Cât de mortală va fi iarna aceasta arma energetică folosită de președintele Rusiei, Vladimir Putin?

Cât de mortală va fi iarna aceasta arma energetică folosită de președintele Rusiei, Vladimir Putin? Dacă se vor menține corelațiile istorice dintre mortalitate, vreme și costurile energiei, atunci bilanțul deceselor provocate de arma energetică va depăși numărul militarilor care au murit până acum în răz­boiul din Ucraina, scrie revista britanică The Econo­mist.

Vladimir Putin nu poate câștiga războiul din Ucraina decât într-un singur mod – Occidentul să nu-i mai sprijine adversarul. Cea mai clară și imediată oportunitate de a crea o ruptură între Occident și Ucraina este această iarnă. Până la izbucnirea războiului, Rusia furniza 40-50% din necesarul de gaze naturale importat de Uniunea Europeană. În august, Putin a sistat livrările către Europa, prețurile au explodat, punând o enormă presiune asupra economiilor occidentale.

Până acum, Europa a gestionat binișor șocul, um­plân­du-și depozitele cu suficiente rezerve de gaz. Numai că explozia costurilor la energie i-a afectat pe mulți con­sumatori. Chiar dacă prețurile la combustibil au scăzut de la maximele atinse, costurile medii pe care europenii le plătesc la gaz și electricitate sunt cu 144% și, respectiv, cu 78% mai mari decât erau în peri­oada 2000-2019. Cu cât temperaturile scad mai mult, cu atât crește mortalitatea.

Deși valurile de caniculă sunt mult mai mediatizate și par mai mortale, vremea rece este cea care, statistic, generează mai multă mortalitate. De exemplu, între decembrie și februarie, mortalitatea printre europeni per săptămână este cu 21% mai mare decât în intervalul iunie-august.

Diferențe

În trecut, fluctuațiile prețurilor la energie au avut un impact redus asupra mortalității. În 2022 însă, creșterea prețurilor a fost exponențial mai mare, iar din modelul statistic agregat de The Economist pen­tru a evalua efectul acestui șoc reiese că relația din­tre prețul la energie și bilanțul morților din iarna aceasta s-ar putea schimba.

Dacă se mențin modelele trecute, actualele prețuri la energie ar duce rata mortalității la niveluri peste pragul istoric mediu înregistrat chiar și în iernile cele mai blânde. Mortalitatea în cifre absolute depinde și de alți factori, desigur. Într-o iarnă blândă, numărul de­ceselor ar putea fi în noul context cu 32.000 mai mare decât me­dia istorică. Dar o iarnă grea ar putea de­păși cu 335.000 de decese media istorică.

Există patru factori majori care vor influența în iarna aceasta numărul deceselor din Europa. Doi cei mai di­recți sunt cât de severe vor fi virozele de sezon și tem­pe­raturile. Frigul favorizează virusurile, slăbește sis­te­mul imunitar, patogenii supraviețuiesc mai mult în aer, oamenii sunt mai expuși, petrecând mai mult timp în interioare mai puțin aerisite.

În plus, pe măsură ce temperatura corpului scade, sângele se îngroașă și crește presiunea arterială, ceea ce crește riscul de atacuri cerebrale și de infarcturi. În Marea Britanie, rata săptămânală de decese din cauze cardiovasculare este cu 26% mai mare iarna de­cât vara. Iar rata celor cauzate de boli respiratorii este cu 76% mai mare. Cea mai vulnerabilă categorie sunt vârstnicii. În Europa, mor în luni de iarnă cu 28% mai multe persoane în vârstă (minimum 80 de ani, seg­ment care re­pre­zintă jumătate din numărul total de decese).

Corelații

Diferența dintre ratele de mortalitate sezoniere este mai mare în țările din zonele calde decât în cele din zonele cu climă rece. În Portugalia, decesele săptămânale sunt iarna cu 36% mai multe decât vara. În Finlanda, iarna mor doar cu 13% mai multe per­soane (țările cu climă rece au sisteme de încălzire și de izolare termică mai bune). Mai mult, statele nordice sunt și mai bogate și au o populație relativ tânără. In­diferent de ce comparăm, cifrele arată aceeași concluzie – frigul ucide. În medie, în orice țară, o iarnă cu doar un grad mai friguroasă decât media termică nor­mală ucide cu 1,2% mai mulți locuitori ai acelei țări.

În iarna 2022-2023, temperaturile se vor situa cel mai probabil între limitele termice maxime și minime ale ultimelor decenii. Odată cu ridicarea majorității restric­țiilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19, impactul virozelor și răcelilor va fi și el în limi­tele mediei înregistrate în intervalul 2000-2019.

Prețurile la energie, al treilea mare factor care afec­tează mortalitatea iarna, sunt relativ ținute sub control, prin plafonări și scheme de subvenții.

Un ultim factor rămâne însă incert – relația dintre cos­turile cu energia și mortalitate. The Economist descrie această relație aplicând modelul statistic care prezice câte decese sunt în fiecare săptămână de iarnă în toate cele 226 de regiuni europene. Modelul se aplică celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, cu excepția Maltei, dar împreună cu Marea Brita­nie, Norvegia și Elveția. Modelul prezice mortalitatea în funcție de vreme, demografie, incidența virozelor, eficiență energetică, venituri, cheltuieli publice și costul cu ener­gia, corelate cu prețurile pentru o mare va­rietate de com­bustibili folosiți ca sursă de încălzire. Introducând datele din intervalul dintre 2000 și 2019 (și excluzând 2020 și 2021, anii de pandemie), modelul s-a dovedit extrem de precis (când a fost testat și pe anii care nu au fost introduși în algoritm, predicțiile au fost la fel de precise).

Energia și moartea

Oamenii sunt descurajați să utilizeze combustibili pentru încălzire, ceea ce are un impact asupra ratei mortalității. Dată fiind vremea cu tem­peraturi normale iernii, modelul arată că o majorare cu 10% a prețului la electricitate este asociată cu o creștere de 0,6% a numărului de decese, procentaj care este mai mare în săptămânile reci de iarnă și mai mic când iarna e mai blândă.

În deceniile recente, prețurile energiei pentru consu­matorii casnici au avut un impact marginal asupra mor­talității de iarnă, pentru că nu au fluctuat decât foarte puțin. Într-o țară europeană tipică, dacă alți fac­tori ră­mân constanți, majorarea prețurilor la energie de la cel mai scăzut nivel între anii 2000-2019 la cel mai ridicat nivel crește estimarea modelului privind mortalitatea săptămânală cu doar 3%. În schimb, reducând tempe­ratura de la cel mai ridicat nivel în aceeași peri­oadă la cel mai scăzut nivel, crește estimarea cu 12%.

Numai că prețurile s-au mărit cu mult peste pragurile anterioare. Creșterea costurilor la electricitate ajustate la inflație în 2020 este cu 60% mai mare decât diferența dintre prețul cel mai ridicat și cel mai scăzut din intervalul 2000-2019. Drept urmare, relația dintre cos­turile la energie și rata mortalității ar putea să fie di­ferită anul acesta față de trecut. În cazuri precum cel al Italiei, de exemplu, unde costurile cu electricitatea au crescut cu aproape 200% din 2020 încoace, ex­trapolarea unei relații liniare generează estimări în­gri­jorător de mari în privința ratei mortalității.

Alte două variabile care lipsesc din volumul de date strâns pe o perioadă mai lungă ar putea și ele influ­ența rata mortalității anul acesta. Numeroase țări au in­tro­dus sau extins schemele de ajutorare a popula­ției, ceea ce ar putea reduce într-o anumită măsură numărul de­ce­selor sub pragul prognozat de modelul de simulare. Și COVID-19 ar putea fie să crească mortalitatea – este mai agresiv în perioadele reci, fie să o scadă, dat fiind că virusul a ucis deja o mare parte dintre bătrâni și dintre cei care sunt vulnerabili în pe­ri­oadele reci.

Statisticile morții

Sunt incertitudini care fac greu de prezis rata mortalității în Europa în iarna aceasta. Singura concluzie fermă oferită de modelul de predicție folosit este aceea că, dacă modelele din perioada 2000-2019 se aplică și în iarna 2022-2023, arma energetică a Rusiei ar putea să ucidă destul de mult.

În scenariul actualelor prețuri la electricitate, vor muri cu circa 150.000 de oameni mai mult (cu aproape 5% peste medie) decât se întâmplă într-o iarnă obiș­nuită, cu prețuri la nivelul mediei înregistrate între 2015 și 2019, de exemplu. Dacă temperaturile vor fi blânde – luând ca reper cea mai caldă iarnă din ultimii 20 de ani pentru fiecare țară europeană –, ar muri cu 79.000 mai mulți oameni (o creștere de 2,7%). Cu temperaturi mai mici, luând ca reper cea mai rece iarnă din fiecare țară din 2000 încoace, mortalitatea ar fi cu 185.000 de decese mai mare (o creștere de 6%).

Cifrele variază de la o țară la alta. Italia ar fi un caz în care predicțiile s-ar aplica mai precis – aici, prețurile au crescut foarte mult, iar populația este foarte îm­bă­trânită. Modelul nu a luat însă în calcul cele mai noi sub­venții care vizează categoriile sărace din populația Italiei. La fel, Estonia și Finlanda ar putea avea o mortalitate ridicată. La celălalt pol s-ar situa Franța și Ma­rea Britanie, care și ele au impus plafonarea pre­țu­rilor. În Spania va rămâne la fel ca în anii trecuți. În Austria este prognozată chiar o scădere a mortalității (aici, prețul a fost plafonat la 10 eurocenți per kilowatt, în cazul celor cu consum mic).

Pentru întreaga Europă, estimarea modelului predictiv privind bilanțul deceselor cauzate de creșterea prețului energiei depășește numărul militarilor despre care se crede că ar fi murit în Ucraina, între 25.000 și 30.000 de fiecare parte.

Dacă ar fi să introducem variabila vârstei, o com­pa­rație ar genera cu totul alte rezultate, dat fiind că răz­boiul a ucis în primul rând tineri și foarte tineri, în timp ce iarna victimele sunt preponderent bătrânii. În plus, cel puțin 6.500 de civili au murit în războiul din Ucraina, iar în ultima perioadă a fost vizată mai ales in­fra­struc­tura energetică ucraineană. Prin urmare, țara euro­peană care iarna aceasta va înregistra cele mai multe victime va fi în mod cert Ucraina.

Cocktailul de frig și umezeală omoară prematur mai mulți oameni decât temperaturile caniculare, observă și o analiză a ziarului Financial Times, care avertiza din septembrie că se apropie schimbarea sezonului și, odată cu ea, o iminentă criză umanitară și de sănătate pu­blică. Într-o lucrare publicată revista The British Me­di­cal Journal, cercetătorul Sir Michael Marmot, de la University College London, atrăgea atenția că impac­tul asupra să­nă­tății nu va fi resimțit doar de vârstnici, ci și de cei tineri și chiar de copii.

Fără intervenția imediată a autorităților, criza ame­nin­ță să escaladeze într-o urgență medicală care va adânci inegalitatea socială și va crește bilanțul deceselor. Ar fi de neiertat, dat fiind că vine imediat după pandemie, care deja a lovit disproporționat anu­mite segmente de populație.

Dacă bătrânii au probleme majore cardiovasculare, tinerii răspund diferit la frig, spune unul dintre coautorii cercetării coordonate de Sir Michael Marmot – aerul rece irită căile respiratorii, provocând respirație șuie­ră­toare și atacuri de astm; dacă în casă temperatura este scăzută, crește probabilitatea infecțiilor virale ce pot degenera în pneumonie, iar infecțiile repetate pro­voacă uneori leziuni respiratorii permanente. Bebe­lușii aflați în case reci își folosesc energia pentru a se în­călzi, în detrimentul dezvoltării țesutului cerebral, plă­mâ­nilor și altor organe sănătoase, mai atrage atenția cer­ce­tă­to­rul. Creșterea costurilor cu încălzirea pune pre­siune și mai mare asupra familiilor cu venituri mici, care cel mai probabil locuiesc în locuințe înghesuite, prost izolate și în zone cu poluare ridicată. Toți acești factori, dublați de sărăcia alimentară, distrug în mod colectiv sănă­tatea.

Corpul medical este pentru plafonarea prețului la energie, care să fie însă finanțat din taxarea suplimen­tară a jucătorilor din energie. Medicii ar putea avea în vedere să prescrie încălzire suplimentară, așa cum s-a sugerat, „dar poate ar fi mai bine totuși ca oamenii să își poată plăti facturile“, citează Financial Times.

Prețul

Răul pe care Putin îl face Ucrainei este imens. Pentru aliații Ucrainei, costurile sunt mai puțin vizibile. Cu toate acestea, pe măsură ce iarna se instalează, an­gajamentul lor se va măsura nu doar în ajutoarele date și armament, ci și în vieți, conchide The Economist.

Tot parte a acestui angajament este decizia de a pla­fona comercializarea țițeiului rusesc la un preț de 60 de dolari per baril. La nouă luni de la invadarea Ucra­inei, petrodolarii au continuat să alimenteze ma­șina de răz­boi a Rusiei, care, în ciuda sancțiunilor, are un excedent de cont curent de 265 de miliarde de do­lari, depășit doar de cel al Chinei.

Pe 5 decembrie însă, UE a reușit să aprobe implementarea unui plan gândit încă din luna mai – embargou asupra importurilor de țiței rusesc pe mare și in­ter­zicerea companiilor europene de a mai asigura, tran­sporta sau comercializa țiței rusesc oriunde în lume, dacă țițeiul nu este vândut sub prețul plafonat (60 de dolari per baril) impus de UE.

Adevăratul echilibru de putere pe piețele petroliere va deveni evident în curând – nu este exclusă o creș­tere accelerată a prețurilor. Dar lecția primită în acest an este că, de-a lungul timpului, sistemul global de pe­trol s-a dovedit mai adaptabil decât putem crede. Așa cum sancțiunile financiare au dat un imbold în­cer­că­ri­lor de a păcăli sistemul bancar occidental, tot așa răz­boiul va determina China, India și alte țări să evite infrastructura energetică a Occidentului. Ca arme, sanc­țiunile și embargourile au limitele lor și o peri­oadă de valabilitate limitată. Rămâne de văzut și ce impact va avea asupra dinamicii generale a războiului arma ener­getică a lui Putin.

Acest articol a apărut în numărul 154 al revistei NewMoney

FOTO: Getty