Caravana NewMoney ”Centenar 2018”, la Iași: care sunt ideile care pot salva România în următorul secol

NewMoney 09/02/2018 | 18:52 Ştiri
Caravana NewMoney ”Centenar 2018”, la Iași: care sunt ideile care pot salva România în următorul secol

O autostradă care să lege Moldova de Ardeal, repatrierea românilor plecați în străinătate, instruirea forței de muncă prin parteneriate între centre de învățământ și mediul privat, etica în business, regionalizarea și alocarea de fonduri bugetelor locale sunt doar câteva dintre ideile pe care antreprenorii din nord-estul României le-au găsit, în cadrul evenimentului ”Centenar 2018: 100 de idei pentru România” – Iași, pentru reducerea disparităților dintre regiuni.

Într-un an de încărcătură istorică, revista NewMoney, în parteneriat cu Romanian Business Leaders, a demarat un proiect special prin care ne propunem să ajungem în cele mai importante orașe din țară, cu evenimente dedicate mediului de business local.

Sub un numitor comun, „Centenar 2018: 100 de idei pentru România“, această suită de evenimente își propune să centralizeze de la oamenii de afaceri din întreaga țară posibile soluții pentru eliminarea decalajelor de dezvoltare dintre regiunile istorice, dar și dintre România și Uniunea Europeană. Soluții pe care redacția NewMoney le va centraliza și le va pune pe masa autorităților, având convingerea că experiența mediului de business local poate da greutate și autoritate procesului de elaborare a unei strategii naționale și regionale. Caravana NewMoney va ajunge, în acest an, în mai multe orașe din țară, printre care: Râmnicu Vâlcea, Brașov, Timișoara și Cluj.

La Iași, primul popas al Caravanei NewMoney, invitații și participanții la eveniment au încercat să nuanțeze principalele neajusuri ale regiunii de nord-est, cea mai săracă din România și a cincea cea mai săracă din UE, dar și să identifice o serie de soluții și moduri în care mediul privat poate ajuta la dezvoltarea zonei.

S-au conturat idei legate de îmbunătățirea infrastructurii și găsirea unei căi de a convinge autoritățile de la București și de la Bruxelles cu privire la necesitatea unei autostrăzi spre vest, de găsirea și instruirea forței de muncă, de dezvoltare a afacerilor antreprenoriale pe termen lung și de ridicare a nivelului de trai din regiune.

Redăm mai jos cele mai importante declarații ale speakerilor.

Mihai Chirica, primarul Municipiul Iași

  • Investitorii români trebuie să aibă un climat normal și neinfluențat politic, fără o legislație care să-i încurce foarte mult. Toate țopăielile fiscale ale ultimului an nu sunt cauzate de Comisia Europeană. Toată revolta Justiției – pentru că nu mai e reforma Justiției – nu este cauzată de Comisia Europeană, ci tot de noi. Toate eșecurile din privatizări, din vânzarea resurselor naturale la prețuri de nimic și în condiții nefavorabile României nu sunt cauzate de străini, ci de noi, pentru că decizia era la noi.
  • Eram prea jos ca să nu creștem. Problema este să ținem ritumul acesta. Cred că asta se face în special prin promovarea mediului de afaceri, implicarea mediului de afaceri exact în sectoarele în care statul nu se mai implică. Importantă este educația. Aproape toate companiile care au venit în Iași au preluat în sectorul lor de activitate școala, atât la nivel preuniversitare, cât și la nivel universitar.
  • Decapitarea bugetelor locale (e o mare problemă, n.r.), în condițiile în care toată Europa privește dezvoltarea țărilor Uniunii Europene într-un mod descentralizat sau regionalizat. Statele europene au transferat competențele în teritoriu, au ajutat acest lucru prin legislație. Tu (autoritățile din România, n.r.) încerci tot mai mult să centralizezi bugete, decizii și desigur și influența care rezultă din faptul că nu mai ai bugete.
  • O să trebuiască să gândim o chestiune de pichetare permanentă prin rotație a tuturor celor care vor să facă lucrul acesta (să militeze pentru o autostradă, n.r.) astfel încât autostrada Moldova să nu mai rămână doar un element de platformă electorală.
  • Moldova are nevoie de autostradă nu pentru biciclete, nu pentru motociclete, nu pentru trasee turistice, ci ca motor de reechilibrare a dezvoltării Europei între vestul și estul ei. Vreți autostrăzi? Începeți cu Moldova și lista de dedesubt nu ne mai interesează. Restul faceți ce vreți voi. Faceți autostrada Alexandria-Craiova, Alexandria-Constanța.
  • Autostrada Moldova chiar dacă nu pare o prioritate pentru guvernarea actuală (și fostul ministru Stroe a mai făcut o paranteză prin mijlocul țării care din punctul meu de vedere este utilă; nu a spus nimeni că nu este necesară și legătura Brașov-Bacău), trebuie să ne ordonăm un pic prioritățile astfel încât să micșorăm disparitățile dintre regiuni. România nu este o țară mare. Nu e nici SUA, nici China. Nu îți permiți la mai puțin de 300 de kilometri să treci din Evul Mediu în secolul XXI. Din păcate regiunea de nord-est are acest transfer la 30 de kilometri. Dacă punem compasul în centrul Iașiului, la 30 de kilometri în jurul Iașiului o să găsim toalete în afara școlii, lipsa apei potabile, lipsa canalizării, ca să nu mai vorbim de sistem de salubrizare sau iluminat public. Iașiul a rămas o insulă care datorită vizibilității a dezagregat celelalte orașe din jur. Toți au migrat spre Iași. Bacăul spre Iași a venit, Botoșaniul spre Iași.

Dragoș Roșca, CEO Delta Asset Invest, președinte Romanian Business Leaders

  • Moldova nu este o regiune săracă. Din punctul meu de vedere este o regiune bogată. Are un nivel de educație al forței de muncă foarte ridicat, cel puțin la fel de ridicat ca Oltenia sau Muntenia. Pământul e la fel de bun și aici, și acolo. Problema fundamentală a Moldovei a fost o neglijență masivă în ultimii 20-30 de ani pentru a conecta rutele comerciale. Problema majoră este de infrastructură. În rest nu văd altele.
  • Nu mai departe de anii 1920-1930, vorbim de mijlocul secolului trecut, orașe precum Dorohoi sau Huși sau Târgu Frumos erau orașe bogate. Sigur, au fost și probleme cu emigrația evreilor care reprezentau o mare parte din populația acestei zone și care erau oameni educați, erau medici, erau avocați, erau ingineri. Noi am pierdut elite. Așa cum am pierdut sași. Noi nu ne dăm seama ce valori am pierdut prin faptul că acești oameni au plecat. Deci trebuie să înțelegem că multiculturalitatea, de multe ori, aduce bogăție.
  • Trebuie să înțelegem că indiferent ce partid va fi la guvernare, trebuie să spuneți chestia asta ”Moldova vrea autostradă” și asta să fie condiția de vot indiferent pe cine punem ștampila.
  • România are niște puncte de excelență regionale care nu țin neaparat de faptul că acolo a fost infrastructură. Țin de nivelul de gospodărie al autorităților locale.
  • Revenind la Iași, a atrage investitori nu este numai despre a atrage investitori străini. Trebuie să începem să atragem investitorii români în România. Și vă spun din propria experiență și din ce am văzut în jur, la membrii RBL. Trebuie să începem să ne vindem și către români, să o facem în mod profesionist. E o luptă între orașe și zone ale României de a atrage investiții. Și trebuie să știți că nu vă puteți baza pe Guvern
  • Dacă nu îi vom învăța pe copiii noștri de mici că a fura, a minți nu este permis și nu are legătură cu religia s-ar putea să le facem un rău
  • Cum poți să convingi copiii să nu se ducă la partid sperând că o să-i facă oameni sau să nu se ducă la videochat sperând că vor avea o viață ușoară. Trebuie să-i învățăm că succesul în viață se câștigă greu, cu muncă. Succesul acela sustenabil. Poți să faci două-trei milioane de euro pocnind din degete, dar care îți dispar a doua zi. Sunt o grămadă de companii care au crescut pe nisip. Din primii mari cinci constructori de acum cinci ani, nu mai e niciunul în top. Companiile acelea s-au topit

Dragoș Neacșu, CEO Erste Asset Management, membru de board Romanian Business Leaders

  • În proiectul politic al pașoptiștilor exista ideea de a lega Ardealul de Moldova. A rămas un proiect neterminat, generațional. S-au dus vreo șase generații de atunci. S-a făcut România Mică, s-a făcut România Mare. Ne-au plecat inteligențele. Am lichidat o elită prin diferite mijloace. Ne lovim de lipsa unei elite funcționale și asta este într-o mare măsură cauza multora dintre problemele pe care le discutăm aici, pentru că avem mereu reinventarea. Vine un Vodă nou, un ministru nou și totul se duce la coș și o luăm de la început. Din primăvară până în toamnă, din primăvară până în toamnă. Nu avem continuitate. Avem un ciclu electoral care este văduvit de substanță.
  • Într-o Românie modernă, ideea unui autocrat decident, modelul acesta autocrat în care deciziile se iau într-un singur loc, de alocare de resurse care pot înseamna dezvoltare sau subdezvoltare, trebuie să dispară. Trebuie să avem regiuni, trebuie să avem descentralizare reală.
  • Nu trebuie să depindă 20 sau 18 milioane de suflete de cine este Vodă la București. Suntem depășiți din punct de vedere al modelului de administrare al politicilor publice și acesta este un lucru pe care trebuie să îl facem cu toții, în dezbateri cu toții, să ne adunăm în astfel de formule.
  • Meritocrație. Avem oameni care știu să facă politici publice. Nu sunt puși unde trebuie sau nu sunt puși, pentru că numirile se fac pe cu totul alte criterii și vedeți, numirile miniștrilor sunt o joacă în momentul de față
  • Aproape jumătate din adulții României nu au deschis niciodată un cont bancar, nu au făcut nicio plată printr-un instrument bancar, ca să nu vorbesc despre altfel de produse sau servicii financiare pe termen mediu și lung – de asigurări, pensie privată, fonduri de investiții și așa mai departe – lucruri care sunt banale precum un bilet de metrou sau de tramvai la 1.000-1.500 de kilometri distanță de locul în care vorbim.
  • Principala sursă de informare a adultului român urban, atunci când are bani disponibili, este tanti Aglaia – care înseamnă rude, prieteni, cunoștințe. Pur și simplu apelează la experiența altora. 40% din populația urbană stă în umbra lui tanti Aglaia să le spună ce e rău și ce e bine. Nu se mai citește, nu te mai informezi, te bazezi pe alții.

Mirabela Miron, partener Avisso, membru Romanian Business Leaders

  • Tot timpul am spus că Guvernul nu ne dă, primăria nu ne face, Comisia Europeană nu ne alocă suficiente fonduri. Stă în puterea noastră să facem un pas cât de mic pentru a ne face viața mai bună. Poate Primăria nu are suficientă infrastructură, atât resursă umană ,cât și materială pentru a face orașul să fie strălucitor, dar nu ne oprește nimeni să punem mâna pe mătură și să facem curat în fața blocului.
  • Este momentul să ne gândim la cei patru milionae de oameni care au plecat din România.
  • Avem, apropo de turism, o zonă care este foarte slab dezvoltată și cu un potențial imens. Dacă am învățat la Amsterdam să facem management turistic, haideți să aplicăm și în România. Avem fonduri europene care se pot lua cu o cofinanțare. Asta înseamnă responsabilitate din punct de vedere financiar, să iei un credit la 20 și ceva de ani, plus implicare pe resurse umane.
  • Avem scheme de ajutor de stat pentru investiții mari și avem o zonă de lucru nord-est care, chiar dacă nu e conectată cu infrastructura comercială, se poate dezvolta.

Alexandru Teleru, director general Veolia Energie Iași

  • Utilitățile reprezintă un ajutor pentru dezvoltarea durabilă a unei comunități și ele trebuie să fie bine structurate.  Dacă e să vorbim de ce a făcut sau ce fac bine autoritățile locale din Iași, acestea  și-au creat o strategie pe termen lung, obiective pe termen lung în ceea ce privește asigurarea sustenabilă a unor utilități.
  • Veolia este în momentul de față un grup mare care activează în foarte multe țări – în România, în domeniul energiei termice în două localități. Pentru Iași vorbim de o idee care s-a născut acum 50 de ani în România, aceea de a gândi un sistem centralizat, eficient pentru alimentarea cu energie termică ieftină a localităților, a aglomerațiilor urbane. A fost o necesitate, dată fiind dezvoltarea orașelor.
  • Trebuie să ne uităm și la educația tehnică, aplicată, practică. Noi constatăm că absolvenții de facultăți tehnice au o mare problemă în ceea ce privește aplicarea cunoștințelor teoretice în practică. Și nu e vorba neapărat despre lipsa școlilor de meserii, dar și despre faptul că trebuie încurajate școlile și facultățile să își trimită elevii, studenții în practică. Noi ne-am deschis porțile exact în acest scop și avem și un parteneriat cu două mari licee și două mari facultăți tehnice din Iași în vederea angajării, formării studenților și elevilor pentru partea asta tehnică. Cred că trebuie insistat foarte mult în creșterea ponderii practicii în ultimii ani de liceu și facultate în defavoarea părții teoretice.

Ionel Păsărică, fondator Capra Noastră

  • După mulți ani de pribegie în Europa și în lume m-am întors în țară și am investit în Iași. Toată lumea m-a întrebat de ce Iași, de ce România pentru că primul meu gând a fost să emigrez cu familia, cu tot ce avem aici, să mă stabilesc în altă țară. După șase ani de căutări pur și simplu nu am reușit să rezonez cu ideile și cu cultura altui stat. Și m-am gândit că cel mai bine este să mă întorc în locul în care am fost educat.
  • Era mai simplu să investesc acești bani în Cluj, unde este o cultură a berii. Era mai simplu să investesc acești bani în București. Vă dau un simplu exemplu. Ca să aduci un camion din UE până la Cluj, valoarea unui kilometru este un euro, un euro și ceva. Ca să-l aduci până la Iași este cu 50 de cenți în plus. Pe noi aceste cifre nu ne-au speriat. Din contră, ne-au impulsionat și în afară de afacerea pe care încercăm să o creștem am susținut din prima clipă proiectul autostrăzii pentru Moldova.
  • Trebuie să vedem și să înțelegem că trebuie să știm să ne vindem produsele la o mai mare plus valoare decât o facem acum. Eu am reușit să atrag anumiți investitori din Belgia fără a cere sprijinul autorităților, fără a plânge pe umărul altuia, doar știind să îmi vând povestea. Am reușit să atrag o firmă japoneză care face exporturi de vinuri din România către Japonia. Sunt în discuții cu Camera de Comerț a Coreei de Sud pentru a exporta anumite produse românești.
  • Eu cred că pe lângă acțiunile noastre civice și ceea ce vrem noi să facem ca antreprenori, ca politicieni cred că, în primul rând, trebuie să învățăm să ne vindem.
  • Suntem de șapte luni pe piață. Iașiul este un oraș prietenos și Moldova este prietenoasă. În momentul de față nu putem discuta despre profit, cifră de afaceri și așa mai departe. Am avut jumătate de an în care am fost plăcut surprinși, în care ne-am dublat capacitatea. Lucrurile sunt foarte complicate dacă stăm să ne gândim la sfera politică și nu cred că politicul o să ne ajute foarte mult. O să ne ajute doar dacă noi îi sancționăm foarte drastic. Prin voturile noastre și prin ceea ce facem noi.
  • Totul ține de noi, de acțiunile noastre și sper eu că în următorii doi, trei ani să pornească în primul rând proiectul de infrastructură.

Flaviu Manea, vicepreședinte Asociația Moldova Vrea Autostradă

  • Noi încercăm să sprijinim capacitarea statului de a lua decizii de a reduce disparități și am identificat această zonă a infrastructurii rutiere.
  • La nivel de pârghii, deocamdată, ne limităm la activități de monitorizare. Monitorizăm cam tot ce se întâmplă în zona de achiziții publice, urmărim contractele care se semnează, care se suspendă și se anulează, pentru că acesta este tristul adevăr. Contractele privind Moldova sunt toate suspendate sau anulate.

Evenimentul a fost sponsorizat de Veolia și Superbet.


FOTO: Laszlo Raduly