Care este soluția radicală prin care pot fi sparte monopolurile giganților Google, Facebook și Amazon

Mimi Noel 16/08/2017 | 11:59 Global
Care este soluția radicală prin care pot fi sparte monopolurile giganților Google, Facebook și Amazon

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Acest articol apare în numărul 21 (7-27 august) al revistei NewMoney

Facebook, Google, Amazon cele mai de succes branduri de export din SUA în materie de tehnologie. Însă dincolo de ad­­mi­­rația pentru succesul lor, eco­­no­­miș­­tii nu se sfiesc să semnaleze efec­­te­­le negative ale acestor cvasimo­no­­po­­luri asupra economiei americane, în special. Una dintre soluții sună radical: spargerea lor în mai multe companii, cum s-a mai întâmplat în istoria bu­­si­nessului american.

Fost director de turneu al lui Bob Dy­­lan &The Band, Jonathan Taplin nu es­­te chiar un academician în sensul știut. În ultima vreme însă, și-a ocupat timpul scriind foarte mult despre monopoluri, cote de piață și platforme online. Concluzia sa: Amazon, Facebook, Google au devenit companii prea mari și prea pu­­ternice și, dacă nu vor putea fi oprite, atunci poate că cineva trebuie să le ru­­pă în companii mai mici.

Sună nebunește? Poate că nu. Taplin (70 de ani), autorul cărții „Mișcă-te repede și răstoarnă lucrurile: cum Facebook, Google și Amazon au băgat la colț cultura și au subminat democrația“, es­­te un bun cunoscător al media digitale, dat fiind că a condus laboratorul de ino­­va­­ție Annenberg din cadrul Universității California de Sud. Cu zece ani înainte de crearea YouTube, a pus bazele uneia dintre primele companii care furniza ser­­vicii video la cerere. Iar ca fost ban­­cher de investiții în cadrul Merrill Lynch în anii ’80, știe cu se mănâncă fuziunile și achizițiile pe piața media. Cât des­­pre Google, Taplin susține că este aproape să repete monopolul celor de la Bell System din anii ’60-’70.

Observațiile lui nu sunt lipsite de o ba­­ză, dacă ne uităm la cifre. Compania Alphabet Inc., controlată de Google, de­­ți­­ne 77% din veniturile de search advertising din SUA (veniturile din reclame, inclusiv la produsele căutate de consumatori via Google. n.r.). Google și Facebook la un loc controlează 56% din piața de publicitate pe dispozitive mobile. Amazon ia 70% din vânzările totale de e-book-uri și 30% din tot comerțul online din SUA. În fi­­ne, Taplin crede că Facebook, incluzând WhatsApp, Messanger și Instagram, de­­ți­­ne 75% din traficul din rețelele sociale pe dispozi­tive mobile.

ARGUMENTE. Economiștii au observat aceste cifre cu iz de monopol, iar conclu­­zi­­­­­­ile pe care le-au tras sunt îngrijorătoare: consideră că aceste cvasimonopoluri ge­nerează cele mai persistente probleme ale economiei americane – declinul con­­tri­­buției angajaților la PIB, creșterea ine­­ga­­li­­tății salariale, descreșterea numă­­rului de startup-uri, penuria de locuri noi de muncă și scăderea investițiilor în R&D.

Întrebarea este: pot fi făcute responsabile de această situație marile companii tehnologice americane? Economiștii li­­vrea­­­­ză, cu generozitate, dovezi că da. David Autor, profesor de economie în cadrul Universității MIT, este unul dintre ei.

Într-o lucrare recentă al cărei coautor este susține că brandurile tehnologice bi­­ne-­­cunoscute, superstarurile care bene­­fi­­ciază de acoperire globală reușesc să-și elimine rivalii și să devină foarte profitabile. Ceva de genul câștigătorul ia totul.

Este adevărat că nu se mai recurge la acel gen de comportament de predator ca odinioară, când produsele erau vândute sub costul de producție, de pildă, pen­­­­tru a fura practic cotă de piață și a fa­­­­­­ul­­ta concurența. În definitiv, serviciile pe care Google și Facebook le oferă sunt gra­­­­tuite (dacă nu considerați că a vă da da­­tele personale și a ceda dreptul la inti­­mi­­tate nu reprezintă un cost). Cu toate aces­­tea, analiștii au documentat cum aces­­­­­­te companii angajează acum mai pu­­țini oameni comparativ cu cele mai mari companii în deceniile trecute, în timp ce controlează în mod dispropor­­țio­­nat o cotă din profiturile naționale. Pe măsură ce se dezvoltă și ocupă o felie tot mai ma­­re din economie, salariile medii stag­­nea­­ză, iar cota productivității în formarea PIB scade. Iar acest din urmă fenomen contribuie semnificativ la încetinirea creșterii economice, indică economiștii.

Alți analiști au arătat că, pe măsură ce piețele devin tot mai concentrate și anumite companii tot mai puternice, scade gradul de reușită al startup-urilor. Și cum jumătate din locurile noi de muncă se da­­to­­rează succesului startup-urilor, este afectată capacitatea de a crea noi joburi.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.