Caravana NewMoney „Centenar 2018”, la Râmnicu Vâlcea: criza forței de muncă, o problemă mai gravă decât lipsa infrastructurii

Alexandra Pele 23/04/2018 | 12:21 Ştiri
Caravana NewMoney „Centenar 2018”, la Râmnicu Vâlcea: criza forței de muncă, o problemă mai gravă decât lipsa infrastructurii

Educarea viitoarei generații de antreprenori, convingerea autorităților că o investiție de anvergură poate ridica un oraș întreg, salvarea satelor prin coagularea comunităților rurale în jurul unor proiecte de anvergură finanțate din fonduri europene, precum și transparentizarea economiei cu ajutorul noilor tehnologii sunt doar câteva dintre ideile pe care antreprenorii din sud-vestul României le-au identificat, în cadrul evenimentului „Centenar 2018: 100 de idei pentru România“ – Râmnicu Vălcea, pentru reducerea disparităților dintre regiunile țării.

Într-un an de încărcătură istorică, revista NewMoney, în parteneriat cu Romanian Business Leaders (RBL), a demarat un proiect special prin care ne propunem să ajungem în cele mai importante orașe din țară, cu evenimente dedicate mediului de business local.

Sub un numitor comun, „Centenar 2018: 100 de idei pentru România“, această suită de evenimente va strânge de la oamenii de afaceri din întreaga țară posibile soluții pentru eliminarea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni, dar și dintre România și Uniunea Europeană. Redacția NewMoney va centraliza aceste idei și le va pune pe masa decidenților, având convingerea că experiența și autoritatea mediului de business local poate da greutate procesului de elaborare a unei strategii naționale și regionale.

La evenimentul care a avut loc la Râmnicu Vâlcea în luna aprilie, mediul local de business a dezbătut intens problema forței de muncă, a educării ei și a găsirii unor soluții de finanțare a învățământului profesional. În ceea ce privește infrastructura, speakerii au punctat că România se poate dezvolta și apelând la soluții mai facil de finanțat decât autostrăzile. Un drum expres de doar zece kilometri, strategic amplasat, poate decongestiona o arteră întreagă. Cât despre colaborarea cu autoritățile publice, antreprenorii au punctat că e important „cine e primarul” și cât de bine înțelege acesta nevoia de a atrage investiții în regiunea sa.

Roxana Sofianu, Dorina Mutu, Dumitru Becșenescu, Ionuț Ancuțescu (de la stânga la dreapta) FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

 

După o primă oprire la Iași și o a doua la Râmnicu Vâlcea, caravana NewMoney va mai ajunge în acest an la Brașov, Constanța, Timișoara și Cluj.

Redăm mai jos cele mai importante declarații ale speakerilor.

Dragoș Dinu, CEO Țiriac Holdings și membru RBL

  • Problema nu e doar că statul a ridicat salariile, ci faptul că nu au pus în spate niciun criteriu de performanță. Oamenii preferă să stea la stat. Pentru cei 2.500 de lei pe care îi câștigă un om de curățenie, acolo (la stat, n.r.) nu-l trage nimeni la răspundere prea mult, pe când aici (în mediul privat, n.r.), dacă nu face curat în camere, are o problemă.
  • Când 17.000-18.000 de medici și 8.000 de farmaciști au plecat din țară în ultimii opt ani, tu vii acum și reglezi o nedreptate crasă, a salarizării medicilor în sistemul de stat, dar o faci atât de abrupt încât pui o presiune enormă pe sistemul privat, mai ales în orașe precum Vâlcea, care nu sunt centre universitare și unde personalul medical e limitat.
  • Fac mentorat cu copii care au startup-uri în tehnologie. Este incredibil cum pot să gândească. Gândesc global. De ce să discutăm despre Vâlcea? Generația care vine din spate nu mai vede granițe, nu mai vede geografie. Toți copiii aceștia de 20 de ani cu care lucrez acum, toți se uită la nivel global. Povestea aceasta trebuie educată. Orice investiție în educație își va găsi un return foarte bun în anii care vin.
  • Trebuie capitalizat valul acesta al IT-ului. Nu veneau toate marile companii din domeniu să-și facă centru de competență în România, dacă nu aveau material uman.
  • Autoritățile locale, dacă vor să se uite și la încurajarea businessului, celebru este ce se întâmplă cu Amazon în SUA. Își mută sediul. Există o listă de 30 de orașe care au intrat în competiție să-i ofere lui Amazon cele mai bune condiții. Nu am auzit de așa ceva în România. Eu nu știu câtă lume din administrație știe ce planuri au companiile mari din România în următorii 3-5 ani ca să-și sincronizeze planurile și să încerce să vină cu oferte pentru aceste companii.
  • Nimeni nu vorbește despre corupția din mediul privat. Nu există corupție fără participarea companiilor private. Trebuie zero teleranță pentru așa ceva.
  • Soluțiile individuale sunt foarte importante. Pentru mine este educarea tinerilor antreprenori. Îmi fac din asta un scop în următorii ani. Sunt copii geniali, bine educați, cu super idei, cărora le lipsește bucata aceasta prin care noi am trecut în ultimii 20 de ani, bucata de network, de cunoaștere a pieței, de cunoaștere a consumatorilor. Îi cunosc pe cei de vârsta lor, dar dacă trec la vârsta mea s-au pierdut. Și reciproca e valabilă.

Dumitru Becșenescu, președintele grupului Antares

  • Eu am mai multe ”ofuri”. Decalajul dintre regiuni pleacă de la incapacitatea sau de la lipsa de reacție a autorităților și a administrațiilor pentru soluții care chiar dacă există, de multe ori nu sunt luate în considerare.
  • Regiunea Oltenia nu stă foarte bine la dezvoltare economică. Este cumva izolată și nu putem să omitem infrastructura care grevează foarte mult.
  • Ne-am dori ca puterea de cumpărare să fie mai mare. Afacerile trebuie adaptate la specificul local.
  • M-aș referi la o zonă (din Râmnicu Vâlcea, n.r.) care era practic evitată sau în orice caz nu era interesantă și unde s-a făcut noul mall. De când s-a construit observăm o dezvoltare fantastică a zonei respective. O singură investiție de anvergură adusă într-o zonă polarizează businessurile în jurul ei. Se dezvoltă afaceri conexe și apare și apetitul investitorilor. Una dintre problemele pe care noi le avem în zonele puțin dezvoltate este tocmai incapacitatea sau lipsa de inspirație a autorităților de a putea să convingă, să atragă investiții mari. Investitorul este pragmatic. Clujul era la un moment dat destul de rămas în urmă. Nokia a cochetat cu mai multe zone. Clujul i-a convins. Este vorba despre felul în care autoritatea înțelege mecanismele de investiții. Contează cine e primarul.
  • Discutăm de încredere, de minciună. În politică se minte foarte mult. Când eram în politică îmi pierdusem identitatea. Ca om de afaceri trebuia să fiu corect, să-mi respect cuvântul, pe când în politică totul se basează pe minciună. Cine minte mai frumos are voturi mai multe.
  • Dacă discutăm de încredere, soluția care există deja la nivel mondial este blockchain. Blockchain rezolvă ecuația încrederii. Informația se stochează, nu poate fi modificată. Orice informație e validată. Va rezolva problema schimbării fundamentale a modului de guvernare într-un stat. Noi acum suntem guvernați de politicieni ale căror decizii ne afectează soarta. Blockchain nu va mai permite minciuna, hoția și deturnarea de fonduri. Partidul politic sau băncile se adaptează sau mor.
  • Dacă aș fi directorul de marketing al României, aș încerca să o vând așa cum este ea, nu să falsific vânzarea așa cum de multe ori se întâmplă.
FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

 

Dorina Mutu, director executiv Annabella

  • De-a lungul anilor Vâlcea s-a dezvoltat. Există mulți investitori români. Ce se întâmplă aici nu se întâmplă în multe județe. Sunt foarte mulți antreprenori români care au dezvoltat businessuri cu branduri de renume, nu numai la nivel național, ci și la nivel internațional. Dacă nu erau acești investitori, Vâlcea nu era aici. A fost tot timpul o concurență între noi ca și oameni de afaceri și, cu timpul, Vâlcea s-a dezvoltat.
  • Puterea de cumpărare este așa cum este. Este greu într-o piață concurențială. Forța de muncă este cea mai mare problemă a noastră în momentul de față, în orice domeniu, pentru că nu mai avem școli profesionale, nu mai avem oameni care au simțul practic. În ultimii ani avem doar directori, juriști, contabili, dar meseriile nu mai există. Nu mai au simțul practic. În IT, în domeniile de conducere este ok, dar, pe partea de forță de muncă calificată, și vorbesc de stivuitoriști, tractoriști, sudori, avem probleme. Toți pleacă pentru câteva luni, se întorc în țară, consideră că le-a fost bine acolo, după nu mai lucrează sau vor altceva. Dacă nu avem forță de muncă calificată, serviciile noastre sunt proaste.
  • Dacă vorbim de tot ce înseamnă alte state, noi suntem încă pionieri în ceea ce facem. În retail toate multinaționalele fac asta de sute de ani, eu o fac de 20 de ani. Este greu. Ei au deja șabloane definite. Vin și le aplica și le adaptează și în țara noastră. Șabloanele aplicate la multinațională dau rezultate. În mediul privat românesc nu, deoarece antreprenorul român are o față, multinaționala nu are. Și atunci toți urmează acest șablon, pe când la noi ”o știu eu pe șefa, ajungem la un compromis”.
  • Cu forța de muncă, ce soluții ar exista, înființarea de noi școli profesionale. Da (aș fi dispusă să finanțez astfel de școli, n.r.).
  • Toți sunt impresionați când vin în România. Au o idee proastă pentru că afară s-a promovat doar ce e rău. Văd doar câmpuri cu oi.
  • Știți de ce nu mai vin românii înapoi? Nu o duc bine. O duc la limită, o duc cum ar duce-o și în România, dar societatea le oferă altceva – mai multă civilizație, mai mult respect. În România îi umilim la cozi la taxe și impozite, îi cerem o hârtie de trei ori.

Roxana Sofianu, general manager Grand Hotel Sofianu

  • Lipsa forței de muncă calificate este cauzată și de creșterile salariale de la stat, în domeniul medical, în domeniul administrativ, în domeniul învățământului. Toate aceste creșteri pun o presiune foarte mare pe mediul privat. Nu există o corelare între aceste creșteri și productivitatea muncii. Se muncește la fel, dar noi suntem presați să le mărim salariile. De exemplu, o persoană care lucrează în curățenie la Primărie are un salariu între 1.800 de lei și 2.500 de lei, în funcție de vechime. Pe mine mă împinge să cresc și eu salariile persoanelor care lucrează la curețenie, la mine la hotel. Odată ridicând aceste salarii, va trebui să măresc salariile și la celelate departamente. Sunt niște creșteri pe care nu le-am estimat pentru bugetul de anul acesta și mă afectează.
  • Lipsa infrastructurii afectează turismul foarte mult.
  • Comerțul și serviciile s-au globalizat. Lipsa infrastructurii în România face accesul produselor și serviciilor românești foarte dificil și la niște costuri foarte mari.
  • Eu am primit elevi în practică. Problema este că marea majoritare a acestora erau total dezinteresați și îl citez pe unul dintre ei: eu am ajuns la acest profil pentru că acolo m-a repartizat sistemul. Nu mă interesează deloc ce învăț. Eu vreau să fiu polițist. Așa sunt cam toți. Sugestia mea este ca aceste școli, cu aceste profile să facă o selecție mai bună a candidaților, să fie siguri că cei care se duc pe un anumit profil, să fie siguri că asta vor să facă în continuare.
  • Eu aș promova România bazându-mă pe turism. Să găsim punctele de diferențiere, ce avem în plus. De exemplu, România are mai multă suprafață alpină decât Austria, dar noi nu am fost în stare să facem niște pârtii de schii.
Mihail Ungurenuș, Ion Lixandru, Daniel Dragomir, Dragoș Dinu (de la stânga la dreapta) FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

 

Daniel Dragomir, cofondator clinicile Victoria

  • Ce problme am întâmpinat eu, în cei 20 de ani în care am încercat patru-cinci businessuri, în primul și în primul rând legislația proastă. Lucrurile sunt interpretabile. Ține extraordinar de mult de instituția căreia i te adresezi, de localitatea în care te afli.
  • Avem o lege a sponsorizării. Dacă această lege a sponsorizării ar fi foarte bine făcută, cu siguranță noi cei care avem businessuri ne-am putea duce către postliceale, către facultățile de profil. La Mioveni, Renault a făcut două clase de postliceală pentru viitorii lor angajați. N-au primit niciun ajutor. Toată investiția a fost a lor. Hai să facem o legă corectă. S-ar putea să dea roade cât de repede.
  • Eu m-aș lăuda cu resursa umană. Noi putem să ”vindem” acești specialiști la noi acasă. Putem atrage investitori. Dacă tot vorbim despre aceste discrepanțe de dezvoltare, Iași, Cluj, este clar că acolo au știu să-și vândă oamenii, Vă dau un exemplu din zona Argeșului. Acum 20 de ani, fără doar și poate, în Argeș erau extraordinar de mulți specialiști în domeniul petrochimiei, a producție de cauciucuri. Pirelli a venit în Argeș în momentul în care existau foarte mulți specialiști. Nu au găsit înțelegere la administrația locală și au ajuns la Slatina. Și atunci cei de la Slatina nu au făcut altceva decât să-i importe din Argeș pentru că nu aveau acolo specialiști. Dacă reușim să identificăm această resursă, cred că vom reuși să o și vindem.

Mihail Ungurenuș, proprietar Livada Bunicului

  • În 1990 am plecat din comuna Corbi. Am terminat ASE-ul – contabilitate. N-am profesat. Am mers pe partea de vânzări. A fost o provocare, pentru mine și un profesor de la Agronomie, să facem o plantație super intesivă de arbuști fructiferi, să închidem tot lanțul și să mergem direct la supermarket și să înlocuim produsele din import.
  • Marea problemă a României: satele românești mor. Se poate trăi la țară, se poate munci.
  • Avem cel mai bun pământ din Europa și mâncăm din Grecia și din Turcia pentru că nu știm să facem fructele uniforme, colorate. Gustul din România e ceva aparte.
  • Trebuie să le spunem tinerilor că schimbarea pleacă de jos. Bani sunt. Important e ca cineva să îi adune pe toți potențialii beneficiari, să le explice ce trebuie să facă. La mine la Corbi s-au întors mulți. Am reușit să atragem peste trei milioane de euro în investiții private.
  • Potențial există în orice comună. Noi acolo (la Corbi, n.r.) am reușit să înhamăm 18 primării să meargă în direcția bună. Oamenii nu sunt informați. Administrațiile locale merg la consultanți care pierd proiecte și le iau bani mulți. Dacă parteneriatele între administrație și privat funcționează, rezultatele apar.

Ion Lixandru, vicepreședinte ARILOG și membru RBL 

  • Noi ne plângem de administrație, dar nu a fost o administrație care să preia ceva. A fost o administrație centralizată care acum încearcă să stabilească un sistem democratic. Noi nu am avut în familii antreprenori și încercăm să fim prima generație de antreprenori. Cred că acest lucru creează enorm de multe oportunități pentru tinerii din sală pentru că au nevoie de inteligență și multă toleranță.
  • Într-adevăr există un decalaj între ceea ce vor antreprenorii și ceea ce administrația oferă, situație net nefavorabilă antreprenorilor. Nu reușim să vorbim aceeași limbă.
  • Ne lipsesc liderii. Liderii creează valoare adăugată și creează exemple pentru noi toți. Halep a crescut tenisul fantastic.
  • Consider că cel mai bun lucru pe care pot sa-l fac eu este să nu mai lupt cu administrația, ci să încerc să intru în administrație. Dacă este de făcut ceva, cred că doar de acolo pot să îndrept. E obligația și responsabilitatea mea ca acei tineri să aibă o șansă. Trebuie să intrăm acolo unde nu ne convine ca să îndreptăm ceva. Legea e greu de schimbat, dar există multe soluții administrative în bază legală.
  • Noi ar trebui să vindem ceea ce străinii nu au. Noi avem căruțe pe șosele, ei nu au. Noi avem viață. E foarte important. 95% dintre străinii care au venit în România nu au mai plecat. Este cea mai bună confirmare.
  • Promovarea României trebuie făcută cu valoare și cu pași mărunți, să nu devenim minoritari prin obiceiuri.

 

Parteneri:

FAN Courier                

Superbet

Aqua Carpatica

 


FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.
← Close