Care este industria în care antreprenorii români sunt imbatabili

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

În puține domenii, românii s-au afirmat și au reușit să fie lideri detașati precum în piața de bricolaj și dis­­tri­­buție de materiale de construcții, aflân­­du-se (aproape) mereu cu un pas înaintea rețelelor interna­țio­nale. De altfel, cel mai mare business antreprenorial de pe plan local vine din segmentul bricolajului. Și poves­tea nu se oprește aici.

Știrea începutului de an pe piața de bricolaj nu face decât să reconfirme poziția de supremație a românilor în comerțul cu materiale de construcții. Distribuitorul Arabes­que, controlat de omul de afaceri gălățean Cezar Rapotan, cu afaceri de 349 de milioane de euro în 2015, a decis să (re)intre în hora bri­­­colajului, lansând un nou brand pe segmentul de retail, MatHaus, cu care se va bate de la egal la egal atât cu bu­­si­­nessuri locale precum Dedeman sau Praktiker, cât și cu rețele interna­țio­nale precum Leroy Merlin sau Hornbach.

De remarcat că Rapotan nu se află la prima încercare pe segmentul de retail de bricolaj, în portofoliul său aflân­du-se, în sistem de franciză, și brandul Mr. Bricolage – care mai deține în momentul de față un singur magazin, în Bu­­cu­­rești. De altfel, primul magazin Mat­­Haus, de la Iași, ridicat în urma unei investiții de 10 milioane de euro, a fost deschis în locul unui alt magazin Mr. Bricolage.

Mutarea antreprenorului gălățean vine după un 2016 în care piața locală de bricolaj sau do-it-yourself (DIY) a ajuns la vânzări de circa 1,9 miliarde de euro, în creștere cu 20% față de 2015, iar tendința de creștere se va menține și în 2017, chiar dacă la un ritm mai moderat, de 4%, potrivit estimărilor companiei de cer­­­­cetare InterBiz Research&Consulting. „Primele semnale ale acestui an sunt bu­­ne. Ne așteptăm la o ușoară creștere a pie­­ței. A fost o iarnă grea, dar totuși vân­­ză­­rile au crescut. Creșterile sunt legate și de avansul pieței rezidențiale, iar în piață sunt bani mai mulți, salariile au crescut“, spune și Ömer Süsli, omul de afaceri de origine turcă ce controlează rețeaua Praktiker.

PE ACEEAȘI LUNGIME DE UNDĂ. „Noi vorbim aceeași limbă cu cea a clientului român“, spune, mai în glumă, mai în serios, Süsli, explicând de ce rețelele locale de bricolaj au reușit să facă față cu brio competiției jucătorilor internaționali. Năs­­cut în Turcia, Süsli este cetățean ro­mân și s-a mutat în România de mai bine de două decenii, fiind, de altfel, asimilat la categoria „antreprenori locali“, mai ales după ce „peștele cel mic l-a înghițit pe cel mare“, adică după ce omul de afa­ceri a cumpărat de la nemții de la Prakti­­ker magazinele pe care aceș­tia le aveau pe plan local. Pentru anul în curs, antre­­pre­­norul estimează un avans de 9% al cifrei de afaceri a companiei, după un 2016 în care aceasta a crescut cu 5%, la circa 144 de milioane de euro, potrivit cal­­culelor NewMoney.

Liderul detașat al pieței rămâne însă Dedeman, cu o cifră de afaceri în 2015 de aproape 4,4 miliarde de lei (980 de mili­oa­ne de euro), potrivit celor mai recente in­formații publice de la Ministerul Finan­țelor. Totodată, retailerul controlat de frații Dragoș și Adrian Pavăl este cea mai mare afacere antreprenorială din România. Cu un model de extindere bazat pe magazine proprii, și nu închiriate, frații Pavăl nu doar că au trecut cu bine testul crizei, ci au ieșit chiar mai puternici din tăvălugul recesiunii, ajungând unul dintre cei mai mari jucători de bricolaj din Europa Centrală și de Est, cu o cotă de 1,9% dintr-o piață regională de 26 de miliarde de euro, potrivit unui stu­diu de anul trecut al companiei poloneze de cercetare PMR. Iar, după ce a ajuns la o rețea de 45 de magazine pe plan local (și în scurt timp va deschide un magazin în zona Băneasa din București), Dedeman ar putea face primul pas și pe piețele externe, mai exact în Republica Moldova, potrivit informațiilor NewMoney.

Un alt reper care pune Dedeman în fruntea ierarhiei pe piața de bricolaj este și vânzarea pe metru pătrat. Potrivit InterBiz, vânzările rețelei controlate de frații Pavăl se ridică la 2.700 de euro pe metru pătrat, față de o medie la nivel de piață de 1.700 de euro. „Dedeman a câș­tigat mare parte din piață pentru că a reușit să creeze un mix de servicii și produse foarte bine adaptat la particu­la­ri­tățile pieței românești (…). La acestea se adaugă faptul că, în general, firmele autohtone iau decizii mai rapide decât fir­mele internaționale, devenind astfel mai flexibile în condiții de piață diverse“, explică Adrian Iordache, managing director al InterBiz Research&Consulting.

AGITAȚIE MARE. Trecând în revistă eve­­nimentele din ultimii ani, piața de bricolaj a fost presărată cu o serie de miș­­cări interesante, inclusiv exituri de pe plan local ale unor rețele inter­­na­­țio­­na­­le, cum ar fi nemții de la OBI sau austriecii de la bauMax. Pe de altă parte, au existat și o serie de achiziții care au animat sectorul de profil: grupul britanic Kingfisher a pus sigla Brico Depôt pe magazinele Bricostore preluate acum patru ani, Leroy Merlin a preluat magazinele bauMax, iar omul de afaceri de origine turcă Ömer Süsli a cumpărat retailerul Praktiker. E drept, în ultimii doi ani piața s-a mai li­niștit, însă percepția rămasă este că procesul de consolidare va continua și în următorii ani.

Pe de altă parte, în rândul jucătorilor cu acționariat românesc nu au fost numai povești de succes. În mod surprin­zător, businessul Ambient, controlat de antreprenorul sibian Ioan Ciolan, una dintre cele mai mari companii din piața locală de bricolaj, care s-a clasat timp de mai mulți ani în topul jucătorilor de profil, a intrat în insolvență în 2015, an în care și vânzările s-au redus cu peste 50%, la 216 milioane de lei (49 de mili­oa­ne de euro), în timp ce pierderile s-au adâncit la 114 milioane de lei (26 de mili­oane de euro), potrivit celor mai recente date de la Ministerul Finanțelor.

Extinzând puțin comparația, și în alte segmente de retail românii s-au confruntat cu probleme, iar brandurile locale au ajuns să fie acum doar o pagină în istoria economiei capitaliste autohtone. De la primul mare eșec de pe piața locală de retail, cel al lanțului Univers’all, un business controlat de omul de afaceri Răzvan Petrovici, până la hipermarketurile Pic ale fraților Penescu sau rețeaua de bă­cănii de la colțul blocului, Mic.ro, ima­gi­nată de Dinu Patriciu, investitorii români au pierdut lupta cu marile rețele străine pe zona de comerț alimentar.

Trăgând însă linie, pe piața de bricolaj și de distribuție de materiale de con­struc­ții este clar că jucătorii români au reușit să facă față cu brio competiției străine. Iar acum, în mod firesc, piețele externe sunt următorul bastion ce trebuie cucerit. Arabesque este deja un brand prezent în Ucraina, Bulgaria și Republica Moldova, iar Dedeman se pre­gă­tește să treacă Prutul. De la o dimensiu­ne locală la una regională, nu e decât un pas pentru antreprenorii români din co­mer­țul cu materiale de construcții. Pas care le va schimba decisiv traiectoria.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Cine, ce, cât” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Comerțul cu materiale de construcții se realizează prin intermediul a două canale: cel modern, care cuprinde rețelele de bricolaj, respectiv cel tradițional.[/vc_column_text][vc_column_text]

• DIMENSIUNE. Piața comerțului cu materiale de construcții s-a ridicat anul trecut la 5,2 miliarde de euro, potrivit InterBiz Research&Consulting. Aici sunt incluse atât rețelele do-it-yourself, cât și magazinele de comerț tradițional.
• MAGAZINE. Rețelele moderne de bricolaj (Dedeman, Leroy Merlin, Brico Depôt, Praktiker, Hornbach, Ambient și Mr. Bricolage) numără circa 120 de magazine, în timp ce rețelele tradiționale, care cuprind distribuitori și retaileri (Arabesque, Romstal, Damila, Tiger Amira etc.), au cumulat 6.300 de puncte de lucru.
• VÂNZARE MEDIE. Magazinele do-it-yourself cumulează o suprafață totală de puțin peste 1,1 milioane de metri pătrați și au expuse, în medie, 36.600 de repere. În general, vânzările acestor rețele se ridică la 1.700 de euro pe metru pătrat.
• „GROSUL“ VÂNZĂRILOR. În rețelele do-it-yourself, aproape două treimi din vânzări sunt generate de materiale de construcții, finisaje, scule și echipamente, în timp ce produsele de grădinărit au o pondere de 10%, restul fiind reprezentate de mobilier, decorațiuni, textile, electronice și electrocasnice, produse auto și altele.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]