Când e bine să luaţi medicamentele pentru hipertensiune arterială?

Cercetătorii susţin că cel mai bun moment în care să-ţi iei tratamentul pentru tensiunea arterială este chiar înainte de culcare, pentru a fi mai eficient. Specialiştii notează în revista „European Heart Journal” că acest sfat simplu ar putea salva vieţi.

Pastilele oferă mai multă protecţie împotriva infarctului şi a accidentului vascular dacă sunt administrate înainte de culcare decât dacă sunt luate dimineaţa, arată un nou studiu. Experţii sunt de părere că ceasul biologic sau ritmul natural de 24 de ore alterează felul în care corpul răspunde medicamentelor.

De-a lungul timpului s-au făcut numeroase studii în privinţa diferitor medicamente, inclusiv a celor pentru inimă, care sugerează că funcţionează mai eficient când sunt luate la o oră specifică din zi.

La cel mai recent studiu au participat peste 19.000 de persoane aflate sub tratament.  Pacienţii au fost separaţi în două grupuri: persoanele din primul grup trebuia să administreze pastilele dimineaţa, iar cele din al doilea grup, seara. Cercetătorii au monitorizat pacienţii pentru o perioadă de cinci ani.

Tensiunea scade în mod natural în timpul nopţii

Pacienţii care administrau pastilele dimineaţa aveau şanse mai mari să moară din cauza unui infarct, a unui accident vascular cerebral sau insuficienţă cardiacă. Tensiunea arterială ar trebui ca în mod natural să scadă pe timpul nopţii, atunci când dormim şi ne odihnim. Dacă acest lucru nu se întâmplă şi rămâne constantă la un nivel înalt, experţii informează că eşti expus riscului de a face un infarct sau un accident vascular cerebral.

Studiul sugerează că dacă medicamentele sunt luate pe timpul zilei, menţine stabilă tensiunea, în special în cazul pacienţilor diagnosticaţi cu hipertensiune.

Pacienţii care au participat la studiu şi au luat medicamentele înainte de culcare au înregistrat un nivels căzut al presiunii arteriale, atât pe timpul nopţii, cât şi pe timpul zilei. În plus, pe timpul nopţii, nivelul era şi mai scăzut comparativ cu cel al pacienţilor care şi-au luat medicamentele pe timpul zilei.

Cercetătorul Prof. Ramon Hermida, de la Universitatea din Vigo, menţionează că medicii ar trebui să ofere pacienţilor acest sfat care ar putea salva numeroase vieţi. ”Ghidul în privinţa tratamentului pentru hipertensiune nu recomandă nicio perioadă din zi pentru administrarea lui. Cel mai des, medicii sau farmacistii recomandă ca pastilele să fie luate dimineaţa, în funcţie de obiectivul pe care îl au în privinţa reducerii nivelului tensiunii arteriale dimineaţa”.

Factori de risc şi complicaţii pe termen lung

Specialiștii cardiologi trag un semnal de alarmă și îndeamnă populația să ia măsuri împotriva factorilor de risc ce declanșează această boală, fiind cunoscut faptul că HTA influențează riscul cardiovascular independent de alți factori implicați.

Se estimează că dieta nesănătoasă este asociată cu aproximativ jumătate dintre cazurile de îmbolnăvire, în timp ce 30% sunt corelate cu un consum crescut de sare, iar circa 20% – cu un aport scăzut de potasiu, generat de o cantitate mică de legume şi fructe în alimentaţie, potrivit Ligii Mondiale de Hipertensiune.

De asemenea, istoricul familial, obezitatea, consumul excesiv de alcool şi tutun, sedentarismul, diabetul şi colesterolul crescut contribuie la apariţia hipertensiunii arteriale. Cea mai gravă complicaţie a hipertensiunii arteriale este apariţia unui atac de cord sau a unui accident vascular cerebral.

Potrivit celui mai recent studiu efectuat de Societatea Română de Hipertensiune, aproximativ 7,4 milioane de români suferă de hipertensiune arterială, afecțiune cardiovasculară care produce cele mai multe decese la nivel mondial.

Medicii spun că la peste 35 de ani trebuie făcut un control la 2 ani, iar la peste 50 de ani, un control anual (aici, dublate de un set de analize de bază, prin medicul de familie, deoarece aceste analize sunt gratuite și doar dacă ceva este în neregulă acestea trebuie să conducă la o atitudine medicală mai activă decât un control de rutină). Sunt 15 analize (de bază, gratuite): hemoleucograma, glicemia, colesterolul cu fractiunile lui, ureea, creatinina, 2-3 teste pentru ficat.