Acum câteva zile, pe site-ul Comisiei Europene se putea citi scris cu litere mari „Comisia Europeană salută intrarea Bulgariei și Croației în Mecanismul Cursului de Schimb II“. Acest mecanism este considerat o adevărată anticameră a zonei euro, rolul său fiind de a se asigura că fluctuațiile cursului de schimb între euro și alte monede ale UE nu perturbă stabilitatea economică pe piața unică și pentru a ajuta țările să se pregătească pentru trecerea la moneda comună.
DOI ANI. Această reușită a celor două țări balcanice este în primul rând rezultatul echilibrului bugetar (veniturile sunt mai mari decât cheltuielile) durabil și al unui nivel al veniturilor fiscale (impozite și contribuții sociale) în produsul intern brut (PIB) care se apropie de media Uniunii Europene.
În cei doi ani cât vor sta în „anticamera“ zonei euro, Bulgaria și Croația vor trebui să urmeze politici economice „sănătoase“, să îndeplinească criteriile tehnice de apartenență și să aibă un curs de schimb stabil. Cu alte cuvinte, li se va cere să respecte o serie de criterii care să permită economiilor lor să conveargă ușor cu cea a uniunii monetare, în special în ceea ce privește controlul inflației, al ratelor dobânzii, al finanțelor publice și independența băncii centrale. În sfârșit, începând cu luna octombrie, sistemul lor bancar va fi atent supravegheat de Banca Centrală Europeană.
Iar la capătul acestui interval de doi ani, atunci când vom merge în Bulgaria sau în Croația, am putea plăti direct în moneda euro, cele două intrând astfel în clubul cel mai select din Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, cele două, intrând în Mecanismul Cursului de Schimb II, beneficiază de un instrument de modernizare financiară și de guvernanță. Acest aspect este poate cel mai important – responsabilizarea guvernanților pentru politici bugetare și fiscale sănătoase. Semnalul este deopotrivă important și pentru investitori, și pentru piețele financiare internaționale.
Un alt beneficiu important este de natură economică, de accelerare a dezvoltării. Aderarea la euro eliberează rezerve financiare care sunt blocate în prezent în scopul exclusiv de a sprijini cursul monedelor celor două țări. Potrivit băncii centrale bulgare, 18 miliarde de euro ar putea fi treptat eliberați din 2023 și injectați în economia reală (lucrări de infrastructură, educație, sănătate etc.).
SUCCES POLITIC. Succesul Bulgariei și Croației este totodată și politic, iar acest lucru este esențial mai ales într-o perioadă de reașezări ale Uniunii Europene, când este important, mai ales pentru statele mici, aflate în poziție periferică, să fie prezente în cât mai multe cercuri ale integrării.
Să nu uităm și de cele spuse la 12 mai 2000 de cel ce era atunci ministrul german al afacerilor externe Joschka Fischer în istoricul său discurs de la Universitatea Humboldt din Berlin, cu privire la finalitatea integrării europene: moneda euro este un proiect politic.
Se vor găsi unii care să spună că nici Republica Cehă și nici Polonia nu sunt încă membre ale zonei euro și că nu vor adera prea curând. Acestea au însă o poziție centrală atât în geografia schimburilor europene, cât și în geografia culturală europeană. Ele au, totodată, o importanță strategică deosebită, fiind situate la frontierele Germaniei. Astfel, Cehia și Polonia își permit luxul de a nu adopta prea curând moneda comună.
Nu se poate spune însă același lucru despre Croația și cu atât mai puțin despre Bulgaria. Dincolo de succesul politicilor lor de conectare cu infrastructuri rutiere și energetice la Uniunea Europeană, cele două adaugă o nouă verigă. Acest lucru ar trebui să dea de gândit la București, mai ales în momentele în care avem tentația de a-i privi „de sus“ pe vecinii noștri de la sud de Dunăre. Reușita Bulgariei și a Croației ne arată că nimeni în Uniunea Europeană nu ridică bariere. Este în puterea fiecărui stat și a fiecărei societăți să se integreze cât mai mult în proiectul european sau, dimpotrivă, să fie cât mai departe de restul Uniunii, să își neglijeze proiectele de infrastructură, să își trateze finanțele în mod populist.
De asemenea, ar trebui să privim cu mai mult interes în jurul României deoarece am putea avea surprize în a găsi foarte multe surse de inspirație pentru propriul parcurs european. Iată că actuala criză provocată de pandemie nu a oprit Uniunea Europeană, ci a accelerat chiar dinamicile din interiorul acesteia, iar timpul modernizării pentru statele din Est s-a redus considerabil.
Numai șapte ani ne rămân până la capătul exercițiului financiar 2021-2027. Statele Uniunii Europene vor fi pe traiectorii economice și politice diferite. Bulgaria și Croația ne-au arătat că au înțeles acest lucru.
Acest articol a apărut în numărul 95 al revistei NewMoney.
Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper
