Care este povestea din spatele mallurilor construite în orașele mici

NewMoney 29/11/2018 | 15:27 Companii
Care este povestea din spatele mallurilor construite în orașele mici

Autor:  Andrada Ghira

 

Consumul a fost unul dintre motoa­rele de creştere economică din ulti­mii ani, iar dezvoltatorii imobiliari au deschis malluri şi parcuri de retail în aproape toate oraşele reşedinţă de ju­deţ. Dar de această dată, accentul cade pe aproape.

Acest articol va apărea în numărul 54 (3 – 16 decembrie) al revistei NewMoney

Dacă e să ne uităm la planurile de dinaintea crizei, majoritatea orașelor mari din ţară ar fi urmat să aibă un pro­iect de retail modern. Nici cele mai mici nu lipseau de pe harta noilor dezvoltări. Însă criza a cernut piaţa, iar multe pro­iecte au fost abandonate. În urmă cu trei ani, 12 oraşe reşedinţă de judeţ nu aveau niciun mall sau proiect de retail modern, potrivit datelor Cushman & Wake­field, asta în ciuda planurilor. Concret, reșe­din­țele de judeţ Zalău, Bistriţa, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Re­şiţa, Slatina, Târgovişte, Alexandria, Giurgiu, Slobozia, Călăraşi şi Tulcea au fost ocolite de investiţii. Între timp, creş­­terile eco­nomice din ultimii ani i-au dus pe dezvoltatori şi în oraşele deficitare la acest capitol, iar decalajul s-a mai redus.

„În Miercurea Ciuc și Călărași nu au fost încă implementate proiecte noi. To­tuși, forme de retail există și aici, mai dis­persate în oraș sau tradiționale. Pe de altă parte, sunt localități aflate în apro­pierea unor scheme comerciale complexe, aferente altor orașe. Din Călă­rași, în 40 de minute de condus se poate ajun­ge în Slobozia, iar în 90 de mi­nute poți ajunge în București sau Cons­tanța. Din Miercurea Ciuc se ajunge în 90 de minute în Brașov. Târgoviște și Zalău sunt pe harta deschiderilor de noi pro­iecte în 2019. Așadar, orașele reședință de județ au beneficiat în procent destul de mare de atenția dezvoltatorilor de pro­iecte de retail“, explică Venera Munjev, Se­nior Associate Retail Agency în cadrul Colliers România.

La Miercurea Ciuc, de exemplu, israelienii de la Plaza Centers au vrut să cons­truiască un mall. Au săpat fundația și au ridicat structura de bază, însă prăbușirea pieței imobiliare le-a oprit planurile. În toamna acestui an, investitorul a semnat un acord pentru vânzarea terenului, cu 1,55 milioane de euro.

REGENERARE URBANĂ. Un nou mall va fi construit la Târgovişte, acolo unde au fost anunţate două proiecte pentru 2009 şi nu au mai fost realizate. Prime Kapital, companie fondată de foştii executivi ai NEPI Rockcastle, Martin Slabbert şi Victor Semionov, este cel mai nou jucător pe pia­ţa centrelor comerciale. Anul viitor, com­pania va începe construcţia unui mall cu o suprafaţă de 33.000 de metri pătraţi pe terenul fostei unităţi militare de la Gara Târgovişte. Mallul face parte dintr-un plan de regenerare urbană pus la punct de au­to­rităţi, plan care include şi construirea unui stadion de fotbal.

„Târgovişte a fost ignorat mult timp, dar a crescut, iar autorităţile investesc în infra­structură. Aici am văzut oportunitatea, i-am abordat şi le-am propus să facem un mall adevărat, în completarea stadionului şi infrastructurii create, şi au spus că e o idee bună. A trebuit să trecem prin procesul de licitaţie şi am câştigat. Vom începe cons­trucţia mallului anul viitor“, spune Mar­tin Slabbert. În plus, compania va mai deschide şi o galerie comercială de 10.000 de metri pătrați la Slobozia, iar la Zalău este preco­ni­zată construcţia unui alt centru comercial.

PLANURI NOI. Oraşele Bistriţa şi Sfântu Gheorghe au ajuns şi ele pe harta comer­țului modern. NEPI Rockcastle deţine o galerie comercială susţinută de Kaufland la Sfântu Gheorghe, iar Element Development a deschis în primăvara acestui an Bistriţa Retail Park, o investiţie de nouă milioane de euro care a pus pe piaţă 8.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale. Iar pentru alte două oraşe, Reşiţa şi Slatina, se anunţă noi proiecte. Rămâne însă de văzut şi în ce măsură vor fi realizate.

Autorităţile locale din Slatina au primit o scrisoare de intenţie din partea unui investitor care vrea să construiască un mall pe un teren de 75.000 de metri pătraţi al unei foste unităţi militare. Înainte de criză, Plaza Centers a fost singurul dezvoltator care a anunţat aici construcţia unui mall, însă planul a fost abandonat odată cu vânzarea terenului.

Reșița, un alt oraş puternic industriali­zat în perioada comunistă, vrea un proiect similar celui construit de Ceetrus la Bra­șov, pe locul fostei fabrici Tractorul. Consiliul Local al municipiului a aprobat, în toamna acestui an, achiziţia unui teren de 27 de hectare de la o companie aflată în faliment, dar este încă în fază incipientă în ceea ce priveşte discuţiile cu potenţialii investitori.

Din lista iniţială de 12, rămân 4 oraşe fără spaţii comerciale moderne noi: Alexan­dria, Giurgiu, Călăraşi şi Tulcea. Dar lipsa planurilor nu înseamnă neapărat și că aici nu vor fi inaugurate galerii comerciale. „Deschideri vom observa în fiecare an, chiar în fiecare trimestru. Suntem abia la începutul implementării unui număr important de scheme de retail mici şi medii, pe tot teritoriul ţării“, mai spune Venera Munjev.

ACCENT ŞI PE ORAŞELE MICI. Faptul că dezvoltatorii şi-au plasat investiţiile în oraşe mai mici o arată şi deschiderile din prima jumătate a acestui an, când 30.000 de metri pătraţi de spaţii de retail au apă­rut în oraşe precum Bistriţa, Focşani, Gheorgheni, Râmnicu Sărat şi Vaslui.

„Activitatea în sectorul spațiilor de retail continuă să fie dinamică și în 2018, însă nu la fel de efervescentă ca în 2017. Observăm o creștere a activității regionale, în orașe secundare, dar și în orașe terțiare. Acest lucru se datorează creșterii puterii de cum­părare la nivelul întregii țări“, spune Carmen Ravon, Head of Retail Leasing al CBRE România.

Dezvoltatorii iau mai multe elemente în calcul atunci când decid deschiderea unui nou spaţiu de retail într-un oraş: alegerea corectă a amplasamentului, puterea de cumpărare, media de vârstă a populaţiei, numărul de locuitori, infrastructura, proxi­mitatea față de cel mai mare centru de retail din zonă sau față de un oraș secundar. În acest sens, Munjev dă ca exemplu Turda, oraș care se extinde cu noi proiecte industriale, dar şi rezidenţiale, dar unde un proiect de retail complex nu se justifică, din cauza distanței mici, de 30 de kilometri, până la Cluj-Napoca. Pentru astfel de oraşe sunt mai potrivite proiecte cu doar câteva mii de metri pătraţi.

Pentru Prime Kapital, în schimb, nu e atât de important dacă există sau nu pro­iecte de retail într-un oraş pentru a deschide un centru comercial, iar Martin Slab­bert dă exemplul concret al Piteştiu­lui, acolo unde sunt deja trei proiecte şi unde dezvoltatorul va construi un nou mall.  „Niciunul dintre aceste proiecte nu a reali­zat ce ai putea cu un mall adecvat, adică să combini toate brandurile la un loc şi să creezi, ceea ce nouă ne place să spunem, un spaţiu public, nu cel de la muncă, nu cel de acasă, ci un altul unde să-ţi petreci timpul. Asta încercăm să facem, credem că este o lipsă de facilităţi adecvate în zonă“, explică şeful Prime Kapital.

Compania a deschis recent un parc de retail la Roman, oraş care nu mai apare pe lista vreunui alt investitor. „Economia lo­cală contează, iar apoi important este să identifici locaţia bună. Fiecare oraş e dife­rit, are economia lui. Noi avem proiecte la Baia Mare, Ploieşti, Piteşti, Zalău“, mai spune Slabbert. Pentru că, în cele din urmă, important este să găsești noi opor­tu­nități. În locul potrivit.


FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney