pierdut din popularitate „țarul” de la Kremlin în ultimii patru ani

Mimi Noel 13/06/2019 | 11:52 Global
Cât de mult a pierdut din popularitate „țarul” de la Kremlin în ultimii patru ani

Cota de popularitate a președintelui Vladimir Putin a scăzut cu aproape 30% față de 2015, inclusiv în rândul elec­toratului său loial. Nemulțumirea oamenilor s-a adâncit atât de mult, încât orașe foarte sărace din Rusia au ajuns, pentru prima dată, pe radarul politic.

Acest articol a apărut în numărul 67 (10 – 23 iunie 2019) al revistei NewMoney

Pasagerii elegantelor garnituri de tren nemțești care fac legătura între Mos­cova și St. Petersburg cu aproape 230 de kilometri/oră simt ce înseamnă viața bună. În vagonul-restaurant pot primi șampanie franțuzească și caviar pentru 163 de dolari. Și, cel mai probabil, nici nu bagă de seamă când trec pe lângă Okulovka, un orășel din regiunea Nov­go­­rod, un loc în care mai bine de o treime din populație nu are apă pota­bilă la robinet. Inega­li­tățile economice bătă­toare la ochi nu sunt chiar noi în Rusia. Dar insulele de ne­mulțumire rar văzute în re­gimul lui Vladimir Putin aduc Okulovka și alte orașe amărâte din întinsul Rusiei pe ra­darul politic.

Catalizatorul a fost același ca în țări mult mai bogate, SUA, Marea Britanie sau Suedia: sistemul de sănătate. Ca­dre­le medicale din regiune au condus protes­tele față de promisiunile încălcate de pre­ședintele Putin (că salariile le vor fi mărite), susținute de un sindicat în pli­nă ascensiune care contestă politicile Kremlinului. Susținerea la nivel național de care se bucură Putin s-a stabilizat, după un declin masiv la finalul anului trecut. Rata de susținere este de peste 60% și, pentru mulți alegători din zona Novgorod, Putin nu poate fi sub niciun chip un preșe­dinte rău. Cu toate acestea, faptul că segmente cândva loiale se re­voltă a declanșat butonul de alarmă la Kremlin, spun voci apropiate de adminis­trația prezidențială.

REVOLTA LOIALILOR. Până acum, pro­tes­tele au fost apanajul marilor orașe. Acum au loc chiar în bazinele tradițional pro-pu­tiniste. Potrivit unor sondaje fede­rale făcute publice în martie, mai bine de o trei­me din ruși nu-și permit să cumpere două perechi de pantofi pe an.

„Avem de toate în Rusia – bogății naturale, o populație educată. Problema este cu cei care ne conduc. Iar oamenii s-au să­turat“, spune Dmitri Sokolov (48 de ani), activist care a jucat un rol-cheie în mobilizarea cadrelor medicale din regiunea Novgorod.

În Okulovka, locuit de 10.000 de oameni, circa 500 au ieșit în martie în stradă pentru a denunța politica autorităților de a „optimiza“ serviciile medicale – în fapt, tăierea salariilor doctorilor și ale asistentelor. Un șofer de pe ambulanță sau o asis­tentă ajunge să câștige lunar nu mai mult de 10.000 de ruble (în jur de 140 de euro, n.r.). Iuri Korovin (60 de ani) este sin­gurul chi­rurg rămas în spitalul din Okulovka și nici funcționarea acestei unități nu este certă, pentru că autorită­țile au anunțat că vor muta serviciile me­dicale într-un oraș mai mare, din apro­piere – Borovichi. Anul trecut, erau patru chirurgi, dar trei dintre ei au ales să mun­cească pe salarii mai mari în regiunea Leningrad. Iar ce se întâmplă la Okulovka nu este un caz izolat.

În ianuarie, peste 200 de oameni au pro­testat față de reducerea serviciilor me­dicale în Shimsk, un orășel cu 3.500 de oameni din aceeași regiune Novgorod. În Saratov, situat în sud-vestul Rusiei, localnicii au organizat un protest în februarie pentru a împiedica autoritățile să închidă un spital de pediatrie.

O altă clinică pe care autoritățile vor să o închidă este cea din localitatea Mo­shenskoye, la aproape 90 de kilometri de Okulovka, caz în care locuitorii de aici vor fi ne­voiți să meargă 50 de kilometri până în Borovichi, hub-ul medical al regiunii.

La toate acestea, se adaugă faptul că transportul public este mai mult decât problematic. Există doar un autobuz care face legătura între două localități. Și doar o ambulanță (din patru, câte erau) în Mos­­henskoye, altfel spus – o mașină la 6.500 de locuitori.

Valentin Fetodov (71 de ani) cheltuie lunar 1.600 de ruble din pensia sa de 12.000 de ruble (167 de euro, n.r.) pe taxi, pentru consultul medical regulat la un specialist din Veliky Novgorod. Întrebat dacă aceste proteste pot schimba ceva, el este sceptic: „Nu au rost, nu mai cred în nimic“.

POLARIZARE. Rusia este o țară cu 100 de miliardari. Cu toate acestea, 13% din ruși trăiesc sub limita sărăciei, dacă luăm în calcul standardele naționale. Sau peste 25% din ei, dacă ne raportăm la normele in­ternaționale. În ciuda forței militare și a statutului de cel mai mare exportator de energie, economia Rusiei rămâne sub cea a Italiei sau a Canadei, de pildă.

În timpul campaniei electorale pentru al doilea mandat de președinte, obținut anul trecut, Putin a promis că va reduce la ju­mătate rata sărăciei în următorii șase ani. Însă, deocamdată, Kremlinul se con­cen­­trează pe cum să conserve petroprofiturile de miliarde în contextul sancțiunilor occidentale. Prin urmare, sunt puține mă­surile luate pentru rușii de rând. În con­se­cință, creșterea anuală a PIB a cam stagnat la aproape două procente, din 2013 încoace.

„În ultimii 15 ani, veniturile rușilor au crescut, dar, în ultimii cinci ani, traiectoria a fost inversă. Nivelul de trai este implicit în declin, iar oamenii nu prea mai speră într-un viitor mai bun. Nu vom ajunge ca în Venezuela, probabil, dar tot mai mulți au început să se plângă“, spune Denis Volkov, analist în cadrul agenției in­dependente de sondare a opiniei publice Levada din Moscova.

Potrivit Fundației pentru Opinie Pu­bli­că, intențiile de vot în favoarea lui Putin au scăzut spre 45% la jumătatea lui 2018, de la 74%, cât erau în 2015. Actualul mandat al președintelui va expira în 2024.

CU BINIȘORUL. Guvernatorul Novgorodului, Andrei Nikitin, face parte din grupul de tehnocrați loiali lui Putin trimiși în marile regiuni ale Rusiei pentru a îmbu­nă­tăți si­tuația în teren și, mai ales, pentru a mai aplana nemulțumirile. Nikitin recu­noaște că problemele regiunii privind sis­temul de sănă­tate s-au cronicizat deja.

„Înțelegem că avem o problemă și știm că nu poate fi rezolvată fără o echilibrare a bugetelor alocate sănătății. Nu suntem obligați să luăm cele mai populare mă­suri, dar scopul ne este de a face serviciile me­di­cale cât mai accesibile posibil“, spune Nikitin, într-o discuție telefonică din 7 mai.

Rusia alocă sănătății 3% din produsul in­tern brut, adică o treime din procentajul prevăzut în țările vest-europene. În martie, Nikitin a anunțat o finanțare de două miliarde de ruble pentru renovarea și moder­ni­zarea spitalului din Valdai, dar poate și pentru că este într-o zonă unde Putin și apropiații lui au proprietăți.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.