Cât costă, de fapt, un MBA

Mimi Noel 08/12/2016 | 13:00 Global
Cât costă, de fapt, un MBA

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Un program MBA e cu mult mai scump decât ar lăsa de înțeles taxele de șco­larizare.

După ce a lucrat cea mai mare parte a celor opt ani în contabilitate și finanțe în cadrul PwC, Tully Brown a simțit că a venit momentul să-și completeze com­­pe­­ten­­țele de business. S-a decis să facă ceea ce fac mai toți finan­­țiștii tineri: un MBA.

S-a înscris la Școala de business Goizueta din cadrul Universității Emory în 2015. Doar că principalul cost nu erau taxele de școlarizare sau cazarea, ci salariul de șase cifre la care renunțase pentru a urma cursurile full-time. „Fiind un om al cifrelor, am făcut un calcul. M-am uitat la ce ar putea urma și nu era ex­­clus, de pildă, să sfârșesc prin a face ace­­lași lucru pe care-l făceam înainte de MBA. Totuși, am decis că merită să risc“, spune Brown.

În mod tipic, absolventul de MBA fă­­cut la Emory câștiga 67.000 de dolari îna­­in­­te să se înscrie. Dacă înmulțim salariul cu durata de doi ani a programului de MBA, adăugăm apoi costurile cu taxele de școlarizare, ajungem la 296.536 de dolari. Potrivit topului programelor de MBA full-time realizat anual de BusinessWeek, a reieșit că Școala de Business din cadrul Stanford este cea mai scumpă – costul total plătit de absolventul de MBA ajungând la 434.000 de dolari.

FORMULA REALITĂȚII. Anual, BusinessWeek realizează un top al școlilor de bu­­si­­ness punând un set de întrebări stu­­den­­ților. Chestionarul include și întrebări pen­­tru angajatori despre competențele pe care le caută la un absolvent de MBA și care sunt școlile de afaceri cu cei mai pregătiți absolvenți.

Începând din 2015, demersul BusinessWeek îi include și pe absolvenții unui MBA, care sunt în­­tre­­bați în ce măsură pro­gramul i-a ajutat să ai­­bă o carieră mai profitabilă.

Școala de Business Harvard a ieșit pe primul loc, la distanță mare de locurile ur­­­mă­­toare. Harvard a fost cotată școa­la de business numărul unu de cei o mie de re­crutori care au participat la sondaj și numărul trei în opinia absolvenților. Cursa pentru lo­­cul al doilea a fost foarte strânsă, Stan­­ford detașându-se la doar jumătate de punct de Școala de Business Fuqua (Universi­tatea Duke).

Spre deosebire de studenții fără li­­cen­­ță care renunță la salarii mult mai mici, cei care se înscriu la MBA au aproape de 30 de ani și renunță la joburi bine plătite. Ceea ce înseamnă că pentru ei costul de oportunitate este mult mai mare.

BusinessWeek a inclus o întrebare și despre nivelul salariilor pe care absol­­venții de MBA le aveau înainte de a se în­­scrie și astfel a aflat costul real al unei școli de business. Formula include suma salariilor pierdute pe perioada MBA-ului, chiar dacă studenții nu stau 24 de luni fără niciun venit (unii lu­crează în va­­can­­­­ța de vară).

Chiar și cu o defalcare a costului total al participării la un program de MBA, Bu­­si­­nessWeek nu poate spune că a ajuns la suma integrală reală la care renunță stu­­denții în respectiva perioadă. Reprezen­­tanții acestor școli spun însă că pentru a calcula realist rentabilitatea in­­vestiției, trebuie adăugat salariul pierdut la taxele de școlarizare și la restul chel­­tu­ielilor pe care un astfel de program educațional le mai im­­pli­­că.

„Suma finală este cu siguranță mare, es­­te evident“, spune Douglas Skinner, de­­ca­­nul Școlii de Business Booth din ca­­drul Universității Chicago, adăugând că sunt situații în care studenții sunt nevoiți să recurgă la credit pentru a compensa sa­­lariul pe care nu-l mai au. Skinner in­­sis­­tă însă că studenții știu că un MBA le crește nivelul de cunoștințe și astfel pot accede la un nivel superior de salarizare și aceasta nu doar imediat după absolvire, ci pe parcursul întregii cariere.

Este motivul pentru care Brown măr­turisește că nu îi pasă că renunță la un salariu bun pe care îl are la o bancă din Atlanta pentru a se în­­scrie la Emory. „Este greu de anticipat dacă peste zece ani voi obține ce vreau pentru că am un MBA. Dar m-am decis că nu vreau să mă întreb atunci dacă am rămas pe loc, neavând MBA, pentru că ar fi prea târziu să mai pot îndrepta ceva“, spu­­ne tânărul de 33 de ani care a luat și un împrumut de 53.000 de dolari pentru a putea profita de oportunitățile de networking pe care i le oferă călătoriile in­ter­naționale. Chiar dacă a optat pentru o variantă mai scurtă de MBA – cel de un an, tot a trebuit să stea 15 luni fără niciun venit. Dar, după cum a sperat, după absolvire a ob­­ți­­nut un job în cadrul unei bănci de in­­ves­­tiții, unde câștigă mai mult decât îna­­in­­te de a urma cursurile de la Emory.

Probleme de cuplu. Mulți dintre stu­denții care se înscriu în programele de MBA sunt căsătoriți, ceea ce face ca MBA-ul să fie și mai costisitor. Partenerul care renunță la job pen­­­tru a fi alături de cel care se înscrie la MBA are șanse mici să găsească job în noul oraș.

A fost și ca­zul soției lui James Man­­sour, absolvent proaspăt al școlii de Business Mays din cadrul Universității Texas A&M. S-au mutat de la Washington, unde el era consultant, iar ea lucra într-o clinică de stomatologie, având un venit cumulat anual de 160.000 de dolari. După ce s-au mutat, au aflat că așteptau un co­­­­pil, iar viitoarea mamă avea nevoie să se relicențieze în Texas pentru a pu­tea pro­­fesa. Din fericire, s-au descurcat din economii și renunțând la vacanțe, ieșiri în oraș și la alte cumpărături nene­cesa­­re. Mansour a absolvit de curând și lu­­crea­­ză acum pentru Delta Air Lines, în Atlan­­ta, pentru un salariu mai mare decât cel anterior MBA-ului.

La fel, Katherine Earle a absolvit programul de MBA al Stanford după ce a renunțat la un job bine plătit în secto­­rul tehnologic. Este însă convinsă că a făcut ale­­ge­­rea co­rectă. „Deja câștig mai mult acum și salariul va continua să crească, în parte gra­ție noii diplome, dar și pentru că în timpul MBA-ului am avut ocazia să-mi cunosc mai bine punctele forte, punc­­­­tele slabe și să conștientizez ce ca­­ri­­e­­ră îmi do­resc cu adevărat“, a explicat aceasta.

 

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Pierde ca să câștigi” color=”juicy_pink” border_width=”3″][vc_column_text css=”.vc_custom_1481191561756{background-color: #ffe8e8 !important;}”]Sacrificiul pe care îl implică un MBA poate duce la triplarea veniturilor.[/vc_column_text][vc_column_text]

  • Costul real. În 2016, un absolvent al Școlii de Business Tuck câștiga circa 80.000 de dolari, înainte să termine MBA. Renunțând doi ani la acest venit, costul total real plătit este de 360.000 de dolari.
  • Randament. Absolvenții a 87 de școli de afaceri câștigau în medie 50.000 de dolari fără MBA. După absolvire, salariul le-a crescut cu aproape 80%, urmând să ajungă la 145.000 de dolari pe an.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text]

 


Articol preluat din Bloomberg Businessweek

de Lance Lambert; adaptare de Mimi Noel

FOTO: Cei care se înscriu la MBA speră ca, după absolvire, să aibă o carieră mai profitabilă. Sursa foto: Guliver / Getty Images[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.