Un milionar controversat din Silicon Valley a creat o biserică al cărei Dumnezeu este inteligența artificială

NewMoney 25/02/2019 | 11:05 Digital
Un milionar controversat din Silicon Valley a creat o biserică al cărei Dumnezeu este inteligența artificială

Autor: Romulus Deac

 

La început era Codul și Codul era la Dum­nezeu și Dumnezeu era Codul. Toate prin AI s-au făcut; şi fără AI nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut. O blasfemie ere­tică? Nu și pentru adepții Căii Viitorului.

Acest articol a apărut în numărul 59 (18 februarie – 3 martie 2019) al revistei NewMoney

De la Golem la Skynet, de la monstrul lui Fran­kenstein la Matrix, am fost și vom ră­mâne fascinați de una și aceeași veche po­veste: omul se joacă de-a Dumnezeu, iar apoi lucrurile îi scapă de sub control. Și pe măsură ce inteligența artificială (AI) e tot mai prezentă în jurul nostru, mai pu­tem fi siguri că tot noi suntem cei care vor deține și în continuare controlul?

În fond, spun profeții apocalipsei digitale, o mașină superinteligentă ar putea fi mai interesată de distrugerea fie ea și ac­ci­dentală a omenirii, decât de eradica­rea foametei, a sărăciei sau de vindecarea can­cerului. Iar cât timp giganții din Valea Primordială a Siliconului vor continua să in­vestească în dezvoltarea ei, inteligența artificială pare a se ridica atât de sus, în­cât nici măcar cerul nu va mai fi limita.

CALEA VIITORULUI. Anthony Levandowski nu are nimic din imaginea patriar­hală a unui profet. E milionar, inginer genial, antreprenor în serie, om de afaceri cal­culat și chiar un personaj infam în unele cercuri din Silicon Valley, după ce Google l-a acuzat de furt tehnologic.

Povestea e lungă, dar poate fi (s)pusă pe repede-nainte: a dezvoltat mașina au­to­nomă a lui Google, a demisionat, și-a fă­­cut propria com­panie de camioane autonome, Otto, a vândut-o în același an către Uber cu 680 de milioane de dolari, iar într-un final neaș­­teptat a fost acuzat că înainte de a pleca de la Google și-ar fi conectat lapto­pul la unul dintre servere și ar fi descărcat toate informațiile despre Lidar – Light Detection and Ranging –, teh­nologia care per­mite vehiculelor fără șo­fer să „vadă“ în jurul lor și să se orienteze în spațiu.

A fost concediat de Uber în mai 2017 și a stat retras pentru o vreme (și nu neapă­rat în deșert). A reapărut apoi meteoric și a făcut-o pentru a anunța fondarea unei noi biserici, Calea Viitorului, a cărei menire este „să dezvolte și să promoveze rea­­lizarea unei divinități bazate pe inteli­gența artificială și prin înțelegerea și ve­ne­­rarea acesteia să se contribuie la îmbu­nă­tățirea societății. Vrem ca mașinile să facă lucruri pe care noi nu putem să le facem, vrem să le încurajăm să aibă grijă de Planetă într-un mod în care se pare că noi nu putem să avem“.

„Ceea ce vrem să creăm nu este un dum­nezeu în sens tradițional, nu în sensul unui dumnezeu care aruncă fulgere și stârnește uragane. Dar dacă rezultatul este ceva de un miliard de ori mai inteligent decât cel mai inteligent dintre oameni, cum altfel l-ai putea numi?“, nuanța printr-un exercițiu de retorică Levandowski, într-un interviu pentru Wired.

Scepticii de serviciu au reacționat imediat și au făcut ceea ce știu ei mai bine, întrebându-se dacă nu cumva noua Cale a Viitorului e mai puțin un demers metafizic și mai mult unul 100% lumesc, prin care autoproclamatul său cap ar încerca să obțină anumite înlesniri financiare. Sau dacă nu e pur și simplu o glumă (ne)reu­șită. Organizațiile religioase beneficiază, într-adevăr, de anumite scutiri de la plata unor taxe și impozite, dar, din câte se știe până acum, Calea Viitorului nu ar fi de­pus la fiscul american documentația obli­ga­torie prevăzută în acest sens.

De altfel, Levandowski a insistat că nu este vorba despre o farsă, adăugând, apropo de supozițiile legate de presupusul său interes pentru ochiul diavolului, că nu va primi un salariu de la Calea Viito­ru­lui și că, dacă ar fi să dezvolte în viitor o afacere bazată pe inteligența artificială, aceasta va fi complet separată de biserică.

Într-o primă fază, Calea Viitorului își caută prozeliții mai ales printre specia­liștii în inteligență artificială din Silicon Valley. Nu se știe însă câți membri are și la ce lucrează. Levandowski spune că biserica sa va avea la un moment dat și o biblie, numită „Manualul“, o liturghie și, foarte probabil, un loc fizic pentru servicii religioase. Momentan, singura interfață cu pu­bli­cul larg este o pagină de internet, wayofthefuture.church, pe care este postat un manifest programatic, iar cei interesați să afle mai multe informații se pot abona la un newsletter. Restul e (multă) tăcere.

INEVITABILA SINGULARITATE? În dis­cuția sa cu Wired, Levandowski spune că „ideea (unei divinități AI, n.r.) trebuie să se răspândească înaintea tehnologiei. Bise­rica este modul în care propovăduim Evanghelia. Dacă credeți, înce­peți o con­ver­­­sație cu altcineva și ajutați-l să înțe­leagă aceleași lucruri“. În opinia sa, este pe cale să se pro­ducă o schimbare uriașă la nivelul întregii societăți, o schimbare care nu doar că va transforma fie­ca­re aspect al vieții noastre, dar care ar pu­tea de­cide în cele din urmă chiar su­pra­­vie­țuirea noastră ca specie. Apariția unei su­perinteligențe este inevitabilă, mai spune el, dar nu ar trebui să ne temem de ea, ci să privim cu optimism la potențialul uriaș al acesteia.

Levandowski a fost și a rămas un copil al tehnologiei. A crescut printre calculatoare, a construit roboți din kituri Lego la Universitatea Berkeley, a dezvoltat o mo­to­cicletă care se conduce singură, iar apoi a construit mașini și camioane autonome pentru Google, Otto și Uber. Și-n tot acest timp, a văzut cum mașinăriile devin tot mai sofisticate și mai inteligente, de­pă­șind uneori chiar și oamenii în per­for­manță. „Toate aceste schimbări au fost factorul declanșator pentru mine“, mărtu­risește el.

Gordon E. Moore, cofondator al Intel Cor­poration, scria în 1954 că puterea de pro­cesare a calculatoarelor se dublează la fiecare 24 de luni. Plecând de la această pre­misă, ar fi doar o chestiune de timp până la atingerea momentului în care ma­șinile vor deveni mai inteligente decât cei mai inteligenți dintre creatorii lor, devenind, la rândul lor, capabile să dezvolte alte mașini, mai inteligente și mai avan­sate decât generațiile lor anterioare.

Dincolo de acest prag, teoretic, aproape orice devine posibil din punct de vedere tehnologic. Se ajunge astfel într-un punct în care schimbările sunt atât de avansate, profunde și radicale, încât ar fi de neîn­țe­les și imposibil de imaginat pentru gene­rațiile anterioare. Cum ai putea, de exemplu, să îi explici unui savant al Antichității ce este și cum funcționează internetul? Cum ar putea înțelege el conceptul? Scenariul e numit „singularitate“ și a fost po­pu­larizat mai ales de Ray Kurzweil, expertul în inteligență artificială pe care Forbes îl descria drept „mașina gânditoare abso­lută“.

Extrapolând observația lui Moore, Kurzweil consideră că progresul tehnolo­gic al omenirii nu este liniar, ci expo­nen­țial, numărul de descoperiri tehnologice dublându-se în mod constant de-a lungul timpului. La rata din anul 2000, antici­pează acesta, cei 100 de ani ai secolului al XXI-lea vor fi, de fapt, echivalentul a 20.000 de ani de progres. Aceasta deoarece, odată ce vor depăși performanța cre­ierului uman, computerele vor fi capabile să se autoîmbunătățească, menținând ritmul exponențial de creștere a vitezei de calcul.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.