Capitalismul roșu: câtă încredere au companiile străine în China și de ce se tem
Acest articol apare în numărul 27 (6-19 noiembrie) al revistei NewMoney
Congresul al XIX-lea de anul acesta a conturat noua elită politică de la Beijing. De ea și de președintele Xi Jinping, ales pentru un al doilea mandat în fruntea Chinei, își leagă speranțele și companiile străine care vor să facă mai mult business în economia chineză.
Pe 18 octombrie, 2.300 de delegați din ministerele, provinciile, armata și companiile private și de stat ale Chinei s-au adunat în Marea Sală a Poporului din Beijing, unde au avut loc lucrările celui de-al XIX-lea Congres al Partidului Comunist. Peste jumătate dintre liderii de la vârf au fost schimbați, inclusiv cinci dintre cei șapte membri ai Comisiei Permanente a atotputernicului Birou Politic (Politburo, cel mai înalt organism decizional al Partidului Comunist Chinez (PCC), n.r.). Însă președintele Xi Jinping va mai conduce China încă cinci ani, poziție din care va căuta să-și consolideze și mai mult puterea.
O veste poate nu foarte bună pentru companiile străine. Este adevărat că președintele chinez vorbește de o mai mare deschidere. Una dintre primele legi promulgate ca președinte a fost să reactiveze așa-numitul „Turneu Sudic“, menit să stimuleze reformele de piață de la începutul anilor ’90. Și politicile anunțate în 2013 la al Treilea Plen promiteau un rol decisiv pentru forțele economiei de piață.
ACȚIUNI CONCRETE. Doar că retorica lui Xi nu corespunde cu realitatea, susțin multinaționalele. Într-un sondaj realizat pe aproape 500 de companii americane de Camera de Comerț americană din China, 81% au spus că nu se simt bine primite în China, iar peste 60% spun că au încredere puțină sau deloc că piața se va deschide mai mult în următorii trei ani. Același sentiment este împărtășit și de președintele Camerei de Comerț a Uniunii Europene din Beijing, Mats Harborn, care spune că membrii săi sunt sătui deja de atâtea promisiuni. „Afacerile și investițiile nu se pot baza pe promisiuni, prin urmare vrem să vedem că retorica de încurajare se transformă în acțiuni concrete privind o mai mare deschidere a pieței“, punctează acesta.
Și, într-adevăr, în ciuda retoricii pro-reformiste a lui Xi, China se află încă pe locul al 59-lea dintr-un clasament cu 62 de state evaluate de Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCDE) în ceea ce privește deschiderea față de investițiile străine directe. Acest gen de investiții au o pondere tot mai mică în economie: puțin peste 1% din PIB în 2016, față de 2,3% în 2006 sau 4,8% în 1996.
„MADE IN CHINA 2025“. La începutul primului mandat de președinte, câteva companii străine au devenit chiar ținte în cadrul unei largi campanii anticorupție. În 2013, producători precum Abbott Laboratories, Danone sau Mead Johnson Nutrition au fost sancționați să plătească o amendă comună de 110 milioane de dolari, pe motiv că s-ar fi înțeles să țină prețurile ridicate.
Un motiv și mai mare de îngrijorare pentru multinaționale sunt planurile Beijingului de a copia tehnologiile străine și a sprijini neloial campioni naționali care să le promoveze apoi la nivel global. Programul „Made in China 2025“, lansat în 2015, are drept scop ca, în zece ani, să propulseze competitivitatea Chinei în zece sectoare – printre ele, aerospațial, autovehicule electrice, biotehnologie. Ministrul american al Comerțului, Wilbur Ross, a etichetat planul drept un „atac împotriva geniului american“.
În timpul lui Xi, China și-a dublat și eforturile de a-și construi propria industrie de semiconductori. China cumpără în prezent circa 60% din producția globală de cipuri, dar producătorii chinezi de cipuri generează doar 16,2% din vânzările globale, potrivit PwC. Programul „Made in China 2025“ ia în calcul investiții de 150 de miliarde de dolari pentru a crește această pondere în următorii zece ani.
Politicile lui Xi urmează un model bine pre-definit de predecesorii săi. La mijlocul anilor 2000, China și-a propus să dezvolte reactoare nucleare avansate. Companii de stat din domeniul energetic precum China General Nuclear Power Corp. și China National Nuclear Corp. au integrat tehnologie occidentală și derulează azi proiecte în Argentina, Kenya, Pakistan. În 2010, compania britanică Westinghouse Electric Co. a furnizat peste 75.000 de documente în care își detalia tehnologia nucleară pentru compania chineză Nuclear Power Technology Co. în cadrul unei licitații privind construirea a patru reactoare nucleare. În 2014, guvernul american a pus sub acuzare patru oficiali militari chinezi pe motiv că au penetrat ilegal companii americane, inclusiv Westinghouse, pentru a fura informații menite să le dea concurenților chinezi un avantaj competitiv.
BOXERUL. Președinții Chinei nu sunt aleși, ci unși, prin urmare au nevoie de sprijinul total al aparatului de stat pentru a-și putea promova agenda. Campania anticorupție începută de Xi imediat după ce a venit la putere în 2012 are un bilanț impresionant – aproape un milion de oficiali și rivali politici au fost trași pe dreapta. Totodată, Xi coordonează cea mai amplă operațiune de modernizare a armatei din 1950 încoace.
De obicei, măsurile în forță nu caracterizează primul sau al doilea an de la preluarea puterii, remarcă analiștii. Xi le-a luat însă. „Xi a ajuns la putere și și-a pornit ofensiva ca un boxer însetat să dea lovituri decisive“, comentează Sidney Rittenberg, jurnalist american, fost translator al lui Mao Zedong.
Potrivit lui John Thornton, cel care a construit businessul Goldman Sachs în China în anii ’90, iar acum este președinte executiv al Barrick Gold, crede că o mare parte dintre politicienii chinezi s-au temut că o liberalizare mai mare a economiei ar conduce la o dominație a companiilor străine. Simțind, mai ales în ultima perioadă, nemulțumirea companiilor străine, conducerea de la Beijing a încercat să le dea noi asigurări. În ianuarie, a lansat o politică numită „Documentul nr. 5“ prin care se permite un acces lărgit la servicii, producție și la sectorul minier. Au fost luate în discuție și schimbări privind legislația care guvernează industria auto și sectorul asigurărilor, unde limitarea deținerii de către o entitate străină obligă practic companiile străine să recurgă la joint venture pentru a porni o afacere în China.
Un fost bancher de investiții al Morgan Stanley, Gao Zhikai, spune că multinaționalele ar trebui să-și mai domolească așteptările. În anii ’90, China s-a bazat pe companiile străine nu doar pentru investiții, ci și pentru expertiza tehnică și în materie de management a acestora. Azi, sunt mai puțin atractive deoarece nu prea mai pot oferi ceva ce China nu ar avea.
„China este una dintre cele mai mari economii ale lumii. A venit vremea ca ea să fie în fruntea unor trenduri noi globale“, crede Zhikai.
Capitalismul roșu
Programul „Made in China 2025“ își propune să propulseze competitivitatea Chinei în zece sectoare.
- Globalist. Președintele chinez este adeptul globalismului. Într-un discurs susținut la Davos, aprecia că „a opta pentru protecționism este ca și cum te-ai închide singur într-o cameră complet neluminată.“
- Robotizare. Beijingul vrea să crească până la 50% ponderea roboților produși pe piața internă. Producătorii chinezi de roboți speră să devină companii multinaționale.
Articol preluat din BloombergBusinessweek
de Peter Martin și Keith Zhai; adaptare de Mimi Noel
Cu contribuția lui Danielle Bochove
FOTO: Guliver / Getty Images