Campioni la deficite. Ce ne salvează?

Andreea Paul 12.04.2021 Opinii

Statul nu poate fi redus la rolul de colector de taxe, reglementator și furnizor de servicii publice. Calitatea vieții depinde de calitatea statului. Cu cele mai mici salarii din UE, cu cea mai săracă populație din UE, cu cele mai mari pierderi din resursa noastră umană, plecată la muncă în străinătate, cu cea mai izolată economie din lipsa infrastructurii de conec­tare a regiunilor și oamenilor săi, ocupăm primul loc în UE la numărul de avorturi și la mortalitatea infan­tilă. Cei care trec hopul venirii pe lume sunt intro­duși într-un sistem de învățământ care reușește să producă rata cea mai mare a analfabetismului func­țional din UE, trăiesc în orașe copleșite de gunoaie, unele, lipsite de utilitățile normale, în sate părăsite și sluțite.

Suntem primii și la deficitul de transpunere a le­gis­lației europene în România, nu doar la aspectele importante ce țin de calitatea vieții.

Ultimul „Tablou de bord“ al Pieței Interne Unice realizat de Comisia Europeană ne arată că suntem întârziați cu transpunerea a 11 directive europene, dintre care trei privesc serviciile financiare, două sunt legate de mediu, alte două, de transporturi, urmate de câte una de energie, achiziții publice etc. Suntem singurii din UE, alături de estonieni, cu un deficit de transpunere de peste 1% (dublul mediei europene). Ținta Comisiei Europene este reducerea acestui deficit la cel mult 0,5% pentru toate statele membre, ca să se poată asigura funcționarea pieței interne unice, cu drepturi și obligații egale pentru toți operatorii economici și consumatorii.

DOAR PE HÂRTIE. Nu este suficient să bifăm o treabă făcută sau nu pe hârtie. Este importantă și calitatea transpunerii acestei legislații europene în legislația națională. Legislația transpusă incomplet sau greșit aplicată dă dimensiunea deficitului de con­formitate a României la UE, aflată la un nivel-record în ultimul deceniu, de 1,3% (media europeană este de 1,2%, cu o țintă tot de diminuare, tot la 0,5% pentru fiecare stat membru).

Dintre cele 36 de cazuri de neîndeplinire a obliga­țiilor României, sectoarele cele mai problematice sunt mediul – cu zece obligații neîndeplinite, dintre care patru sunt legate de poluarea atmosferică și patru de gestionarea deșeurilor –, energia (cinci) și impozitarea indirectă (patru), pentru care România este supusă procedurilor de încălcare a legislației europene.

Pentru mai multe oportunități, Comisia Euro­peană încearcă să diminueze obstacolele care apar pe piața unică în diferite state membre prin micșorarea acestor deficite de transpunere și de conformitate europeană, dar și să convingă statele membre să investească semnificativ în anii care vin pentru dezvoltare verde și un viitor digital. Planul Național de Redresare și Reziliență este chemat să răspundă acestor provocări europene și naționale, efectiv, din 2022 încolo.

Până atunci, UE pune la dispoziția firmelor și a cetățenilor care își văd interesele lezate sau drepturile încălcate într-un alt stat membru rețeaua SOLVIT – liber accesibilă tuturor – de soluționare a problemelor cu dimensiune transfrontalieră, generate de aplicarea necorespunzătoare a legislației privind piața internă unică de către autoritățile publice din țara unde cei în cauză locuiesc, studiază sau muncesc.

Domeniile frecvente de încălcare a drepturilor noastre de cetățeni europeni țin mai ales de: recu­noașterea calificărilor profesionale, vize și drepturi de ședere, autovehicule și permise de conducere, prestații familiale, drepturi de pensie, munca în altă țară, prestații de șomaj, asigurări de sănătate, accesul la educație.

În cazul întreprinderilor, problemele vin mai ales din zona de comerț și servicii, circulația transfron­talieră a capitalurilor și a plăților, rambursările de TVA etc.

UNEALTA NEFOLOSITĂ. Din păcate, mult prea puțini români și companii românești cunosc și utili­zează acest mecanism european de soluționare a problemelor proprii atunci când se confruntă cu norme sau decizii injuste în UE sau cu impunerea unor formalități administrative discriminatorii. Detalii despre SOLVIT găsiți aici: https://ec.europa.eu/solvit/index_ro.htm. În repetate rânduri, Comisia Europeană a atras atenția României că personalul administrativ alocat mecanismului SOLVIT este insuficient și să nu uităm că deciziile rețelei europene SOLVIT se aplică pentru toți cetățenii europeni.

Pentru guverne, UE a creat platforma electronică EU PILOT, destinată cooperării administrative la nivel european, la care publicul nu are acces. Scopul creării sale este identificarea cât mai rapid posibil a cazurilor de transpunere incorectă a legislației europene în statele membre, de neaplicare a dreptului european sau de aplicare greșită a acestuia. Semna­lele pot fi însă transmise de către public prin petiții sau plângeri.

Andreea Paul este conferențiar univ. dr. la Facultatea REI - ASE și președinte INACO