Când ar putea avea România noi centrale nucleare, cu tehnologie americană

Carmen Constantin 25/11/2021 | 10:19 Energie
Când ar putea avea România noi centrale nucleare, cu tehnologie americană

România ar putea avea cel puțin două centrale nucleare în numai cinci ani. Un acord semnat de oficiali de la București și de la Washington prevede instalarea unor minicentrale cu tehnologie ameri­cană nouă. Chief executive officer (CEO) al Societății Naționale Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță (32 de ani) spune, într-un interviu pen­tru NewMoney, că o sin­gură mini­cen­­trală furnizează 65% din puterea unui reactor de la Cerna­vodă. Și ex­plică, de asemenea, cum va fi ales locul viitoarei minicentrale.

NewMoney: Statele Unite ale Americii și-au dat acordul pentru a instala în România cen­trale atomoelectrice de mici dimensiuni, NuScale Power. Cât de curând vor apă­rea?

Cosmin Ghiță: Cel mai devreme, la nivelul anilor 2027-2028. NuScale va sprijini Nuclearelectrica și, împreună, cele două companii vor dezvolta o centrală NuScale cu șase module și o putere instalată de 462 MWe (megawați electrici, n.r.).

– Tehnologia e diferită față de cea pe care o cunoaștem, CANDU, de la Cernavodă. Cum?

– Aproximativ 70 de concepte SMRs (small modular reactors, reactoare de dimensiuni mai mici decât cele convențio­nale, n.r.) sunt în curs de dezvoltare în diferite etape. NuScale deține primul și sin­gurul reactor de tip SMRs aprobat de către Comisia de Reglementare Nucleară din SUA.

Un singur reactor modular mic Nu­Scale generează 77 de megawați de energie electrică, utilizând o versiune mai si­gură și mai mică a tehnologiei reactoarelor cu apă ușoară presurizată. Practic, sunt aceleași principii ale tehnologiei nu­cleare, simplificând sau eliminând multe dintre sistemele costisitoare și com­plexe ale centralelor existente.

Tehnologia presupune sisteme de securitate complet pasive, adică modulele reactoarelor se vor opri și se vor autorăci fără intervenția unui operator sau a unui computer, fără nevoie de apă suplimen­tară (ceea ce reprezintă o premieră teh­nologică) și fără nevoie de electricitate. Această capacitate este realizată prin utilizarea unui sistem de siguranță simplificat, care utilizează forțe naturale ale fizicii – convecție, conducție și gravitație. Ceea ce înseamnă că, și în cazul unei pene de curent, reactorul se poate opri în condiții de maximă siguranță, automat.

Proiectul centralei electrice NuScale încorporează șapte straturi de protecție și cele mai înalte standarde de securitate pentru populație și mediu, deși elimină necesitatea a două treimi din sistemele și componentele de securitate nucleară găsite în reactoarele mari de astăzi, inclusiv nevoia de a avea surse de alimentare de rezervă, precum generatoarele diesel de urgență.

Ca și în cazul reactoarelor de mare pu­tere, clădirea centralei va fi rezistentă la cu­tremure, perturbări geomagnetice și alte evenimente naturale, precum și la eve­nimentele generatoare de impulsuri electromagnetice sau la un eventual impact al aeronavelor.

NuScale permite amplasarea centralei în imediata apropiere a surselor de pre­lua­re a căldurii, pentru termoficare, în apro­pierea orașelor, eventual chiar pe lo­cul centralelor pe bază de cărbune scoase din uz. Reactoarele pot fi instalate în apro­pierea spitalelor, instituțiilor guvernamen­tale și unităților de stocare a datelor digitale care servesc drept infrastructură cri­tică.

Atomul înlocuiește cărbunele

– Ce amplasamente luați în calcul?

La începutul acestui an, Nuclearelectrica a primit 1,2 milioane de dolari fonduri nerambursabile din partea USTDA (agenție guvernamentală a SUA, n.r.) pentru o evaluare a potențialelor locații. Aceste studii sunt încă în proces de realizare. Odată finalizate, vom comunica aceste aspecte. O centrală NuScale cu șase mo­dule va genera 193 de locuri de muncă per­­manente, 1.500 de locuri de muncă pe perioada construcției, 2.300 locuri de muncă în manufacturare și va evita elibe­rarea în atmosferă a patru milioane de tone de dioxid de carbon pe an. Pe termen lung, producția pe bază de cărbune de 4,6 GW poate fi înlocuită cu cinci centrale NuScale.

Pe lângă reactoarele de putere mare de la Cernavodă, fiecare cu aproximativ 700 MWe putere instalată, și prin extinderea capacităților noastre prin SMRs, asigurăm securitatea furnizării de electricitate. Este un avantaj pe care puține state îl au. Cele două tipuri de tehnologii nucleare sunt complementare într-un mix energetic.

– În ce măsură ne va permite această nouă teh­nologie nucleară să renunțăm la energia poluantă, bazată pe combustibil fosil?

– Nuclearelectrica asigură deja 33% din producția de energie fără carbon din România. Creșterea capacităților nucleare va crește exponențial și cantitatea de dioxid de carbon evitată în atmosferă. Doar cele două unități de la Cernavodă elimină, îm­preună, 10 milioane de tone de dioxid de car­bon anual. De la punerea în funcțiune au evitat eliberarea în atmosferă a 170 de mili­oane de tone de dioxid de carbon, ceea ce reprezintă echivalentul emisiilor produse de toate autoturismele din România în peste opt ani și jumătate.

O centrală NuScale cu șase module ne va salva de patru milioane de tone de emisii pe an. Ca putere, e similară cu o centrală pe cărbune. Poate fi instalată pe același amplasament și poate reutiliza infrastructura existentă de transport al ener­giei, ceea ce o face o soluție ideală pentru înlocuirea cen­tralelor pe cărbune. Are un impact mi­nim asupra mediului și o am­prentă mică asupra solului și mediului, un consum redus de apă și poate produce și hidrogen curat.

Cernavodă crește

– Ce se mai întâmplă cu reactoarele III și IV de la Cernavodă?

Proiectul extinderii centralei de la Cerna­vodă se derulează după strategia aprobată în 2020. Prima etapă, în care ne aflăm și care durează 24 de luni, presupune capitali­zarea și operaționalizarea companiei de pro­­iect, Energonuclear SA. Aceasta a demarat deja, în septembrie, achiziția de servicii de inginerie pentru actualizarea documentelor de licențiere, a ghidurilor de securitate nucleară, a cerințelor pentru selectarea contractorului general.

Etapa a doua, „Lu­crări preliminare“, va avea de asemenea o durată de 18-24 de luni și presupune lucrări de inginerie și analiză a piețelor privind furnizorii de echipamente și servicii, astfel încât la final să reiasă prețul total fix. Tot atunci se va cere aprobarea Comisiei Europene. La final se va reanaliza fezabilitatea proiectului și se va lua decizia finală de investire, care va permite trecerea proiectului în etapa a treia, adică deschiderea șantie­ru­lui, realizarea lucrărilor și punerea în func­țiune, etapă estimată la 69-78 de luni. Credem că Unitatea 3 va fi pusă în funcțiune în 2030.

Intenția statului român e de a realiza acest proiect într-un consorțiu euroatlantic, în baza Acordului între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite privind coopera­rea în proiectele nuclearo-energetice.

– Ce durată de exploatare mai au reactoa­rele I și II?

– Reactoarele CANDU au o durată de viață inițială de 30 de ani. Printr-un proces de re­teh­nologizare, aceasta poate fi prelungită cu încă 30 de ani, ceea ce SNN (Societatea Națională Nuclearelectrica, n.r.) realizează în prezent cu Unitatea 1, care a intrat în ex­ploa­tare în 1996. Unitatea 2 a fost pusă în funcțiune în 2007, așadar retehnologizarea va avea loc în 2037. Revenind la Unitatea 1, suntem în prima etapă, începută în 2017, care se apropie de sfârșit și în care am identificat ce trebuie făcut, astfel încât să func­ționeze încă un ciclu de viață de 30 de ani. Urmează elaborarea și aprobarea studiului de fezabilitate.

Faza 2 cuprinde asigurarea resurselor financiare, obținerea aprobărilor și avizelor necesare, iar faza 3 – derularea efectivă a lucrărilor și repunerea unității în funcțiune, după anul 2028, dar la mai puțin de jumătate din costurile unui reactor nou. Și, implicit, încă 30 de ani fără emisii de dioxid de carbon. Un studiu NEA-OECD (Agenția Nucleară a Organizației pentru Coo­perare și Dezvoltare în Europa, n.r.) arată că prelungirea duratei de viață a uni­tăților nucleare are cel mai mic cost de producție a energiei dintre toate sursele, inclusiv regenerabile.

Proiect: România, hub nuclear

– Cât contribuie în prezent centrala nucleară de la Cernavodă la necesarul de consum ener­getic al României? Cât ar acoperi noile centrale?

– Cernavodă asigură aproximativ 18-20% din necesarul de consum și aproximativ 33% din energia curată produsă. O centrală de tip SMRs cu șase module va acoperi apro­ximativ 5% din cererea de energie.

– Au fost negocierile accelerate ca urmare a contextului energetic actual?

– România și SUA au un parteneriat foarte vechi, din anii ’80, cu rezultate extraordi­nare. Prioritatea Nuclearelectrica și Nu­Scale este de a dezvolta o tehnologie sigură, fără emisii de carbon, pe amplasamentele existente ale centralelor pe bază de căr­bune. Va fi sprijinit astfel Planul Național de Redresare și Reziliență pentru a elimina treptat 4,59 GWe (gigawați electrici, n.r.) din producția de energie (obținută din resurse fosile, n.r.) până în 2032.

Ca urmare a acestui parteneriat, România are și potențialul să devină un catalizator pentru dezvoltarea de minicentrale nucleare în regiune, pentru operarea acestui nou tip de tehnologie în alte state. De aceea vom dezvolta și primul simulator de ca­meră de comandă a unui reactor modular, pe care îl vom folosi pentru pregătirea noii generații de ingineri. Așadar, pe lângă bene­ficiile de natură economică, putem deveni un hub regional de pregătire pentru alte state interesate.

Să nu uităm că România are peste 25 de ani de experiență în explo­a­tarea în condiții de siguranță a uneia dintre cele mai performante centrale din lume și o echipă de ingi­neri profesioniști, o școală locală de ingineri renumită la nivel mondial și un vast lanț de aprovizionare.

– La cât s-ar ridica investiția statului român în aceste centrale nucleare?

– Este prea devreme pentru astfel de date. Pe măsură ce proiectul va evolua, le vom comunica. Dar eliminarea emisiilor de carbon nu este posibilă fără energie nucleară. Sectorul nuclear a dus la eliminarea a apro­ximativ 74 de gigatone de emisii în ultimii 50 de ani.

Acest articol a apărut în numărul 128 al revistei NewMoney

FOTO: Getty