Businessurile ce revoluţionează lumea modei şi a producţiei auto sunt poveşti argeşene de succes. Cine conectează judeţul la pieţele şi inovaţiile internaţionale?

Conectarea unei zone la arena internaţională economică şi ştiinţifică este o condiţie imperioasă pentru dezvoltarea ei. Comerţul internaţional şi accesul la inovaţiile tehnologice ale altor state au condus până acum la dezvoltarea accelerată a unor zone, însă regiuni ce aparţin aceleiaşi ţări au nivele diferite de dezvoltare economică, aceste diferenţe fiind favorizate, în bună parte, de gradele de intensitate a relaţiilor economice ale mediului de afaceri local cu cel extern.

Acestea se concretizează în relaţiile comerciale ale companiilor autohtone cu cele străine, în investiţii directe de capital străin – ele fiind printre principalele surse de dezvoltare a economiei- la care se adaugă şi activităţile instituţiilor locale în relaţie cu instituţiile altor state.

Ştiinţa şi noile tehnologii schimbă nivelul de profitabilitate al afacerilor din majoritatea domeniilor şi schimbă modul de interacţiune dintre actorii socio-economici. Tehnologiile digitale şi de telecomunicaţii au devenit afacerile cu cel mai ridicat potenţial de creştere întrucât toată lumea are nevoie de ele, indiferent de sfera activităţii economice sau sociale.

eMAG Ventures investeşte în companii româneşti de tehnologie ajutând la dezvoltarea lor

Potenţialul de dezvoltare a afacerilor din domeniul IT&C a crescut foarte mult după debutul pandemiei, în urma înlocuirii unor activităţi din spaţiul fizic cu cele din spaţiul virtual. Tot mai mulţi agenţi economici din judeţul Argeş trec la promovarea în online a produselor şi serviciilor lor iar cei care doresc o vizibilitate crescută prin intermediul „spaţiului comercial virtual” intră în parteneriat cu companiile de comerţ electronic cum este eMAG – aceasta fiind cea mai mare pe pieţele din Europa de Est şi de Sud-Est.

Companii specializate pe editarea de produse software, companii de consultanţă în tehnologia informaţiei ori profilate pe prelucrarea datelor, administrarea paginilor web ori pe managementul tehnologiilor IT&C au, la ora actuală, cel mai mare potenţial de creştere a afacerilor – iar judeţul Argeş are „în portofoliu” astfel de companii înfiinţate mai recent ori în urmă cu 10 – 15 ani. Aceste companii au potenţialul de a crea programe software ce pot îmbunătăţi serviciile oferite clienţilor sau care pot diversifica gama de servicii.

Iulian Stanciu –preşedinte executiv al eMAG- vede ca oportunitate foarte bună pentru România dezvoltarea cât mai multor start-up-uri în domeniul tehnologiilor digitale, domeniu în care mulţi dintre tinerii noştri excelează.

EMAG a lansat anul trecut programul de investiţii eMAG Ventures prin care ajută să se dezvolte astfel de afaceri ale antreprenorilor români, punându-le la dispoziţie atât finanţare cât şi expertiza de business în realizarea unei strategii pe termen lung pentru dezvoltarea afacerii.

Domeniile tehnologiilor IT şi de telecomunicaţii crează plusvaloare ridicată, produsele şi serviciile au căutare pe piaţa internaţională iar crearea unui număr cât mai mare de companii autohtone cu un astfel de profil poate contribui simultan la creşterea veniturilor la bugetul României dar şi la creşterea salariilor.

Vorbind despre diferenţele salariale plătite de companiile româneşti şi cele plătite de corporaţiile occidentale, dar şi despre veniturile la bugetele statelor occidentale comparativ cu cele de la bugetul României (raportat la mărimea statului), preşedintele eMAG a explicat, în cadrul unui seminar pe teme economice, unele dintre aceste cauze printre care cea mai importantă este legată de exporturi, de valoarea adăugată creată şi exportată de aceste companii şi a făcut comparaţia SUA-România:

„SUA este o ţară ce produce foarte multă valoare adăugată. Ea e dată de valoarea business-urilor locale. În contradicţie cu România care exportă materii prime ieftine şi importă produse prelucrate cu plusvaloare ridicată. Statul şi oamenii de afaceri ar trebui să colaboreze dacă apar probleme în mediu de business” – a mai spus Iulian Stanciu.

Această colaborare este iniţiată, cel mai adesea, de Camerele de Comerţ şi Industrie care, în funcţie de complexitatea şi aportul diferitelor domenii la economia judeţului, au titulatura completată cu denumirea „Agricultură” sau „Agricultură şi Navigaţie”, aceasta din urmă arătând, fără echivoc, cea mai diversificată economie şi aparţine unui singur judeţ, în timp ce 18 au titulatura completată cu „Agricultura” iar restul de 23 poartă doar titulatura de bază. Printre cele 18 se află şi Argeşul – ceea ce arată, instantaneu, imaginea unui judeţ cu o economie diversificată.

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Argeş facilitează legătura companiilor locale cu cele din afara ţării

Cel mai important rol din punctul de vedere al interconectării agenţilor economici îl are Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Argeş al cărui rol asumat este acela de reprezentare, promovare şi apărare a intereselor membrilor săi şi ale comunităţii de afaceri în raport cu autorităţile publice şi cu organismele din ţară şi străinătate, organizând numeroase evenimente pentru a aduce laolaltă agenţii economici din judeţ cu cei din alte regiuni ale ţării şi cu agenţii economici externi, dar şi cu reprezentanţi ai instituţiilor statului care pot modela condiţiile de funcţionare a mediului de afaceri şi care pot ajuta la rezolvarea unor probleme majore cu care se confruntă acesta.

În ce fel contribuie Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Argeş la dezvoltarea mediului de afaceri, ne spune Preşedintele George Caval care conduce această organizaţie din 2015 şi sub mandatul căruia organizaţia şi-a completat numele adăugând „Agricultura” în titulatura sa, ca element important în economia argeşeană.

„Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Argeş reuneşte cei mai importanţi agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea pe raza acestui judeţ. Ca să vă faceţi o imagine, cifra de afaceri înregistrată la nivelul judeţului Argeş este de 59,9 miliarde lei, ceea ce îl situează pe locul 5 la nivel naţional iar membrii Camerei de Comerţ realizează o cifră de afaceri ce depăşeşte 34,7 miliarde lei, adică mai mult de jumătate din cifra de la nivel judeţean, în condiţiile în care la nivel judeţean sunt peste 60 de mii de agenţi economici iar numărul membrilor Camerei reprezintă sub 1% din acest număr.”

Referitor la deschiderea organizaţiei pentru a primi noi membri, orice comerciant care funcţionează în condiţiile legii, pornind de la persoanele fizice autorizate şi până la marile companii, se pot alătura CCIA Argeş şi sunt încurajaţi să o facă, organizaţia neguvernamentală şi apolitică oferind numeroase servicii şi beneficii membrilor săi. Însă trebuie precizat faptul că dobândirea şi păstrarea calităţii de membru este condiţionată de seriozitatea comerciantului astfel încât toţi cei din organizaţie să se bucure de încredere şi de bună reputaţie.

Membrii CCIA Argeş pot fi ajutaţi să se promoveze şi să îşi extindă reţelele de colaborare cu alţi agenţi cu bună reputaţie iar Preşedintele George Caval ne prezintă câteva dintre modalităţile prin care organizaţia realizează acest lucru.

„Organizăm periodic întâlniri cu firme din ţară şi din străinătate, la care invităm membrii şi alte firme. Furnizorii sau clienţii dumneavoastră pot fi printre aceştia. Puteţi veni să îi întâlniţi!”

„Intermediem întâlniri cu reprezentanţii autorităţilor locale şi centrale, cu ambasadori, ataşaţi economici ai ambasadelor şi cu investitori, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Argeş participând în mod constant la primirea delegaţiilor străine alături de autorităţile locale.”

„Organizăm cursuri de formare profesională pe diverse specializări recunoscute ANC și întâlniri ale oamenilor de afaceri, seminarii, mese rotunde pe teme de interes pentru mediul de afaceri, la sediul Camerei de Comerţ din Piteşti şi vă puteţi promova ofertele de produse şi servicii pe site-ul organizaţiei şi la sediul nostru din Piteşti ori la cele ale filialelor din Curtea de Argeş și Câmpulung. Alte oportunităţi pe care le oferim pentru promovare sunt expoziţiile şi târgurile care se realizează direct de către noi sau în rețeua Camerelor Județene din România.”

Un lucru considerat important atît de Preşedintele CCIA Argeș dar şi de ceilalţi membri ai săi este acela de a atrage mai mulţi investitori români şi străini în acest judeţ, căci numai în acest fel se poate consolida situaţia economică cu efecte benefice atât pentru mediul de afaceri cât şi pentru oamenii care doresc să se angajeze, având oportunitatea alegerii între mai multe locurile de muncă.

Conexiunile internaţionale ale economiei argeşene reflectate prin date statistice

Conform datelor furnizate de preşedintele CCIA Argeş, George Caval, pe teritoriul judeţului Argeș îşi desfăşoară activitatea un număr de 2.863 de societăţi cu capital străin care fie au sediul aici, fie au filiale, dintre care: Danemarca-10, SUA-11, Cehia-12, Austria-16, Bulgaria-16, Suedia-17, Israel-17, Olanda-28, UK-30, China-31, Vietnam-32, Belgia-39, Grecia-43, Cipru-55, Spania-83, Germania-79, Turcia-140, Franţa-160, Italia-429 iar restul companiilor fiind din alte state.

Între aceste companii se află şi unul dintre cei mai mari angajatori din ţară, Automobile-Dacia S.A., parte a Grupului Renault, având capital francez şi situându-se în top 3 la nivel naţional după numărul de angajaţi, aceştia beneficiind de unele dintre cele mai mari salarii înregistrate la nivel naţional. Alţi angajatori importanţi sunt Lisa Draxlmaier–cu capital german, Adient Automotive – cu capital american şi Lear Corporation – cu capital englez, toate aceste companii fiind profilate pe industria construcţiilor de automobile ori de componente pentru automobile.

În ceea ce priveşte principalii parteneri la import ai agenţilor economici de pe teritoriul argeşean, clasamentul oferit de CCIA Argeş este următorul:

Franta – 19 %, Turcia – 14 %, Germania – 9 %, Spania – 8%, Italia – 7%, toate acestea însumând 57%, restul de 43% fiind companii din alte state.

În ceea ce priveşte principalii parteneri la export ai agenţilor economici de pe teritoriul argeşean, clasamentul oferit de CCIA Argeş este următorul:

Franta – 22%, Germania – 8%, Rusia – 8%, Maroc – 7%, Italia – 6%, toate acestea însumând 51%, restul de 49% fiind parteneri din alte ţări.

Universitatea din Piteşti – hub regional al inventicii cu intense conexiuni internaţionale şi procent înalt de studenţi angajaţi

“Cine investeşte azi în educaţie culege mâine roadele în economie” – este un principiu ce a condus comunitatea argeşeană din timpuri mai vechi şi care a culminat cu înfiinţarea Universităţii din Piteşti în perioada comunistă, având un număr restrâns de specializări, cele tehnice fiind în subordonarea Institutului Politehnic din Bucureşti.

Ea a devenit autonomă după 1989, mai exact în 1991 , perioadă după care au fost adăugate, rând pe rând, tot mai multe specializări, fiind construite şi clădiri moderne pentru desfăşurarea cursurilor, seminariilor şi laboratoarelor la specializările nou înfiinţate.

Deşi este o universitate tânără, după preluarea mandatului de rector în 2016 de către Conf. dr. ing. Dumitru Chirleşan, s-a reuşit performanţa ridicării calităţii învăţământului dar şi a calităţii bazei materiale şi tehnice astfel că în 2018 a primit calificativul maxim acordat de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior. Alinierea Universităţii din Piteşti în rândul celor cu calificativul “Grad de încredere ridicat” potenţează şi mai mult posibilităţile ei de dezvoltare şi de creştere a performanţelor.

Ea nu se încadrează în categoria celor mari dar are atât de multe specializări încât, dacă te-ai uita doar la acest aspect, ai crede că este vorba despre o universitate mare – cea mai recent înfiinţată fiind “Artele spectacolului (Actorie)”- astfel că, tinerii la început de carieră dar şi cei care intenţionează o reorientare profesională găsesc aproape orice aici.

În plus, profilele tehnice înregistrează performanţe notabile, în special în domeniul construcţiei de maşini şi a celor conexe acestuia, în domeniul informaticii şi al telecomunicaţiilor.

Legătura extrem de strânsă cu mediul de afaceri dar şi cu comunitatea ştiinţifică internaţională fac din universitatea piteşteană una extrem de dinamică şi de adaptabilă la schimbările permanente ale economiei, finalitatea urmărită fiind angajarea studenţilor şi a absolvenţilor.

“Ai fi surprinsă, dar noi avem, la marea majoritate a programelor o angajabilitate de peste 70%. Am reuşit să ne ţinem urma foştilor studenţi şi o dovedim cu cifre şi cu evidenţe. Poate la unele specializări de foare mare nişă să nu avem angajabilitate de 70%” a răspuns întrebării pe această temă Rectorul universităţii, Dumitru Chirleşan, în cadrul unui interviu acordat în urmă cu câteva zile.

“Sunt specializări la care avem angajabilitate de 100% încă din facultate, specializări la care studenţi de anii 3-4 sunt angajaţi integral. Dacă vrei să iei un om de la specializările de Calculatoare, Informatică, Inginerie mecanică, Tehnologia construcţiilor de maşini, Autovehicule rutiere sau Electronică, nu vei găsi, cei din anii 3-4 deja sunt toţi „agăţaţi”. Vrei cu adevărat să-ţi angajezi un om, te apuci de la anul 2 şi-i ţii urma.”

Această performanţă a universităţii privind angajabilitatea studenţilor a fost atinsă după venirea în funcţia de rector a profesorului dr.inginer Dumitru Chirleşan care, cu ajutorul echipei de conducere pe care şi-a ales-o a reuşit să pună pe picioare sistemul care să favorizeze acest lucru. Protocoale şi hârtii semnate privind colaborarea dintre universitate şi unele companii existau şi înainte… însă rămăseseră doar la stadiul de “hârtii semnate”. Ceea ce s-a făcut în ultimii ani a fost implementarea sistemului anlo-saxon care a favorizat nu doar universitatea ci şi angajatorii şi studenţii, iar crearea unei comunităţi de afaceri puternică într-o regiune, cu locuri de muncă bine plătite, angrenează dezvoltarea întregului mediu socio-economic din zona respectivă.

Modelul anglo-saxon de dezvoltare regională a fost preluat cu succes de Universitatea din Piteşti

Dacă vrei să iei “pulsul viitor” al unei societăţi, uită-te la mediul academic: aici sunt germenii transformărilor viitoare ale oricărui domeniu economico-social.

Succesul înregistrat de universităţile occidentale şi influenţa pe care ele o au în modelarea socio-economică a zonelor şi chiar a ţărilor lor se datorează strategiilor pe termen lung în care cercetările şi inovaţiile din cadrul lor sunt în strânsă corelaţie cu mediul economic şi cu cel social în care acţionează şi datorită activităţilor intense de cooperare cu mediul academic din alte state astfel încât ceea ce apare nou oriunde în lume să nu rămână necunoscut în propria ţară.

Schimburile de experienţe, locurile pentru studenţi străini, concursurile şi conferinţele internaţionale, toate acestea dau un caracter extrem de dinamic mediului universitar. Universităţile din România care au progresat rapid sunt cele care au dat dovadă de dinamism şi de orientare către viitor, nu cele care au rămas înţepenite în tiparele şi ideile trecutului.

Practic, acesta pare să fie ”secretul” sau mai bine spus “reţeta” înregistrării accelerate a unor astfel de performanţe de către Universitatea din Piteşti, în ultimii 5 ani: conectarea şi adaptarea rapidă, în ton cu universităţile occidentale, la particularităţile prezentului şi anticipând necesităţile de resurse umane ale viitorului.

Cooptarea mediului de afaceri dar şi a altor actori socio-economici într-un fel de Consiliu Consultativ care să aducă la cunoştinţa conducerii universităţii ce nevoi de personal există, cu ce competenţe, cu ce abilităţi şi cunoştinţe concrete, specifice posturilor disponibile s-a dovedit a fi un model de succes nu doar în occident ci şi în judeţul Argeş. Pe baza acestor informaţii venite din partea actorilor economici, conducerea universităţii introduce în disciplinele de studiu şi în orele de laborator acele elemente de specialitate solicitate de angajatori.

“Angajatorii nu ştiu să definească o nevoie educaţională dar ei pot să definească o nevoie de resursă umană. Exemplu: ‘Am nevoie de un inginer care să ştie să lucreze pe maşini de comandă program de un anume tip’ iar asta se traduce în câteva elemente de curs la o disciplină, la două, la trei, la câte este nevoie.”

În acest fel, universitatea devine flexibilă şi adaptată la cerinţele reale ale economiei de azi şi la tehnologiile de ultimă generaţie pe care companiile le implementează în activităţile lor economice. Iar modelul a fost preluat de actualul rector al Universităţii din Piteşti de la universităţi occidentale pe care le-a vizitat.

“Noi am reuşit să ne integrăm cu mediul socio-economic foarte bine în ultimii ani, am şi aplicat nişte elemente pe care le văzusem prin vest, mai ales în zona anglo-saxonă. Eu am avut şansa să vizitez nişte universităţi prin Anglia, prin Statele Unite. Am văzut că acolo totul este dedicat societăţii. Societatea este cea care cam ghidează şi coordonează, cel puţin la nivel de strategie, mersul universităţii.”

“Şi asta o face, de regulă, printr-un ‘Board of trustees’. Acesta este cel care numeşte rectorii, prorectorii. ‘Board of trustees’ este compus paritar, cenzitar, în funcţie de reprezentativitatea mediului socio-economic unde universitatea funcţionează.”

Conform explicaţiilor suplimentare oferite de rectorul Dumitru Chirleşan, dacă studenţii unei universităţi provin în proporţie de 65% dintr-un oraş, acel oraş este reprezentat în proporţie de 65% în Bord of trustes aferent universităţii respective.

“Am făcut şi noi aşa ceva, avem un ‘Consiliu consultativ al rectorului’, aşa se numeşte. La noi, prin lege, nu poţi să-i dai puteri mai mari decât cele consultative, dar prin statut şi prin regulamentul de funcţionare noi am dat puteri mai mari. Prima chestie care ne interesează, i-am dat puterea de a interacţiona direct cu coordonatorii de programe de studiu, de a introduce diverse noi chestiuni… şi aşa mai departe.”

În ceea ce priveşte structura, există „preşedinte, vice-preşedinţi, comisii de specialitate care lucrează pe diverse domenii: ei acolo colectează nevoia brută de resursă umană şi o definesc în termeni specifici pentru ce anume au nevoie, iar ai noştri colegi de la Calitate preiau această nevoie şi o transformă în elemente educaţionale”.

În acest moment, din „Consiliul consultativ al rectorului” fac parte 36 de actori socio-economici: companii – pornind de la cele mai mari precum Dacia, Lisa Draxlmaier şi continuând până la întreprinderi mai mici – dar şi instituţii publice locale şi zonale precum primăria, prefectura şi consiliul judeţean.

Universitatea din Piteşti şi conexiunile cu zonele geostrategice “sensibile”

Ştiinţa poate fi cel mai bun “ambasador” care uneşte popoarele chiar şi atunci când politica le dezbină

Concursurile şi conferinţele internaţionale, proiectele de cercetare desfăşurate în comun cu universităţi din alte state, schimburile de experienţă ale profesorilor şi studenţilor piteşteni cu mediul academic extern şi studenţii străini acceptaţi să studieze la Universitatea din Piteşti arată dinamismul acestei instituţii academice şi capacitatea ei de a “juca în liga profesioniştilor”.

Relaţiile dezvoltate nu doar cu universităţile din statele capitaliste dezvoltate ci şi cu cele din Orientul mai apropiat sau mai îndepărtat şi, mai recent, cu universităţi din Rusia, Belarus şi Ucraina arată că mediul academic este cel mai bun ambasador al cooperării dintre state, chiar şi atunci când, uitându-ne la mediul politic, aceste state se află pe poziţii de adversitate.

Legăturile profesionale dintre oamenii din spaţii cu alte forme de organizare socială, cu alte culturi, tradiţii şi religii chiar dacă nu ameliorează tensiunile de la nivel politic pot ajuta la evitarea extinderii acestor tensiuni la nivelul societăţilor.

Tinerii veniţi la studii aici din astfel de state pot modela percepţia conaţionalilor lor despre ţara în care au studiat şi despre spaţiul Uniunii Europene atunci când se întorc acasă. Există însă o competiţie şi între universităţi pentru a atrage studenţii străini, indiferent de zonele din care ei vin, existând o competiţie inclusiv în atragerea studenţilor din Asia, Orientul Mijlociu şi Africa.

“Bătălia mare este următoarea: în sistemul de relaţii internaţionale pe care l-ai dezvoltat, să te faci atât de bine cunoscut ca atunci când el vine în România pentru studiu, să opteze pentru Piteşti şi nu pentru Iaşi, de exemplu! Ori aici, noi am avut o dinamică pozitivă în ultimii ani, am reuşit să ne facem cunoscuţi. Mai nou, avem relaţii în dezvoltare cu Rusia, Belarus, Ucraina – zone sensibile” a spus rectorul Universităţii din Piteşti, Dumitru Chirleşan.

Rolul cercetării, al inovaţiei şi al evenimentelor ştiinţifice internaţionale în depăşirea barierelor cauzate de diferenţele culturale, etnice, religioase sau politice a fost subliniat şi în cadrul celui mai recent eveniment realizat cu public on-line de scriitoarea şi criticul literar Magda Grigore, în cadrul proiectului “Adolescenţi şi Mentori: Ştiinţa –provocare şi destin”, având ca invitaţi pe Daniela Diaconu – profesor asociat la Universitatea din Piteşti şi Director adjunct ştiinţific la Institutul de Cercetări Nucleare (ICN) din Piteşti- şi pe Marius Nehoianu –cel mai bun student masterand al Universităţii din Piteşti de la specializarea Materiale şi Tehnologii Nucleare dar şi tânăr angajat al acestui institut. https://www.youtube.com/watch?v=niqQMip6ePM

“Colegialitatea şi interesul pentru subiectul dezbătut sunt cele care primează. Asta îi uneşte pe toţi cercetătorii: dorinţa de a căuta, de găsire a soluţiilor pentru rezolvarea anumitor probleme” a răspuns Daniela Diaconu la întrebarea pusă de realizatoarea proiectului, dacă la evenimentele ştiinţifice internaţionale specialiştii participanţi sunt trataţi diferit, având în vedere că ei vin din toate ţările, din toate comunităţile, etniile şi din toate religiile. Concluzia este că cercetarea şi inovaţia şterg barierele socio-culturale dintre ceretători, dintre oamenii de ştiinţă.

Poveştile de succes din economia argeşeană sunt strâns legate de educaţie, ştiinţă, cercetare şi inovaţie. Institutul de Cercetări Nucleare este unic în Europa

Educaţia, ştiinţa, cercetarea şi inovaţia fac diferenţele între ţări şi între nivelul fiecăreia de dezvoltare, fac diferenţele între condiţiile socio-economice ale diferitelor regiuni dintr-o ţară.

Educaţia este punctul de plecare al tuturor celorlalte, ea generând diferenţe nu doar între state şi între regiuni ale aceluiaşi stat ci şi între oamenii aceleiaşi regiuni, totul începând cu învăţământul primar şi ajungând până la cel universitar.

Tinerii studenţi care vor să urmeze specializări cu potenţial mare de angajabilitate la Universitatea din Piteşti sunt mai mult sau mai puţin convinşi, atunci când se înscriu la examenul de admitere, că domeniul pe care îl aleg este cel care îi va şi pasiona.

Însă în urma aplicaţiilor practice, a pregătirii de care au parte în laboratoarele moderne ale universităţii cât şi în cadrul companiilor cu care universitatea are contracte, studenţii ajung să fie pasionaţi de domeniul ales întrucât aplicaţiile practice le relevă lucruri interesante, le stârnesc curiozitatea şi imaginaţia, descătuşând potenţialul creativ al acestora şi chiar dorinţa lor de a se apleca spre cercetare.

Iată ce declară la Centrul Cultural Piteşti tânărul fizician Marius Nehoianu, student masterand la Tehnologii nucleare şi angajat al ICN Piteşti, la “Adolescenţi şi Mentori: Ştiinţa –provocare şi destin” – la întrebările moderatoarei Magda Grigore- scriitoare şi critic literar:

“Când m-am decis să dau la facultate m-am gândit să fie, în primul rând, ceva ce-mi oferă perspectivă de viitor. Am văzut această specializare de ‘Energetică şi Tehnologii Nucleare’ şi m-am gândit: clar, este ceva de viitor! Am decis să dau la acest profil şi, cu timpul, chiar a început să îmi placă foarte mult partea de fizică: fizica reactorilor, fizica nucleară. Aşa am ajuns în ‘Colectivul experimental de Fizica reactorilor’ (n.r. din cadrul ICN Piteşti).”

El dezvăluie că profesorii sunt cei care i-au insuflat pasiunea pentru acest domeniu, că i-au modelat felul în care să gândească partea de fizică din domeniul nuclear şi cum să intrepreteze rezultatele, că profesorii sunt modele pentru el, unii dintre ei jucând chiar şi rol de mentori în formarea lui profesională.

În cadrul proiectului amintit, criticul literar Magda Grigore, a dorit să afle de la invitaţii săi care este impactul ştiinţei asupra destinului individual şi asupra destinului colectiv.

Directorul adjunct ştiinţific al ICN, Daniela Diaconu, care este cercetător ştiinţific de grad 3 şi coordonator de proiecte naţionale şi europene de cercetare-dezvoltare, a prezentat evoluţia acestui centru de cercetare care a modelat economia judeţului Argeş vreme de 50 de ani şi care, de la înfiinţarea sa, a avut parte de un număr mare de oameni de ştiinţă ce şi-au folosit inteligenţa şi creativitatea pentru construcţia şi dezvoltarea lui:

“Institutul de Cercetări Nucleare are o infrastructură de un înalt nivel ştiinţific, are o infrastructură şi competenţe unice în ţară dar şi în Europa deoarece avem rectorul Triga. Este o instalaţie nucleară unică deoarece are două zone active – aş zice că este o instalaţie 2 în 1.”

“Aici s-a testat cel mai complex echipament dintr-o centrală nucleară, maşina de încărcat-descărcat combustibil – şi se spune că este pe locul 2 după o rachetă ca şi complexitate.”

„În anii ’80 a fost dezvoltat ciclul de fabricaţie al combustibililor nucleari: este acelaşi care se foloseşte şi acum în Fabrica de Combustibili Nucleari şi care este ars în reactor cu nişte performanţe foarte bune. În anii ’90 au fost proiectate şi realizate în institut numeroase instalaţii dedicate monitorizării radiaţiilor în mediu dar şi în interiorul centralei, instalaţii ce sunt încă în funcţiune şi ne sunt, încă, comandate. Ne pregătim în ideea că se vor construi unităţile 3 şi 4 (n.r. ale centralei nucleare de la Cernavodă) pentru a produce noi echipamente de acest fel.”

Ca proiect în desfăşurare la ICN Piteşti este dezvoltarea unui reactor de Generaţie IV ALFRED – un proiect inovator la nivel internaţional iar proiectul beneficiază de sprijinul Uniunii Europene.

“Este un reactor mult mai sigur, care va reduce volumul de deşeuri şi va folosi resursele naturale mult mai bine şi care va avea un cost economic competitiv. El este dezvoltat cu partenerii europeni, cu consorţiul Falcon-Italia.”

În ceea ce priveşte impactul ştiinţei şi al cercetării asupra destinului colectiv, Daniela Diaconu spune că este determinant în dezvoltarea socială, economică, în gradul de civilizaţie şi că investiţiile în acest domeniu sunt foarte importante, şi a făcut o comparaţie între ţări care-i alocă între 2% şi 5% din PIB şi România care alocă sub 0,2%.

“La nivel mondial, cercetarea este la 2% din PIB. În România, anul trecut a fost de 0,13% din PIB iar anul acesta s-a alocat 0,17%. În programul guvernamental este prevăzut ca până în 2024 să se ajungă la 2%. În ceea ce priveşte celelate ţări, în top se află Israelul cu 4,9%, Coreea de Sud cu 4,6% – la nivel de 2019. În Europa cel mai mult acordă ţările nordice: Suedia, Finlanda, Norvegia, Danemarca, în jur de 3%. În zona noastră: Cehia, Slovenia cu 2%. Şi se vede acest lucru în nivelul economic, în nivelul de viaţă al oamenilor, în gradul de civilizaţie.”

Educaţia porneşte de la cea din învăţământul gimnazial pentru a putea continua cu cea din învăţământul liceal iar mai apoi cu cea din învătâmântul universitar.

Fundaţia eMAG finanţează centre after-school în satele argeşene

Nivelul de educaţie al unui popor, aplecarea lui către cercetare şi inovaţie sunt factori determinanţi în dezvoltarea lui, în nivelul său de trai, în nivelul de dezvoltare economică. Acest lucru îl susţin nu doar profesorii universitari, cercetătorii ştiinţifici şi toate cadrele didactice din formele de învăţământ existente. Inclusiv unii dintre oamenii de business, este adevărat că un număr restrâns, fiind conştienţi de acest lucru, finanţează, prin diverse programe, educaţia şcolară de la diferite nivele: primar, liceal şi universitar.

Un astfel de exemplu este Fundaţia eMAG pentru educaţie care prin programul “Hai la olimpiadă!” susţine 54 de centre de pregătire pentru matematică, fizică şi informatică în care peste 5000 de copii se pregătesc pentru concursuri şi olimpiade.

Iar prin programul “Nouă ne pasă”, Fundaţia eMAG susţine 44 de centre after-school pentru copii aflaţi în pericol de abandon şcolar din zonele rurale unde accesul la educaţie este mai dificil din cauza condiţiilor sociale şi materiale. Două astfel de centre au fost deschise şi în judeţul Argeş în comunele Poienarii de Argeş şi Poienarii de Muscel.

Aceşti copii din zone rurale cu acces limitat la educație sunt ajutați să-și descopere potențialul pentru învățare, să se integreze în comunitatea școlară și să recupereze materia restantă, astfel încât să se evite abandonul şcolar.

Preşedintele executiv al eMAG, Iulian Stanciu, consideră investiţia în educaţie o necesitate stringentă pentru dezvoltarea socio-economică a României şi pentru dezvoltarea fiecărei persoane, în particular.

Piteşti a devenit un centru al industriei şi competiţiilor Fashion-Style cu poveşti de succes ale antreprenoriatului feminin

Într-o lume a businessului dominată de bărbaţi încep să apară tot mai multe afaceri înfiinţate şi conduse de femei. Acestea sunt, în general, afaceri de dimensiuni reduse dar foarte importante în societatea argeşeană prin intensa solicitare a produselor şi serviciilor din partea locuitorilor din zonă.

Cele mai multe dintre business-urile conduse de femei au la bază arta frumosului, a armoniei şi a ospitalităţii ori ştiinţa de a vindeca oameni. Argeşul se află în top 10 judeţe cu femei antreprenor, conform clasamentelor făcute de unele publicaţii.

Turismul şi industria fashion sunt printre cele mai întâlnite domenii cu femei antreprenor din Argeş. Antreprenoarele – designeri vestimentari se bucură de succesul colecţiilor proprii de creaţii vestimentare cu care, înainte de declanşarea pandemiei de COVID-19, participau la spectacole internaţionale care revoluţionează lumea modei, din vestul Europei şi până în Rusia, precum Paris Fashion Week sau International Fashion Kids Week de la Sankt Peterburg, spectacole în care creaţiile lor vestimentare au fost purtate pe podium de tinerele, tinerii şi copiii antrenaţi de Cătălin Botezatu în cadrul şcolilor de modeling.

Piteştiul însuşi, în anii dinaintea debutului pandemiei, era gazda unor astfel de spectacole precum Festivalul Internaţional de Modă „Culorile Toamnei” din juriul căruia Cătălin Botezatu făcea parte şi de unde, renumitul designer vestimentar îşi alegea modele dintre tinerele şi tinerii participanţi pentru echipa sa de la Bucureşti. Dar pe lângă aceste evenimente foarte mediatizate în presa locală, anterior pandemiei existau şi evenimente de anvergură mai mică însă foarte atractive pentru iubitorii unor astfel de spectacole.

Nu doar partea de creaţie vestimentară este bine reprezentată în Argeş ci şi cea de producţie în serie pentru îmbrăcăminte, acestea fiind printre primele firme apărute în judeţ după 1989.

Totuşi, această perioadă de criză economică generată de situaţia pandemică a pus în dificultate antreprenoriatul feminin, aceste afaceri depinzând, în general, de puterea locală sau zonală de cumpărare.

Modern Hairstyling by Crina Mihai – model de succes în antreprenoriatul feminin argeşean

Vizita la salonul de Hair Style poate fi o„terapie” cu efect instant de bună dispoziţie pe termen lung. Un „look cool” redă întotdeauna buna dispoziţie şi încrederea în propria persoană, aduce bucurie atât „posesorului” cât şi celor din jur prin imaginea oferită. Arta frumosului încântă sufletul, destinde mintea şi generează optimism! Mai ales când este aplicată pe corpul uman.

„Părul influenţează mai mult de 60% din fizionomia unei persoane, fie că este femeie, fie că este bărbat ” ne spun artiştii în Hair Style, prin schimbarea tunsorii obţinând schimbări radicale de imagine dacă şi schimbarea imaginii părului este radicală faţă de cea precedentă. Iar acest lucru îl vedem cu toţii.

Aşadar, nu este surprinzător faptul că aceste saloane specializate în creare de imagine personalizată pentru fiecare client reuşesc să depăşească, cu brio, inclusiv perioadele de criză economică. Şi cel mai bine rezistă, cu siguranţă, antreprenorii care oferă cel mai profesionist serviciu fiecărui client, cele de unde clienţii, femei sau bărbaţi, pleacă încântaţi de rezultatul obţinut. Adesea, aceste saloane sunt specializate fie pe public feminin fie pe public masculin şi, mai rar, pe ambele.

Însă puţini oameni ştiu că, în spatele rezultatelor spectaculoase obţinute pe părul şi cu imaginea fiecărui client în parte, stă multă muncă, o pregătire continuă în ţară şi în străinătate, inclusiv participări la concursuri naţionale şi internaţionale care le confirmă profesionalismul.

„Pregătirea continuă este foarte importantă, indiferent de vechimea pe care o ai în domeniu. Cursurile de perfecționare se pot face atât în ţară cât și în afara ţării, în funcție de nivel și de buget. Important este cu ce rămâi în urma participării la aceste training-uri, și mai ales ce rezultate obții în urma aplicării a ceea ce ai învățat” spune Crina Mihai, antreprenoare în domeniul Hairstyle pentru publicul feminin.

Ea şi-a deschis primul salon la început de 2018 iar după aproape doi ani si-a extins activitatea prin cel de-al doilea salon, ambele cu localizare în centrul municipiului Piteşti.

Crina Mihai este, poate, cel mai de succes antreprenor femeie din Piteşti sau poate chiar din regiune, pe domeniul său de specializare, reprezentând zona de sud-est a României pentru brandul italian de Hair Style Tricobiotos. Ea este trainer pe această regiune a României, sub umbrela acestui brand şi a urmat cursurile Tricobiotos Academy de la Prato – inima fashion a Europei. Acest brand este renumit în Europa Occidentală atât pentru produsele cosmetice profesionale destinate părului cât şi pentru inovaţia continuă în tunsori şi coafuri tot mai sofisticate şi cu efecte spectaculoase de schimbare de imagine. Compania este prezentă în peste 60 de ţări însă laboratoarele, fabrica şi academia brandului se află în Italia.

„Meseria mea a beneficiat de pregătire intensă, una foarte importantă a fost cea de la Prato- Italia, acolo unde specializarea mea ca trainer în colorimetrie, a prins un contur definitoriu. Fiind și trainer la brandul cu care lucrez, pregătirea mea se face la Prato,acolo unde se afla fabrica, laboratoarele și academia brandului și, evident, că învăț de la cei mai buni.”

Business-ul pe care îl conduce reflectă dragostea ei pentru arta frumosului şi pentru a aduce bucurie celor din jur, simţindu-se împlinită atunci când fiecare clientă pleacă zâmbind, încântată de transformarea imaginii sale. Ele se reîntorc la „Crina Mihai hair-studio” nu doar pentru rezultatul vizibil al muncii hair-stilistelor ci şi pentru atmosfera prietenoasă în care sunt introduse din momentul în care păşesc pragul salonului. Crina şi-a profesionalizat arta comunicării la Universitatea din Piteşti în cadrul masterului „Comunicare Organizaţională”.

Nu puţine sunt clientele care vin tocmai din Bucureşti sau din alte oraşe ale ţării care nu sunt chiar foarte aproape de Piteşti, în ciuda faptului că preţurile ce urmează să le plătească nu sunt dintre cele mai mici, ajungând şi la 600-700 de lei – desigur, ele fiind în funcţie de complexitatea manoperei solicitate de clientă.

„Fiecare clientă care ne calcă pragul saloanelor, indiferent vârstă, ocupație, statut, beneficiază de o primire și o trataţie foarte bună, primitoare, beneficiază evident de consiliere şi sfaturi în probleme de îngrijirea parului acasă. Serviciile pe care le oferim în materie de haircut, haircare, haircolor și hairstyling, se executa fiziometric, individual și în urma unui protocol care se stabilește după o diagnoza corectă.”

La întrebarea „care sunt calităţile care au stat la baza selectării hair stilistelor din echipă” Crina a zâmbit încântată să-şi amintescă această experienţă.

„Să ştii că am fost foarte atentă să aduc în echipă persoane cu atitudine pozitivă, prietenoasă şi care să fie vesele, atitudini pe care să le aibă în mod natural, fără a face eforturi pentru a fi percepute în acest fel. Acestea sunt doar câteva dintre calităţile de personalitate pe care le-am căutat atunci când am selectat echipa. La acestea se adaugă cele care ţin de latura profesională. Este foarte greu să găseşti o hair stilistă care să deţină, în mod natural, toate calităţile de personalitate pe care eu le-am căutat pentru echipa mea.”

Rezultatele în schimbarea de imagine a fiecărei cliente sunt spectaculoase, şi nu degeaba bat drumul din Bucureşti, Slatina, Vâlcea doritoarele unui look nou ori cele care doresc doar să şi-l reîmprospăteze pe cel acual.

„Rezultatul și automat fericirea care se citește pe chipul fiecărei cliente este cea mai mare satisfacție. Intr-un cuvânt, noi FACEM FEMEI FERICITE ! ” spune Crina Mihai cu bucuria ce-i însoţeşte, ca de obicei, fiecare cuvânt rostit.

Afacerile mici vizează piaţa internă iar corporaţiile inclusiv pe cele de la foarte mare distanţă

Dacă pentru afacerile mici şi mijlocii este dificil să se extindă pe pieţele externe în condiţiile în care nici statul nu le susţine în vreun fel, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre marile corporaţii cu experienţă acumulată în zeci de ani sau poate chiar peste suta de ani în „diplomaţia de afaceri” şi pentru care ambasadorii statelor lor de provenienţă intervin ori de câte ori consideră că este necesar în ţara gazdă.

La aceste aspecte, România, o democraţie tânără, are de învăţat de la cele „în etate”. Companiile–corporaţii care sunt mai vechi decât statele înseşi reuşesc să intre inclusiv pe pieţele statelor considerate „inamici politici”.

Cele mai recente şi surprinzătoare ştiri pentru necunoscătorii mediului internaţional de afaceri poate fi exemplul cooperării dintre mari companii petroliere americane cu cele ruseşti.

În timp ce la nivel politic cele două super-puteri par a fi în prag de conflict, la nivel economic companii precum Chevron şi Exon Mobile operează în Federaţia Rusă şi chiar sponsorizează diferite programe sociale pentru comunităţile locale din zonele în care operează, făcând donaţii cum ar fi cele pentru spitale şi şcoli sau sponsorizând evenimente culturale. Aşadar nu ar trebui să ne mai mirăm dacă datele statistice internaţionale ne arată că Rusia în anii 2019 şi 2020 a deţinut locul 3, la egalitate cu Arabia Saudită, ca partener de import petrol pentru SUA.

Noul brand DACIA-LADA – cooperare franco-româno-rusă în revoluţionarea industriei auto?

Automobile Dacia, parte a Grupului Renault, este, de departe, cel mai important agent economic din judeţul Argeş. La nivel naţional deţine poziţia de cel mai mare exportator al României, clasându-se şi între cei mai mari importatori. Contribuţia companiei la PIB-ul României o clasează, de asemenea, în top 3, iar după numărul de angajaţi este în primele 10 locuri, cu 17.000 de salariaţi. În 2020, chiar şi după aproape un an de dificultăţi din cauza pandemiei, Grupul Renault în România a avut o cifră de afaceri semnificativă, de 4,4 miliarde de euro.

„Dacia a vândut începând din 2004 peste 7 milioane de vehicule în 44 de țări, multe din modelele sale fiind best-seller în segmentul lor. Astfel, în Europa, Sandero este în ultimii ani cel mai vândut model către clienții particulari în timp ce Duster este cel mai vândut SUV către aceeași categorie de clienți” anunţă compania pe pagina de promovare a afacerii.

Anunţarea noului business Dacia-Lada de către Grupul Renault pentru modele ce revoluţionează industria auto nu poate sugera decât o intensificare a cooperării Franţa-Rusia pe acest domeniu, în care România este „prinsă la mijloc”. Însă acest lucru nu poate fi decât un factor benefic pentru economiile celor 3 state, Rusia dispunând de resursele naturale necesare în construcţia automobilelor electrice, resurse care se găsesc în locuri limitate ale globului, în timp ce ţările UE vin cu tehnologiile avansate, astfel că avantajele vor fi reciproce.

Grupul Renault România îşi recrutează cea mai mare parte a personalului cu studii superioare de care are nevoie din rândurile studenţilor Universităţii din Piteşti cu care are o intensă colaborare, atât pe partea de inginerie a autovehiculelor şi a domeniilor conexe cât şi pe domeniile ce implică managementul unei afaceri. Grupul Renault a înfiinţat în cadrul Universităţii din Piteşti „Centrul de Cercetare Ingineria Automobilului” care cuprinde 8 laboratoare noi faţă de cele deja existente, laboratoare pe care compania le-a dotat cu echipamente şi aparatură de specialitate.

Noile modele scoase pe piaţa naţională şi internaţională sunt puse la punct şi testate în cadrul acestui centru universitar, inclusiv Dacia Spring – model 100% electric şi pentru a cărei fabricaţie în serie a fost aleasă China – a fost pus la punct şi testat în Centrul ce Cercetare Ingineria Automobilului din cadrul Universităţii din Piteşti.

Constantin Stroe a rămas în memoria argeşenilor drept „Omul care a salvat Dacia”

Uzina DACIA ar fi putut avea soarta uzinei ARO dacă demersul fostului director general de a aduce Grupul Renault la Mioveni nu ar fi reuşit. Constantin Stroe a fost decorat atât de către statul român cu Ordinul Naţional «Serviciul Credincios» în grad de Cavaler cât şi de către statul francez cu distincţia «Cavaler al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare».

Ca omagiu adus fostului director general al uzinei, în această vară, Fundația Groupe Renault România și Automobile Dacia au lansat programul educațional „Bursele Constantin Stroe”, un program prin care se acordă burse de performanţă şi burse sociale unui anumit număr de elevi şi studenţi, având ca obiective performanţa în Argeş şi incluziunea socială.

Acest lucru a fost apreciat în comunitatea argeşeană, fiind un semn de apreciere pentru omul care a influenţat pozitiv destinul Uzinei Dacia.

„Pe domnul Stroe l-am cunoscut în anul 1985.Personalitate puternică, profesionist desăvârşit, a dezvoltat industria de autoturime la un nivel competitiv, contribuind decisiv la fabricarea de autoturisme Dacia sub sigla Renault. În particular am avut norocul de a petrece cateva concedii împreuna cu familiile noastre, şi am descoperit un om sensibil, căruia îi plăcea să asculte muzica, să danseze, să comunice, să fie în mijlocul oamenilor.Noi îl păstrăm în continuare printre noi, în gândurile noastre” – a spus Preşedintele CCIAA, George Caval.

Cum a afectat pandemia de COVID-19 situaţia economică a judeţului Argeş

Populaţia judeţului înainte de debutul pandemiei era de 632.000 persoane iar numărul de agenţi economici în jur de 61.000.

Numărul de salariaţi a oscilat în perioada 2018 – 2021 între 154.000 şi 164.000 iar numărul de şomeri între 8.000 şi 11.000 dintre care doar jumătate erau şomeri indemnizaţi.

Până la debutul pandemiei tendinţa era cea de creştere a numărului de salariaţi (de la 154.307- ianuarie 2018 la 163.227 – ianuarie 2020) şi de reducere a numărului de şomeri (de la 10.400 la 8.094 în aceeaşi perioadă de timp). După debutul pandemiei tendinţele s-au inversat, numărul de salariaţi scăzând sub 130.000 iar numărul de şomeri înregistraţi s-a ridicat la aproape 10.000.

Comparativ cu situaţia înregistrată la nivel naţional, rata şomajului în judeţul Argeş a avut, tot timpul, abateri extrem de mici faţă de media înregistrată la nivel de ţară, cele două oscilând din 2018 şi până în prezent între 4,1% şi 3% în perioadele de iarnă ale anului când, de regulă, se înregistrează cel mai mare număr de şomeri.

Excedentul comercial calculat ca diferenţă între valoarea exporturilor şi valoarea importurilor a scăzut în anul 2020 sub valoarea înregistrată în 2018. În luna noiembrie 2020 excedentul comercial a scăzut la 140,9 milioane euro de la 152,7 milioane euro cât a fost înregistrat cu un an în urmă, în noiembrie 2019.

Exportul de mărfuri a scăzut de la 534,5 milioane euro – noiembrie 2019 la 514,6 milioane euro – noiembrie 2020. De-a lungul anilor, în economia judeţului Argeş, ponderea cea mai mare la export a fost dată de mijloacele de transport – între 50% şi 60% – urmată fiind de maşini, echipamente şi aparate electrice, aparate de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile – între 20% şi 30%. Diferenţa de până la 100% este dată, în principal, de exporturile din agricultură (produse vegetale şi animale, animale vii, blănuri, piei tăbăcite ), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe, ciment, articole din piatră, ceramică, sticlă, produse alimentare şi băuturi.

Importul de mărfuri în Argeş a scăzut şi el la 373,6 milioane euro –noiembrie 2020- de la 381,8 milioane euro – noiembrie 2019. Ponderea cea mai mare la import era dată de maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile – între 30% şi 40% – urmată de mijloacele de transport – între 20% şi 30%- pe locul 3 fiind importul de metale comune şi articole din metale, produse minerale, produse vegetale şi animale, produse alimentare şi băuturi – în jur de 10%.

Produsul intern brut pe cap de locuitor se apropie de 42.000 lei fiind în scădere după debutul pandemiei ca urmare a restrângerii activităţilor economice, cel mai afectat fiind turismul.

Conform Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză PIB-ul la nivel de judeţ a scăzut cu 9,3% în anul 2020 faţă de anul 2019, fiind cea mai mare scădere din ţară dintre toate judeţele. Însă conform prognozelor, acesta va creşte în următorii ani cu peste 4%.

Camelia Matache a fost selectată pentru a participa la „Hub for Business Journalism”, un proiect marca Freedom House care îşi propune să aducă un suflu nou în jurnalismul economic și de business din România. Pentru a citi mai multe astfel de articole, puteți accesa secțiunea dedicată proiectului din cadrul publicației Presshub (https://presshub.ro/categorie/proiecte-editoriale/hub-for-business-journalism/).