Când ar putea fi testată populația pentru dezvoltarea de anticorpi la COVID-19

Horaţiu Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, a declarat miercuri, la o videoconferinţă a Profit TV, că testarea populaţiei privind dezvoltarea de anticorpi la COVID-19 va fi pusă în discuţie după 1 iunie, dar nu va fi începută la acea dată, şi va fi realizată eşantionat.

Moldovan a declarat la videoconferinţa Profit Health Forum, cu tema ”Actuala pandemie COVID-19. Solidaritate în pandemie”: „Este vorba despre o testare eşantionată a populaţiei, nu globală, ca să zicem aşa. O să practicăm un studiu de seroprevalenţă, să vedem numărul de pacienţi care au anticorpi pentru COVID-19, care au trecut, deci, prin această infecţie. Această testare are rolul de a avea o imagine a răspândirii infecţiei la nivelul populaţiei, am putea să vedem ce categorii au fost mai afectate şi în ce regiuni”.

Proiectul urmează să fie implementat „în momentul în care considerăm că am stăpânit fenomenul acut şi în care focusul este pe testarea prin PCR pentru diagnostic pozitiv antigen”.

Această variantă va fi pusă în discuţie după data de 1 iunie, când ar urma să înceapă a doua etapă de relaxare a măsurilor. „Atunci ne vom pune problema să facem un asemenea studiu”, a completat Horaţiu Moldovan.

Despre situaţia înregistrată în primele zile de la trecerea din starea de urgenţă la starea de alertă, Moldovan a spus: „În ciuda unui moment de euforie care a urmat trecerii la etapa de ponderată liberalizare, euforie pe care o putem explica din punct de vedere psihologic după o perioadă lungă de restricţii, aparent, lucrurile nu s-au inflamat foarte tare”.

„Toată lumea trebuie să înţeleagă seriozitatea acestor măsuri, că este o datorie cetăţenească de a ne respecta semenii”.

Rata mortalității în România, sub 6%

El a subliniat că rata mortalităţii în România este sub 6%, „scăzută comparativ cu alte ţări europene”, şi că procentul de vindecări este important, depăşit, în anumite zone, 50%.

„Dacă vom continua cu măsurile de prevenţie, vom fi în această marjă relativă de siguranţă sau de control al fenomenului infecţios şi vom putea, cu spitalele pe care le avem, cu tehnologia de care dispunem, să îngrijim aceşti pacienţi”.

Despre limitarea intervenţiilor chirurgicale şi tratamentelor în cazul pacienţilor cronici, Moldovan a spus că măsura a fost una prudentă şi eficientă, deoarece spitalele au reprezentat o importantă sursă de infectare cu COVID-19. În plus, a mai afirmat el, „au fost tratate toate urgenţele”, iar medicii curanţi au avut libertatea de a decide dacă e necesară o procedură terapeutică sau chirurgicală la orice pacient.

Moldovan a subliniat şi că mortalitatea în perioada februarie – aprilie a fost mai mică decât în acelaşi interval al anilor trecuţi, lucru care poate ţine şi de alte interpretări statistice.

În perioada următoare, vor fi reluate progresiv procedurile medicale în cazul pacienţilor cronici, organizând spitalele astfel încât fluxurile epidemiologice să fie separate.

„Deocamdată, păstrăm organizarea spitalelor – de linia întâi, a doua şi spitale de suport. În perspectivă, va trebui să organizăm sistemul de sănătate, pe criterii epidemiologice, pe termen lung, deoarece nu e prevăzut ca fenomenul COVID-19 să înceteze complet într-un interval de timp foarte scurt”.

În concluzie, Moldovan a declarat: „Nu consider că a fost pusă în pericol viaţa pacienţilor cronici prin aceste măsuri, ci dimpotrivă, a fost protejată, pentru că spitalele pot fi zone pentru contaminări. Cei care au avut nevoie de proceduri medicale, le-au primit în siguranţă, în spitale în care fluxurile epidemiologice au fost separate şi în care nu s-au infectat”.

La aceeaşi videoconferinţă, conf. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidenţial, a transmis că „trebuie să rămânem vigilenţi, să acceptăm această nouă normalitate, să acceptăm regulile pe care ea ni le aduce”.

„Trebuie să fim pregătiţi pentru un posibil al doilea val pe care îl anticipează specialiştii şi trebuie să rămânem solidari”, a subliniat Păun.