Care sunt schemele care l-au făcut milionar pe Rudy Giuliani, avocatul personal al lui Donald Trump

Mimi Noel 17/05/2019 | 14:18 Global
Care sunt schemele care l-au făcut milionar pe Rudy Giuliani, avocatul personal al lui Donald Trump

La mai puțin de un an după ce Rudy Giuliani, fostul primar al New Yorkului, ținea prima pagină în presa românească după o scrisoare adresată direct pre­șe­dintelui României, Bloomberg Businessweek a intrat în culisele afacerilor internaționale de consul­tanță ale celui care este și avocatul personal al lui Donald Trump. 

Acest articol a apărut în numărul 65 (13 – 26 mai 2019) al revistei NewMoney

În noiembrie 2017, când Rudy Giuliani mergea în ora­șul ucrainean Harkov (situat la o oră distanță de frontiera cu Rusia) pentru o întâlnire de business cu primarul Hennadiy Kernes, o scenă inedită îl aștepta. Într-o colivie mare din anticameră, l-a întâmpinat cu un „Privet!“ („Salut!“, în rusă) chiar animalul de companie al primarului, papagalul Johnny. În aceeași anticameră se afla și un grup pestriț de vizitatori. Așteptau tăcuți să intre în biroul primarului Kernes, cel care de nouă ani conduce al doilea oraș ca mărime al țării.

AVOCAT ȘI CONSULTANT. Giuliani era în Ucraina pentru a doua oară în mai puțin de un an, în calitate de consilier al lui Kernes pe probleme de securitate. Simultan, Giuliani era și încă este consilier pe pro­bleme de securitate cibernetică al președintelui ame-rican, Donald Trump, motiv pentru care o televiziune ucraineană a marcat chiar așa momentul – „Vizita unui consilier al lui Trump“. În am­bele vizite, Giuliani s-a întâlnit și cu președintele ucrainean în exercițiu, Petro Poroșenko.

Citiți și: Cum face bani Rudolph Giuliani de pe urma instabilității politice din mai multe țări

Primarul Kernes (59 de ani) se află în scaun cu rotile din aprilie 2014. În timp ce făcea jogging undeva la marginea orașului, un necunoscut l-a împușcat. Înainte de tentativa de asasinat, primarul fusese foarte activ pe contul său de Instagram, unde își expunea opulența – vacanțe scumpe, ceasuri și chiar poze de la o întâlnire cu liderul cecen, Ramzan Ahmatovici Kadîrov, un aliat al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. În 2017, Kadîrov a fost sancționat de SUA pentru omor, tortură și alte abuzuri în privința drepturilor omului. Kernes este foarte apropiat și de fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici, forțat de Maidan-ul de la Kiev din 2014 să se refugieze în Rusia.

Kernes a explicat rapid co­laborarea cu Giuliani – vrea să folosească vasta ex­pe­riență a fostului primar al New Yorkului. Giuliani l-a sfătuit, de exemplu, să înființeze un serviciu de ur­gență similar cu 911. „Giu­liani s-a întâlnit și cu preșe­dintele Poroșenko, care și-a oferit sprijinul pentru a duce la bun sfârșit ideea“, mărturisește Kernes. Cum a ajuns însă un politician ca Giuliani să fie consilierul unui primar din estul Ucrainei? Kernes nu l-a plătit pe Giuliani, în schimb există un contract de un an a cărui valoare nu este publică și care a fost finan­țat în mare parte de aface­ristul ucraineano-rus Pavel Fuks.

În 2015, Fuks a revenit în Ucraina după 20 de ani petrecuți la Moscova, unde a făcut avere din afaceri imobiliare și din banking. La mijlocul anilor 2000, același Fuks a avut discuții cu actualul președinte al SUA în vederea construirii unui Trump Tower la Mos­cova, însă nu au căzut de acord. În vârstă de 47 de ani, Fuks locuiește în Kiev, păzit fiind de bodyguarzi, ca și Kernes. Spune că l-a angajat pe Giuliani pentru a da ceva înapoi orașului său natal. „Firma lui Giuliani oferă servicii de lobby, iar atuul său este pe chestiuni de securitate. Este o vedetă“, adaugă el.

Colaborarea din Ucraina este doar o mică bucată din businessul de consultanță global pe care Giuliani l-a continuat în paralel cu cea de susținător al lui Trump în campania electorală a republicanului. Au urmat activitatea de consilier al acestuia, dar și cea de avocat personal în ancheta derulată de procurorul special, Robert Mueller, cu privire la amestecul Rusiei în alegerile din 2016.

După verdictul procurorului general, William Barr, potrivit căruia nu există dovezi că Trump ar fi avut vreo înțelegere cu puterea de la Kremlin, Giuliani și-a mai trecut în dreptul numelui o victorie care atârnă greu în portofoliul lui de consultant global.

Cunoscut și apreciat pentru modul în care a luat mă­suri ca procuror împotriva Mafiei newyorkeze, dar și pentru felul în care a gestionat New Yorkul după tragedia de la 11 septembrie 2001, Giuliani caută activ clienți precum Kernes, cărora le dă con­sul­tanță pe pro­bleme de securitate. A făcut milioane de dolari – 9,5 în 2017 și 5 în 2018, potrivit infor­ma­țiilor apărute în contextul divorțului de a treia sa soție, Judith Nathan.

CONFLICT DE INTERESE SAU NU? În vârstă de 74 de ani, Giuliani preferă să fie în continuare în lumina reflectoarelor, întrucât „ceea ce face este extrem de incitant“, spune el. Pe lângă jobul din Ucraina, în ultimii doi ani a ținut prelegeri și a oferit consultanță în țări precum Armenia, Bahrain, Brazilia, Columbia, Turcia și Uruguay.

În contextul mandatului neobișnuit al lui Donald Trump la Casa Albă, rolul lui Giuliani este și mai ieșit din comun. Contractele sale din străinătate i-au determinat pe șapte senatori democrați să ceară Ministe­rului Justiției, în septembrie 2018, o verificare dacă este necesar ca fostul primar să-și dezvăluie activită­țile care intră sub incidența Legii Înregistrării Agen­ților Străini (FARA). Acest act normativ obligă înre­gistrarea persoanelor fizice sau a organizațiilor care lu­crează ca agenți ai unor interese străine „într-un spațiu politic sau cvasipolitic“.

„Ca avocat personal al președintelui Trump, domnul Giuliani comunică în privat cu președintele și cu stafful acestuia în mod regulat“, au scris senatorii că­tre Ministerul Justiției. „Fără o analiză suplimentară, este imposibil să știm dacă domnul Giuliani face lobby la guvernul american pentru clienții săi străini.“

Giuliani a negat tot timpul că ar face asta, spunând că cea mai mare parte a muncii lui este de consultanță pentru diverse țări ale lumii. Cel mai adesea, contrac­tele presupun livrarea de planuri de securitate menite să amelioreze rata criminalității, consilierea pe chestiuni de terorism sau legat de infrastructura critică. În Ucraina, a consiliat doar pe chestiuni de securitate, nicidecum nu a promovat interesele lui Kernes în SUA, a spus Giuliani.

Nu există niciun conflict de interese între a cola­bo­ra atât de strâns cu Administrația Trump și a lucra cu clienți străini, susține Giuliani: „Nu îi cer preșe­dintelui niciun favor pentru ei și nici nu îi reprezint pe acești clienți în fața guvernului american. Nu fac trafic de in­fluență, pentru că nu am de ce. Fac o groază de bani ca avocat și consultant pe chestiuni de securitate“.

Totuși, chestiunea unui conflict de interese plutește în aer, dat fiind că fostul edil promovează idei care rezonează cu politica externă a Administrației Trump. „Pentru a avea pace și stabilitate în Orientul Mijlociu, este nevoie de o schimbare majoră a dictaturii teocratice din Iran. Aceasta trebuie să ia sfârșit repede“, afirma Giuliani la Varșovia, în fața a sute de oameni care fluturau steaguri iraniene, la o acțiune a Consiliu­lui Național de Rezistență pentru Iran (NCRI, cu se­diul la Paris), susținut de Organizaţia Mujahedi­nii Poporului din Iran (Mujahedin-e Khalq, MEK).

Giu­liani spune că încă din 2008 colaborează cu MEK, grupare pe care, la acel moment, Mi­nis­terul de Externe al Statelor Unite a încadrat-o ca fiind teroristă (în 2012, a scos-o din această categorie).

De-a lungul timpului, MEK a colaborat cu mai mulți politicieni americani recunoscuți, inclusiv cu actualul consilier prezidențial pentru si­gu­ranță națională, John Bolton. Susți­ne­rea pe care Giuliani o oferă este la vedere. În ia­nua­rie 2017, alături de mai mulți foști înalți oficiali americani, a semnat o scrisoare în care îi solicita președintelui Trump să deschidă dialogul cu NCRI.

„Este destul de inadecvat ca Giuliani să continue să se asocieze în mod public cu MEK“, crede Suzanne Maloney, expert în Iran în cadrul Brookings Institution, motivând că organizația rămâne controversată. În plus, retorica lui antiiraniană nu l-a împiedicat să lu­creze pentru Reza Zarrab, acuzat că ar fi orchestrat o spălare de bani de un miliard de dolari pentru a ajuta Iranul să evite sancțiunile impuse de SUA.

NEGOCIATOR. Dan Pickard, parte­ner la firma de avo­catură Wiley Rein LLP din Washing­ton și specia­list în FARA, nu a dorit să se refere în mod specific la cazul Giuliani. Totuși, Dan Pickard este de pă­rere că, dacă cineva este plătit de un grup politic străin pentru a susține un discurs în Statele Unite care poate in­fluența anumite politici, ar trebui etichetat agent străin.

Giuliani spune că nu este plătit de MEK direct, ci de o organizație americană de disidenți iranieni. „Este Organizația Comunităților Iraniano-Americane, care este aliată cu MEK?“, a întrebat reporterul Bloomberg Businessweek. „Nu-mi amintesc numele exact. Dar nu este nicio diferență dacă lucrezi pentru un grup israeliano-american care are opinii puternice față de Israel“, susține el, încercând o comparație.

În februarie 2017, Rudy Giuliani a mers în Turcia, unde s-a întâlnit cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, sperând să-l poată ajuta pe turco-iranianul Reza Zarrab, arestat în SUA sub acuzația că a spălat bani în favoarea Iranului printr-o suveică de companii proprii. Giuliani admite că a încercat să negocieze o în­țe­legere pentru Zarrab, care a pledat vinovat și a devenit martor într-un dosar federal care îl viza pe un bancher.

Pe unii i-a șocat implicarea lui Giuliani în acest caz. „Văd o ruptură între vechiul Rudy și actualul Rudy, sunt uimit de faptul că a fost angajat să fie o punte de legătură între președintele Trump și omologul său turc în încercarea de a rezolva într-un fel acest caz“, spune judecă­to­rul Richard Berman, care a lucrat și el la acest dosar.

În mod obișnuit, avocații sunt exceptați de la cererea de a se înregistra în categoria agent străin, dar s-ar putea ca în cazul de față excepția să nu se aplice, crede Ben Freeman, specialist în ope­rațiuni de intervenție al Centrului pentru Politici Internaționale de la Washington. Destul de iritat, Giuliani sus­ține că nu reprezintă guvernul turc, „ci un singur om care se află în de­tenție și că în­cearcă să obțină un schimb de prizoni­eri cu guvernul turc“.

Giuliani s-a promovat la nivel interna­țional drept un superșerif al New Yorkului care a redus dramatic rata infracțiunilor în metropola americană, folosind strategia „ferestrelor sparte“. A fost, totuși, criticat puternic pentru brutalitatea cu care a acționat poliția newyorkeză, în special împo­triva afro-americanilor. Aceste critici s-au risipit rapid când a ținut un discurs dintre ruinele Turnurilor Ge­me­ne încă fumegânde. A fost apreciat atunci de o lu­me întreagă pentru curajul și sângele rece de care a dat dovadă în acele momente.

SFATURI COSTISITOARE. De altfel, imediat după ce și-a încheiat mandatul de primar, a căutat să capitali­zeze cât mai rapid această faimă. La începutul lui 2001, pe când Giuliani era în plin divorț de a doua sa soție, Donna Hanover, avocatul lui spunea că toată ave­rea pe numele acestuia era de 7.000 de dolari.

A pus bazele mai multor firme – Giuliani Partners LLC (o firmă de consultanță pentru guverne și companii), Giuliani Security & Safety LLC (consultanță pe legislație și securitate) și Giuliani Capital Advisors LLC, o bancă de investiții vândută în 2007 către Macquarie Group Ltd. În câțiva ani, Giuliani a făcut o avere de câteva mili­oane de dolari. În 2002, Mexico City scotea din bu­getul său 4,3 milioane de dolari pentru a afla de la Giu­liani cum poți lupta cât mai eficient cu criminalitatea.

În 2004, fostul edil a ajuns pentru prima oară în Ucraina. Apoi a mers în Rusia, unde s-a întâlnit cu mi­nistrul rus de externe, Serghei Lavrov (nu se știe dacă și-a plătit singur deplasarea). A mai făcut un circuit de conferințe, comisionul perceput fiind între 100.000 și 200.000 de dolari per prelegere. Când în 2007 și-a depus candidatura pentru alegerile prezi­dențiale din partea republicanilor, avea venituri de 11 milioane de dolari doar din comisioanele primite pentru discursurile ținute în ultimul an și jumătate, potrivit datelor federale.

De când și-a încheiat mandatul de primar, a susținut peste 1.000 de discursuri în 80 de țări, spune el. I-a con­vins pe clienții din toată lumea, de la primari la pre­ședinți, că ceea ce a funcționat în New York func­ționează oriunde. În Brazilia, a încheiat în februarie anul trecut un contract de 1,6 milioane de dolari pe firma Giuliani Security & Safety, pentru a îmbunătăți securitatea la frontiere. Contractul este acum obiectul unei anchete pornite de o echipă de procurori brazilieni. Activitatea de consultanță i-a înlesnit lui Giu­liani accesul la o rețea globală de politicieni care l-au curtat mai ales de când Donald Trump a ajuns preșe­dintele Statelor Unite.

O PRIETENIE RENTABILĂ. Cu stilul de viață pe care Giuliani îl are acum, clienții străini i-ar putea fi mai necesari ca niciodată. Când a început să lucreze ca avocat personal al lui Trump, în aprilie anul trecut, a fost de acord să o facă pro bono. A renunțat la poziția de președinte pe care o avea în cadrul firmei de avo­catură Greenberg Traurig LLP, de unde avea venituri anuale între 4 și 6 milioane de dolari.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.