Care sunt industriile care au atras cele mai mari investiții străine directe
[vc_row][vc_column][vc_column_text]
Dacă un sfert din angajații din România generează 90% din PIB… Nu, nu e începutul unui test. Se întâmplă în investițiile străine directe (ISD).
Din 2004 încoace, anul în care România parafa angajamentul de aderare la UE, soldul investițiilor străine a consemnat avansuri de șase, opt sau chiar 12 miliarde de euro pe an. În plin boom, în anul de glorie 2008, România a atras 9,5 miliarde de euro. Apoi a venit criza. În 2009, românii plecați la muncă în străinătate trimiteau acasă de două ori mai mulți bani decât aduceau investitorii.
Anul trecut, soldul investițiilor străine directe a ajuns la 64,4 miliarde de euro. Cu peste jumătate din această sumă s-au pornit afaceri de la zero (așa-numitele investiții greenfield). În ultimii ani, însă, străinii și-au pierdut interesul de a deschide noi linii de business în România. Mai mult, o parte semnificativă a investițiilor de peste hotare au fost destinate restructurării companiilor și mai puțin dezvoltării lor. În perioada 2013-2015, circa 4,7 miliarde de euro au intrat în companiile investiție străină directă cu scopul rentabilizării acestora.
Investițiile străine sunt de patru tipuri: greenfield (de la zero), fuziuni și achiziții, dezvoltare de firmă sau restructurare de firmă și pot ajunge în țară pe două căi – aport de capital sau credit.
Industriile vedetă. Investitorii străini s-au orientat anul trecut către segmentul anunțat ca viitoarea vedetă a economiei locale – comerțul –, pe fondul unei creșteri cu 5,2% a unui consum estimat să avanseze cu alte 7,3 procente în acest an, potrivit calculelor Comisiei Naționale de Prognoză (CNP). Aproape 30% din investițiile străine directe atrase de România în 2015, adică un miliard de euro, au ajuns în comerț, reiese din datele Băncii Națioane a României (BNR). Suma depășește cu mult investițiile atrase de acest sector în trecut (225 de milioane de euro în 2014 și 70 de milioane de euro în 2013). Intermedierile financiare și asigurările s-au clasat pe locul al doilea, cu un flux net de investiții de 926 de milioane de euro, ce marchează o revenire. Plusul vine ca urmare a trecerii sectorului bancar pe profit și a închiderii liniilor de finanțare de la băncile mamă.
Băncile ISD au înregistrat în 2015 un credit net pozitiv, ceea ce înseamnă că sumele împrumutate au fost mai mici decât cele restituite grupurilor-mamă. Pe locul trei în topul celor mai atrăgătoare domenii pentru străini s-a situat industria prelucrătoare, segment ce deține o pondere de peste 30% în soldul ISD. Pe de altă parte, banii aduși de străini în industria prelucrătoare au fost destinați, cu precădere, aco¬peririi pierderilor de 805 milioane de euro din acest domeniu, notează banca centrală.
Inversare de trend. Anul trecut se remarcă însă prin faptul că investitorii de peste hotare au venit cu mai mulți bani pentru dezvoltare decât pentru „a cârpi“. Circa 56% din investițiile străine directe din 2015 – 1,7 miliarde de euro – au fost destinate dezvoltării de firme, în vreme ce 1,2 miliarde de euro au fost cheltuite pe restructurări.
Adică o inversare a tabloului din 2014, când străinii au investit 2,4 miliarde de euro în „cârpeli“ și doar 1,5 în dezvoltare. Situația din 2014 a fost generată în special de pierderile din sistemul bancar și din sectorul energetic, segmente de piață dominate de străini. Acționarii companiilor ISD din intermedieri financiare și asigurări au avut de acoperit pierderi de 1,7 miliarde de euro, iar cei din energie de 462 de milioane de euro.
Anul trecut, investițiile străinilor în afaceri pornite de la zero au fost de numai 96 de milioane de euro. Soldul investițiilor greenfield se ridica la 36,4 miliarde de euro la finele lui 2015, ceea ce reprezintă 56,6% din totalul sumelor atrase de România de peste hotare.
Cele mai vizate segmente pentru investiții străine greenfield au fost industria prelucrătoare (11 miliarde de euro), comerțul (6 miliarde de euro) și tranzacțiile imobiliare (5,7 miliarde de euro). Pe partea de fuziuni și achiziții (M&A), fluxul ISD a fost negativ (minus 5 milioane de euro), evoluție slabă față de rezultatul pozitiv de 196 de milioane de euro consemnat în 2014, cel mai bun an de după criză.
[/vc_column_text][vc_text_separator title=”ISD în cifre” color=”juicy_pink” border_width=”3″][vc_column_text]Companiile investiție străină directă (ISD) au generat 90% din PIB în 2015.
[/vc_column_text][vc_column_text]• AFACERI. Companiile ISD au avut afaceri de 144 de miliarde de euro în 2015, în creștere cu 1,7% față de 2014. În unele sectoare companiile investiție străină directă, precum BCR (Erste) și Petrom (OMV), sunt lideri de piață.
• PRODUCTIVITATE. Companiile ISD au reușit să genereze 90% din PIB cu doar un sfert din forța de muncă a României. Circa 26% dintre salariații din România, respectiv 1,2 milioane de persoane, lucrau în 2015 pentru o companie ISD, în creștere cu 3,7% față de anul anterior.
• CÂȘTIGURI. Veniturile nete care le-au revenit investitorilor străini anul trecut au depășit 3,7 miliarde de euro. Acestea reprezintă profiturile totale (6 miliarde de euro) minus pierderile totale (3,1 miliarde de euro), minus dividende (2,4 miliarde de euro), plus dobânzile de la creditele acordate întreprinderilor lor din România (0,8 miliarde de euro).
• COMERȚ. Companiile ISD au contribuit cu 69,4% la exporturile României și cu 62,8% la importuri. Ca ramură de activitate, se remarcă industria auto, cu exporturi de 12,3 miliarde de euro și importuri de 8,9 miliarde.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
FOTO: Guliver / Getty Images
