Bufoneria lui Elon Musk

Andreea Paul 23.08.2021 Opinii

Tesla este o companie cu activitate impresionantă în domeniul IA, dar anunțul recent al lui Elon Musk de a lansa în anul 2022 un robot umanoid – Tesla Bot – folosind un dansator într-un costum de elastan nu este altceva decât o uriașă farsă în lumea roboticii, cu un caraghios impact mediatic. Titlurile atrăgătoare au animat atenția globală și prețurile acțiunilor companiei Tesla au crescut simțitor pe bursa NASDAQ, într-o săptămână în care majoritatea știrilor s-au concentrat pe o investigație federală asupra software-ului folosit pentru pilotarea automată a mașinilor Tesla care nu poate evita ambulanțele parcate.

Imaginația și speranțele pe care le alimentează au sens, dar promisiunea că ”Tesla Bot va fi un prototip de robot cu față umană funcțional în 2022”, cu ai săi 1,7 m înălțime, 56 kg, cu „mâini umane” care vor putea să ne facă cumpărăturile și muncile cotidiene care ne plictisesc, este irealizabilă anul viitor și încă departe de ceea ce orice companie performantă și serioasă din domeniu poate face într-un viitor atât de apropiat. Elon Musk a spus în 19 august 2021 că aparatul va fi capabil să urmeze instrucțiunile umane intuitiv, răspunzând corect la comenzi precum „te rog să mergi la un magazin și să-mi iei următoarele produse alimentare”, iar la câteva minute a făcut cea mai bună demonstrație disponibilă a Tesla Bot: un dansator în costum de elastan.

Pentru a percepe mai corect afirmațiile lui Elon Musk să înțelegem contextul lumii roboticii. Cel mai avansat robot biped din lume este ATLAS, realizat de Boston Dynamics, o companie care și-a descris mașinăria ca proiect de cercetare-dezvoltare la care se lucrează de mai bine de un deceniu și care nu se apropie de producția sa în masă pentru vânzare. În videoclipurile cele mai recente ale acestui robot biped de vârf, compania a arătat în 2021 cât de dificilă este construcția unui robot umanoid și cât de des eșuează în comenzi sau cade în mișcări complexe Atlas. A crede că Tesla poate face totul într-un an este cel puțin hilar.

Orice tehnician al ingineriei robotice sau al biomecanicii știe că pentru aplicarea IA în producția roboților se pornește de la mașinile cele mai simple, nu de la cele mai complexe. Publicul este alimentat cu așteptări nerealiste cu privire la ceea ce robotica este capabilă în prezent sau în viitorul apropiat. S-a întâmplat similar cu proiectul și planurile lui Elon Musk pentru Hyperloop – trenul de mare viteză care ar fi trebuit să transporte pasagerii de la Los Angeles la San Francisco în mai puțin de o jumătate de oră.

De-a lungul anilor, aceste ambiții s-au micșorat până când proiectul s-a transformat în ”The Loop”, adică un mic tunel prin care abia poți conduce o mașină, dacă vrei. În 2019, același Musk promitea 1 milion de ROBOTAXIURI – taxiuri autonome – până în 2020, dar nu vezi astăzi niciunul încă pe străzi.

Fără îndoială, este complicat să obții fonduri de investiții pentru invenții și inovații. Amintiți-vă de robotul SOPHIA, chatbotul mecanic cu IA care a apărut chiar și în emisiunile din România, pe coperțile revistelor din întreaga lume. Sophia a păcălit publicul cu capacitățile sale reale funcționale, dar a reușit să facă o treabă bună, așa cum spunea unul dintre creatorii robotului, Ben Goertzel, în 2017: ”ne-a pregătit imaginația, încurajându-ne să credem că viitorul este mai aproape decât sugerează dovezile”. Robotul Sophia a reușit să genereze finanțare și multe știri pentru producătorii săi, într-un domeniu în care cunoașterea tehnică nu este accesibilă marii majorități.

„Dar dacă le arăt o frumoasă față de robot zâmbitoare, atunci vor avea senzația că IA ar putea fi într-adevăr viabilă curând”, a spus Goertzel. Ceea ce stupefiază însă în cazul Tesla Bot care induce audienței așteptări atât de generoase, investitori sau nu, este că Musk nici măcar nu folosește un simulacru de robot pentru a vinde visul. Tot ce are nevoie este un dansator în costum de elastan și asta se poate numi inovație.

Robotica are un efect imens asupra producției și serviciilor, fără îndoială, dar să nu acceptăm gogoșile în domeniu. De la primul robot industrial care a apărut în 1961, apoi primul robot industrial care să se poată mișca complet în 6 direcții în 1971, evoluțiile au fost extraordinare până în prezent. Roboții industriali care aveau rolul unui muncitor care făcea o operație tehnologică au devenit roboți funcționali capabili să preia toată banda de producție. Roboții pot face azi operații extrem de complexe la un punct de lucru, fără a avea formă umanoidă. Și totuși, germenii roboticii umanoide apar odată cu primul exoschelet din 1972 și se dezvoltă accelerat.

De la primele forme de roboți bipezi ai generațiilor HONDA din 1986, la ASIMO – primul robot biped capabil să alerge – în anul 2000 sau ACTROID – primul robot cu piele din silicon – în 2003, NADINE – primul robot social femeie capabil să răspundă la salut, să facă contactul vizual cu interlocutorul și să memoreze conversațiile – în 2014, SOPHIA dotată cu IA și recunoaștere facială – în 2015, până la roboți care cântă, dansează sau conversează în prezent. Roboții cu formă umanoidă se comercializează intens, mai ales în lumea divertismentului și a serviciilor, dar algoritmii de IA și senzorii lor sunt foarte departe de ceea ce înseamnă motricitate și inteligență umană. Perioada pandemică COVID, cu a sa nevoie de distanțare socială, a accelerat contactul oameni-roboți în magazine și chiar în restaurante.

Noile generații de roboți vor arăta și reacționa cât mai uman cu putință pentru a putea fi mai ușor acceptați de către oameni, ne semnalează Ghidul Meseriilor Viitorului realizat de INACO încă din anul 2018. Se au în vedere detaliile la care se lucrează prin încorporarea senzorilor în lumea chat-boț-ilor sau a asistenților virtuali care să îmbunătățească comunicarea non-verbală între oameni și roboții viitorului, urmărind imitarea respirației, mișcarea ochilor roboților după interlocutor, să poată clipi sau chiar lăcrima. Exprimarea facială va fi cu siguranță mult îmbunătățită, dar încă lumea roboticii este departe de a putea exprima sentimentele de bază.

Andreea Paul este conferențiar univ. dr. la Facultatea REI - ASE și președinte INACO