Caravana NewMoney, la Constanţa: „Cei care s-au prezentat la vot sunt sub media naţională şi atunci, prin reflexie, şi calitatea mediului politic e la fel”

Gândirea investiţiilor şi a afacerilor în context global, susţinerea proiectelor de cercetare, promovarea valorilor autohtone pe scena internaţională, dar şi realizarea de investiţii teritoriale integrate, sunt doar câteva dintre ideile pe care antreprenorii din sud-estul României le-au identificat, în cadrul evenimentului „Centenar 2018: 100 de idei pentru România“ – Constanţa, pentru reducerea disparităților dintre regiunile țării.

Antreprenorii, investitorii şi decidenţii politici prezenţi la Constanţa, la jumătatea lunii iunie, au semnalat faptul că multe dintre oraşele-emblemă ale regiunii de sud-est au fost cândva centre economice importante, istorie ce denotă un potenţial irosit în ultimele decenii. Printre cele mai mari probleme cu care se confruntă în prezent regiunea este lipsa forţei de muncă, dar şi lipsa unei conexiuni la piaţa internaţională. Printre soluţiile care ar putea ameliora aceste probleme se numără întărirea comunităţilor şi sprijinirea unor proiecte comune atât între mediul privat, cât şi între mediul privat şi cel public, au arătat speakerii prezenţi la eveniment.

Într-un an de încărcătură istorică, revista NewMoney, în parteneriat cu Romanian Business Leaders (RBL), a demarat un proiect special prin care ne propunem să ajungem în cele mai importante orașe din țară, cu evenimente dedicate mediului de business local.

Sub un numitor comun, „Centenar 2018: 100 de idei pentru România“, această suită de evenimente va strânge de la oamenii de afaceri din întreaga țară posibile soluții pentru eliminarea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni, dar și dintre România și Uniunea Europeană.

Redacția NewMoney va centraliza aceste idei și le va pune pe masa decidenților, având convingerea că experiența și autoritatea mediului de business local poate da greutate procesului de elaborare a unei strategii naționale și regionale.

Lansată la sfârşitul anului trecut, în Capitală, seria de evenimente organizată de NewMoney şi RBL a trecut până acum prin Iaşi, Râmnicu Vâlcea, Braşov şi Constanţa. În toamnă, caravana NewMoney va ajunge la Cluj şi la Timişoara.

Redăm mai jos cele mai importante declaraţii:

Vergil Chițac – Senator de Constanța, fost rector al Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”

• Cea mai importantă problemă este diferența calitativă esențială între mediul public și mediul privat. E o diferență de calitate a oamenilor, a managerilor, a lucrătorilor. Zona publică este la pământ.
• Există o stare de letargie în societatea românească. Oamenii sunt dezgustaţi, au impresia că sunt alienaţi. Mulţi dintre ei consideră că beneficiile capitalismului nu s-au răsfrâns şi asupra lor, că societatea a fost nedreaptă cu ei, dar trebuie să-i scoatem din starea aceasta. Trebuie să existe implicare civică. Civismul înseamnă să îţi pese şi de ceilalţi. Asistăm la o nepăsare, de la nepăsarea în legătură cu ce i se întâmplă vecinului şi până la nepăsarea de a merge la vot. Cei care s-au prezentat la vot sunt sub media naţională şi atunci prin reflexie şi calitatea mediului politic e la fel. Soluţiile României sunt soluţii de natură politică.
• Nu avem un proiect de ţară. Nu mai ştim ce mai vrem. Nu cumva ar trebui să ne propunem să devenim un reper? Pe zona energetică, spre exemplu, suntem ţara cea mai importantă din sud-estul Europei pentru că noi nu depindem energetic de absolut nimeni. Cu resursele descoperite în Marea Neagră vom ajunge să producem 20 de miliarde de metri cubi de gaze pe an şi să consumăm 12 miliarde. Nu cumva ar trebui să ne gândim ce facem cu restul de opt miliarde?
• Eu am crezut că fluxul acesta de “creiere” către Occident, la un moment dat se va întoarce, dar nu e aşa. Universităţile din străinătate sunt dedicate pieţei forţei de muncă de acolo şi pregătesc studenţi pentru piaţa forţei de muncă de acolo.
• În România, după 1989 s-au construit 10.000 de biserici şi s-au închis zeci de mii de şcoli. Sunt nişte studii care arată legătura între economie şi religie. Într-un clasament al bunăstării individuale a oamenilor, vizavi de opţiunea religioasă, pe primul loc sunt ateii. Pe locul doi sunt protestanţii. Cineva a venit cu o explicaţie. Religia protestantă pleacă de la ideea că omul este păcătos, născut din păcatul Evei şi trebuie să muncească pentru a se mântui şi munca este sursa capitalului. Când ajungem la ortodocşi, noi sunte dumnezeieşti. Trebuie să stăm şi ni se va dea.

Valeriu Ionescu – Investitor privat și fost director al Portului Constanța

• Dobrogea are o problemă de infrastructură. Spre deosebire de celelalte regiuni, de Iași, de Brașov, problema Constanței nu este legătura est-vest, care este chiar foarte bună, cât nord-sud. A4 trebuie continuată și spre sud, pentru turism, dar și spre nord, pentru industrie.
• A doua problemă pe care o văd este probabil parțial rezolvată şi anume un sprijin pentru agricultura din Dobrogen și în special pentru problema apei, pentru problemele de irigații. Solul s-a dovedit foarte bun, este nevoie de mai multă sistematizare, de irigații, ca să poți să dezvolți pe lângă partea de servicii, preponderent turistice, partea de transporturi (portul Constanța, Midia și într-o oarecare măsură portul și șantierul Mangalia). Agricultura ar putea dezvolta în aval și o industrie alimentară.
• Nu privim în lume. Suntem ca într-un borcan de sticlă. O soluţie la care am participat în 2012 şi 2013 şi care a murit între timp se cheamă ITI – investiţii teritoriale integrate. Sunt multe exemple. Este o structură prin care o comunitate poate accesa fonduri europene rambursabile, nerambursabile, suport de la Fondul European pentru Investiţii Strategice. Este o combinaţie între participarea organismelor locale sau regionale şi participarea mediului privat. Deciziile sunt luate de oameni din societatea civică, nealiniaţi politic. La nord de Constanţa există ITI Delta Dunării, deci funcţionează, se poate. Alocările pe bugetul UE actual sunt: Polonia cu două miliarde de euro, Cehia cu 1,5 miliarde, Franţa şi Italia cu câte un miliard şi România, cel puţin alocările, cu 1,1 miliarde. ITI accesează direct de la Bruxelles. Acele proiecte merg direct cu cei care gestionează axele, ceea ce simplifică foarte mult birocraţia.
• Părerea mea este că soluţia este la local.
• Punctul forte al României ar fi, culmea, tot resursa umană. E drept că până acum am discutat de lipsa ei. Trebuie avut în vedere la ce nivel de cunoştinţe se discută pentru că una este resursa umană de care e nevoie în turism şi alta este resursa umană de care este nevoie în IT, în dezvoltare. Dacă e să vindem România, poţi să o vinzi ca fiind un loc unde poţi să faci Inteligenţă Artificială pentru că ai resursă umană.

Aurelian Marin – Director General Paradis Tours

• În momentul de față, în turism nu se mai vorbește de calificare, ci de existența forței de muncă. Să ne asigurăm că avem forță de muncă în turism și apoi să ne uităm la calificarea lor.
• Încă suntem destul de mult focusați pe ceea ce facem noi. Suntem oarecum închistați, nu reușim să vedem ce se întâmplă la nivel global, care sunt tendințele, care este viziunea, în ce zonă se îndreaptă astăzi lumea și cred că din acest motiv încă nu reușim să avem business de anvergură.
• La Constanţa ne trebuie o şcoală de turism. S-a discutat de această şcoală de foarte mult timp şi s-a discutat că statul ar trebui să se implice să facă o şcoală de turism. Eu nu cred că statul trebuie să facă o şcoală de turism, ci privatul. Avem toate condiţiile, avem hoteluri, avem restaurante, deci avem baza materială. Una dintre principalele temeri legate de această şcoală este legată de faptul că pregătim oamenii, după care ei sunt susceptibili de a pleca, respectiv facem cheltuieli, ne asumăm costuri, dar nu ştim dacă ei vor rămâne. Cu siguranţă trebuie luate câteva măsuri în aceasă zonă.
• Cred că fiscalitatea pe zona de turism trebuie modificată. Avem oameni angajaţi trei, patru, şase luni şi care în restul anului nu au de muncă. Este obligatoriu ca statul să adapteze o legislaţie fiscală în zona muncii strict pentru această situaţie. Sunt convins că angajatorii ar putea să ţină oamenii pe o perioadă mult mai lungă, chiar pe 12 luni dacă impozitarea muncii nu ar fi la nivelul actual.
• Este obligatoriu să mărim sezonul turistic în zona Dobrogei. Astăzi sezonul se deschide la 1 mai şi se termină la 1 octombrie, dar practic el are cam trei luni. Consider că ne trebuie o strategie de turism. M-aş referi în egală măsură la partea privată, dar şi la partea administrativă, pentru că o strategie nu înseamnă numai implicarea privatului în tot felul de proiecte, în dezvoltare şi promovare turistică, ci în egală măsură înseamnă implicarea autorităţilor locale şi centrale în infrastructură, în urbanism, în spaţii verzi, în mobilitate, în tehnologie.
• În momentul în care Aeroportul „Mihail Kogălniceanu” va fi mult mai bine conectat către destinaţii externe de toate tipurile, în secunda doi vom avea foarte mulţi turişti străini veniţi din toate colţurile lumii şi pe o perioadă mult mai lungă. În momentul de faţă Constanţa este slab conectată.

Daniela Marișcu – Fondatoare Aquatica Experience

• Lipseşte deschiderea către nou. Noi am simțit asta în special pe industria în care activăm, respectiv agrement. Interacționăm foarte mult cu antreprenorii locali și din experiența clienților noștri din zona litoralului, dar nu numai, deschiderea către concurență la nivel global este încă o piedică. Lumea nu consideră că noi concurăm la nivel global. Nu se înțelege că toate investițiile trebuie privite pe o piață globală.
• Atunci când facem un aqua park, dau exemplul nostru, el se ridică la niște standarde locale care pot deservi un turist întâlnit în mod obișnuit pe litoralul românesc, dar ca succesul să fie garantat într-un astfel de proiect e necesar ca investitorul să se gândească că internetul îi ajută și pe turiștii profesioniști să aibă termeni de comparație. Prin urmare, orice dezvoltare gândită pentru o comunitate, pentru o afacere, trebuie corelată cu trendurile existente, care ne vor afecta în scurt timp.
• Constanţa nu concurează cu Iaşiul, cu Clujul. Concurăm cu litoralul din Croaţia, din Muntenegru, cu litoralul bulgăresc. Atât timp cât vom face copy-paste la ce au făcut ei acum 20 de ani nu o să ieşim în faţă. E momentul să ieşim în faţă, să îmbrăţişăm inovaţia, să fim responsabili. Cred în puterea comunităţii noastre de a face aceste lucruri.
• Trebuie promovată calitatea oamenilor. Cu asta aş ieşi în faţă, ca om de marketing, completând cu atracţii turistice, cu turism de agrement, pe care un european ar putea să-l găsească savuros la noi în România. Putem deveni un reper pe harta europeană a turismului.

Adina Oancea – Cofondator Careless Beauty

• În România, ca tânăr antreprenor înveți din toate domeniile câte puțin, ca să te descurci, ca să rămâi pe piață, să vii cu noutate, să îți păstrezi entuziasmul. Cred că asta lipsește, nu numai la nivel regional, dar și la nivel național – entuziasmul de a continua o tradiție, pentru că România are foarte multe tradiții în foarte multe domenii. Noi, spre exemplu, în domeniul nostru continuăm o tradiție de peste 150 de ani a bunicilor, a străbunicilor, în domeniul de frumusețe organică. Promovăm foarte mult flora României, care în afara țării este foarte apreciată.
• Ar trebui să fim mai uniți. Încerc să atrag oamenii într-un cluster. În străinătate, oamenii sunt mai uniți, mai motivați să comunice, să facă schimburi de idei, să se ajute. Intenționez să înființez în România o asociație pentru sud-vestul țării. Țin foarte mult la zona de istorie, de cultură, de artă. Zona asta a țării are un potențial și o istorie fantastică. Cred că ar trebui promovată mult mai mult. Turismul ar trebui să atragă nu numai pentru frumusețea Mării Negre, a Deltei cât și pentru partea de istorie și cultură.
• Cred că e foarte important ca toate regiunile să comunice între ele. M-am plimbat prin țară, am siimțit pulsul altor zone, nu prea există relații foarte bine închegate între regiuni. Cred că România ar trebui să se privească asemeni unei comunități europene.
• Cred că trebuie să ieşim din sistemul închis care se resimte la noi şi să participăm, să susţinem participarea tinerilor la programe mult mai dezvoltate, mai punctuale.

Emil Ancuța – Cofondator Derpan

• Eu consider că România are o mare problemă. Am auzit la radio că în generația actuală sunt 150.000 de copii. Am luat calculatorul și am socotit că dacă în 1989 România avea 22 de milioane de locuitori și media de vârstă este de 75 de ani, înseamnă că o generație avea 300.000 de oameni. Dacă acum avem doar 150.000 înseamnă că peste 20-30 de ani, România va avea 11 milioane de locuitori. Fără să luăm îi luăm în calcul pe cei care au emigrat. Deci România va fi mai mică decât Ungaria sau decât Bulgaria. Este un dezastru demografic.
• Deja nu mai avem forță de muncă. Nu mai suntem competitivi pentru că salariile sunt foarte mari.
• Cred că singura soluţie pentru România ar fi o nouă generaţie ca cea a paşoptiştilor, cei care au pus bazele României moderne. Aceşti oameni au studiat în Vest şi s-au întors în România cu idei noi şi cu puterea de a face ceva. Din păcate, cei care pleacă acum afară nu se mai întorc să aducă ţării plusul pe care l-au acumulat acolo.
• Aş pune ambasadele la treabă. Toată armata aceasta de funcţionari care stau prin alte ţări nu fac absolut nimic pentru România.
• Sunt foarte mari oportunităţi pentru oameni de afaceri din alte ţări să vină în România. Este mult de recuperat şi cu profituri foarte bune.

Ömer Süsli, antreprenor

• În Dobrogea, globalizarea a pornit în anii 1700-1800. Toate popoarele din zona noastră se regăsesc aici. E o multiculturalitate care mi-a plăcut.
• Singura problemă din Dobrogea, la ora actuală, e forța de muncă. La Constanța apare un șomaj de 4-5%. Apare pe hârtie că există o rată de șomaj, dar noi astăzi avem peste 600 de posturi libere. Mai mulți colegi de-ai mei din grup se ocupă numai de angajări și tot nu fac față. Din fericire avem un penitenciar, la Poarta Albă. Noi am fost printre primele companii din Dobrogea care am beneficiat de existența lor. Lucrăm cu ei de peste 10-15 ani. Eu cred că acest lucru rezolvă și o problemă socială. Colegii care vin de acolo lucrează la noi. De obicei au sentințe de sub cinci ani și după ce se termină pedepsele lor, majoritatea rămân la noi la muncă. Învață o meserie cât stau acolo, iar după ce termină rămân la această fabrică.
• O ţară ca România, cu 20 de milioane de locuitori, primeşte pe an 2,5 milioane de turişti. Un oraş ca Paris primeşte 50 de milioane de turişti pe an. O ţară ca Bulgaria, care are un litoral de două ori mai mic decât al nostru primeşte peste opt milioane de turişti pe an. Ca să mărim numărul turiştilor veniţi în ţară trebuie să avem o poveste. Pentru o frunză nu vine nimeni. Trebuie să găsim o poveste pentru România. Nu ştiu care, dar avem milioane de poveşti. Avem un Dragula cu o oportunitate imensă. Avem vinuri atât de bune, dar nu ne folosim de ele. Ar trebui să avem 50 de mil de turişti.

Foto: New Money/Laszlo Raduly