Care sunt ideile de la Cluj care pot salva România în următorul secol

NewMoney 09/10/2018 | 13:08 Companii
Care sunt ideile de la Cluj care pot salva România în următorul secol

Își poate atinge România potențialul economic în ur­mă­torii ani? O întrebare cu multe răspunsuri și necunoscute, pe care reprezentanții mediului de afaceri, îm­preună cu primarul Clujului, Emil Boc, au încercat să le pună cap la cap și să le găsească un fir comun. Contextul? Evenimentul „Centenar 2018: 100 de idei pentru România“, organizat zilele trecute la Cluj-Napoca.

Acest articol a apărut în numărul 50 (8 – 21 octombrie) al revistei NewMoney

Din start, câteva idei urmărite de autoritățile locale, prezentate pe scurt de Emil Boc, s-au regăsit, în detaliu, și la antreprenori. Și anume: îmbunătățirea absorb­ției fondurilor europene, sporirea investițiilor în in­frastructură și tehnologie, modernizarea instituțiilor de învățământ, rezolvarea problemelor cu forța de muncă.

De altfel, lipsa forței de muncă este un subiect atins des, în diferite medii și pe diferite căi de oamenii de afaceri mici și mari, care construiesc un business în România. Problema este una delicată, adâncită pe fondul migrației din ultimii ani. Speakerii prezenți la eveniment au prezentat soluții viabile, menite să încurajeze antreprenorii să investească acum și pe mai departe.

Într-un an de încărcătură istorică, revista NewMoney, în parteneriat cu Romanian Business Leaders (RBL), a demarat un proiect special prin care și-a propus să ajungă în cele mai importante orașe din țară, cu evenimente dedicate mediului de business local.

Sub un numitor comun, „Centenar 2018: 100 de idei pentru România“, această suită de evenimente, în centrul cărora se află „dialogul“, face o selecție a celor mai potrivite soluții pentru creșterea competitivității, astfel încât să fie eliminate decalajele de dezvoltare dintre regiuni, precum și decalajele dintre România și celelalte țări din Uniunea Europeană.

Redacția NewMoney va centraliza aceste idei și le va expune pe masa decidenților, având convingerea că experiența și autoritatea mediului de business local pot da greutate procesului de elaborare a unei strategii naționale și regionale.

Lansată la finele anului trecut în Capitală, seria de evenimente organizate de NewMoney și RBL a trecut până acum prin Iași, Râmnicu Vâlcea, Brașov, Cons­tanța și Cluj. Următoarea oprire a caravanei NewMoney va fi în această lună la Timișoara.

Nicolae Căpușan, proprietar Sun Garden Resort

  • Trebuie să ne concentrăm pe zona balneară. România stă pe o mare de aur care se numește apa termală. Deținem o treime din izvoarele și apa termală din România. În trecut, despre Băile Herculane se spunea că este cea mai frumoasă stațiune. Cazinoul de acolo a fost, foarte mulți ani, între 1851 și 1900, centrul de distracție al celor mai bogați oameni din Europa. Șansa cu turismul balnear este uriașă.
  • Investițiile în turism și infrastructură sunt esențiale, mai ales dacă ne gândim la sănătatea românilor. Dacă omul nu ia o pauză, dacă omul nu pleacă într-o vacanță, dacă nu se rela-xează, tot ce are legătură astăzi cu domenii precum tehnologie și IT, industrie și toate celelalte segmente ale economiei vor avea un randament și o productivitate scăzute.
  • Bulgaria numără 9,5 milioane de turiști străini, iar noi două milioane. Și acum să ne imaginăm ce loc de creștere avem, potențialul este uriaș, exploatăm doar 12% din acest potențial. Sunt convins că producția în turism o să crească enorm, iar dacă ar fi să mă refer la estimări, ar putea să producă peste 15 miliarde de euro.
  • Ce o să fie în România peste 100 de ani, chiar nu știu, însă aș vrea să avem o țintă: „Hai să fie ca și Elveția!“. Avem re-surse naturale, avem oameni talentați, avem lideri, nu avem nicio scuză. Putem pune toate piesele cap la cap și să facem performanță.
  • Legat de forța de muncă, am speranța ca cei care se pre-gătesc aici, în România, în multe dintre școlile susținute financiar de antreprenori, să rămână în țară, să nu plece în Germania, Franța, Italia sau Spania. Toate aceste lucruri depind de noi, de cât de bine îi vom putea plă

Lucia Morariu, director general Eximtur

„Când vorbim de criza cu forța de muncă, problemele sunt majore în turism. În acest an, au fost hoteluri care, din această cauză, au lucrat la jumătate din capacitate.“

Dorel Dragoș, fondator și CEO Logicode

„Sunt foarte multe firme mari care au resurse și investesc mult în tehnologie, iar prin investițiile lor iau fața IMM-urilor.“

Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca

  • Pentru a putea îmbunătăți rata de absorbție a fondurilor europene, trebuie făcute două lucruri. În primul rând, trebuie eliminată birocrația suplimentară față de cerințele europene, iar a doua recomandare se referă la realizarea procesului de regionalizare. Dacă ar exista acest proces, nu ar mai trebui să mergem prin Guvern și apoi la Bruxelles, ci regiunea ar putea depune direct proiectul.
  • Infrastructura este principalul element al competitivității. Nimeni nu vrea să încalce regula de aur a Uniunii Europene, maximum 60% din PIB datorie publică și nu mai mult de 3% deficit bugetar. Pentru a reduce decalajele față de restul țărilor, avem nevoie ca de apă de infrastructură și de modernizarea țării. Altfel, aceste decalaje se vor adânci și vom avea o Europă cu mai multe viteze.
  • Legea parteneriatului public-privat nu va funcționa niciodată în România cât timp acel procent pe care trebuie să îl pună statul va fi parte din deficitul public de 3%. Pentru că atunci trebuie să iei de la Sănătate sau de la Educație ca să dai la parteneriatul public-privat.
  • În lipsa investițiilor în locuri de muncă, dezechilibrele se accentuează și deficitul structural crește, în condițiile în care Uniunea Europeană permite un deficit de 1%. Adică, între veniturile permanente și cheltuielile permanente ale statului să nu fie o diferență mai mare de 1%. Prin investiții, se asigură locuri de muncă, care reprezintă și cea mai bună formă de protecție socială.
  • Noi avem această resursă umană extrem de prețioasă și de bună, în materie de cercetare, de inovare, de dezvoltare, de IT. Trebuie să nu i se pună piedici și să fie încurajată pentru a-și putea urmări valorile de dezvoltare. Dacă nu ne vom mișca destul de repede pentru a prinde acest limbaj al viitorului sau aceste slujbe ale viitorului, vom pierde o bună oportunitate de dezvoltare.
  • Educația trebuie să fie conectată la timpul viitor, nici măcar la timpul prezent. Dacă vom rămâne în continuare la metodele tradiționale de predare și nu ne vom adapta la ceea ce generațiile actuale știu și își doresc, nu vom reuși să fim acolo unde, de fapt, lumea merge.

Bogdan Botău, fondator Azaria Food

„Forța de muncă poate fi o pârghie care să ne ajute să recuperăm diferența față de celelalte țări europene. Trebuie să mărim salariile, astfel încât oamenii să plece acasă cu o siguranță mare.“

Gabriel Rusu, cofondator Silicon Forrest

„Simplitatea accesului la informație și simplitatea legilor ne-ar ajuta foarte mult. Pentru mine, multe legi sunt gri. Dacă eu vreau să aduc un investitor din America în România, este foarte greu din punct de vedere legislativ.“

Ionuț Leahu, fondator Clinicile Dr. Leahu

  • Viitorul în stomatologie este să începem să inovăm. Tehnologia, în acest domeniu, este foarte importantă și trebuie să aducem inovație pe partea de IT, în special. Felul în care ținem aproape pacientul, în care interacționăm, felul în care-i sunt înregistrate datele personale, toate aceste lucruri trebuie să fie optime, astfel încât să-i putem oferi celui care ne solicită serviciile sănătate reală și o experiență pe măsură.
  • Noi, stomatologii din România, am reușit să ajungem pe primul loc, la nivel european, ca și cazuistică. Statisticile arată că, în Europa, oamenii care trec de vârsta de 65 de ani au 30% neșansa să nu mai aibă niciun dinte. Luând în calcul tot ceea ce știm, pentru că suntem foarte buni aici, ne ducem cu acest vârf de lance în Europa, către oamenii care au probleme specifice. Cred că avem multe de oferit, iar lucrul acesta se va vedea odată ce eliminăm barierele legislative, care sunt în fiecare țară, nu doar la noi.
  • Trebuie să creăm comunități și să ne gândim că ceea ce facem noi, din perspectivă medicală, este un serviciu adus oamenilor. România exportă foarte mulți medici, un fapt care se petrece de mai mult timp. Legat de acest subiect, viziunea noastră pentru următorii 25 de ani se referă la crearea unei companii globale. Ne dorim să reușim acest lucru. Acum suntem în faza în care căutăm talente, formăm o comunitate medicală. Iar ceea ce vom învăța, în mod sigur, vom da mai departe.
  • Este important ca România să treacă de la stadiul de „Am bani, îmi iau un telefon“ la „Am bani, îmi pun cei trei dinți care mi-au căzut acum șapte ani“. Lucrul acesta se va vedea în gradul nostru de civilizare, în educația noastră. Nu există o educație în sensul acesta. Acum, de exemplu, sunt foarte mulți români fără dinți, este ca o epidemie. De altfel, boala cu cea mai mare frecvență în lume este caria dentară. Aproximativ 95% din oameni suferă de cel puțin o carie dentară.
  • În prezent, dacă ne referim tot la mediul local, din perspectiva statului și a regimului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, se alocă doar 2% din bugetul național pentru această poveste. A beneficiat cineva, vreodată, de un serviciu gratuit la dentist? Să ne imaginăm doar în ce direcție ne vom îndrepta dacă lucrurile în acest sens se vor schimba.

Dan Pitic, director general Ax Perpetuum Impex

„În ultimii 20 de ani, ne-am inoculat un sentiment de inferioritate și ne-am concentrat pe lucrurile pe care le consideram că nu sunt bune, în loc să ne concentrăm pe cele bune. Ar trebui să fim mai încrezători în ceea ce vrem să devenim.“

Marcelus Suciu, fondator Marty Restaurants

  • În următorii 100 de ani, în mod sigur, tehnologia va fi o provocare în România. Dacă dăm timpul înapoi, până în anul 2005, vom observa că telefonul era schimbat la șapte-opt ani, era ca o mașină. Apoi, după 2005, am început să-l schimbăm între cinci și șase ani. Astăzi, acest lucru se întâmplă după șapte-opt luni, avem viteză de reacție, suntem atenți la tot ce apare în piață.
  • Resursa umană, care reprezintă, astăzi, miezul a ceea ce vrem să fim, este, de asemenea, o provocare. Ne uităm în stânga, ne uităm în dreapta, ne uităm la colegi, la concurență și ne dăm seama că nu sunt oameni pe care să-i angajăm, cu atât mai puțin oameni calificați. Noi ne-am tot lovit de această problemă până am găsit soluția: am lansat Institutul Culinar Transilvania, o școală de formare, o școală de pregătire. Oamenii urmează idei, urmează alți oameni, sunt inspirați și au un scop.
  • Școlile de meserii din trecut au fost desființate. Toți vor să se facă ingineri și, așa, ne confruntăm cu o problemă reală în a găsi un bucătar, un barman, mulți pleacă din țară. În domeniul meu, sunt puțini oameni formați, sunt unii care vin cu o diplomă și nu știu să țină un cuțit în mână sau să taie o roșie.
  • M-aș bucura foarte mult dacă inițiativa noastră, de a avea propria școală de formare, ar fi extinsă și în alte domenii. Educația este crucială, nu putem face multe lucruri fără o educație reală. Astfel, o să avem șansa de a diminua distanța care există astăzi față de celelalte state din Uniunea Europeană.
  • Cum mi-ar plăcea mie să văd România? E aproape ca un vis frumos. De prea multe ori, vorbim apăsat, suntem foarte critici cu tot ceea ce ni se întâmplă. Este adevărat că și critica are rolul ei, este constructivă, este bună la ceva, dar cred că este momentul să ne bucurăm de realizări, de tot ceea ce am făcut până acum. Unde ne vom afla în viitor? Exact acolo unde ne vom propune să fim.

 

15 idei de la Cluj-Napoca

  • Utilizarea maximală a fondurilor europene
  • Realizarea procesului de regionalizare astfel încât proiectele să poată fi depuse direct la Bruxelles
  • Respectarea unui deficit bugetar de 3% pentru a reduce decalajul față de țările din UE
  • Creșterea gradului de folosire a banilor publici pentru infrastructură
  • Menținerea forței de muncă în România
  • Mărirea salariilor, indiferent de domeniu
  • Modernizarea instituțiilor de învățământ
  • Realizarea unor proiecte de investiții în școli de meserii
  • Atenție sporită la slujbele viitorului, pentru a ține pasul cu UE
  • Îmbunătățirea calității vieții, prin accesul facil la informație, educație și sănătate
  • Investiții semnificative în tehnologie și IT
  • Simplificarea birocrației și a legilor
  • Creșterea bugetului din PIB acordat investițiilor
  • Dezvoltarea parteneriatelor public-private
  • Concentrarea mai mult pe realizări și mai puțin pe eșecuri

 


FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

← Close