Brexit, o poveste de coșmar. Filmul care prezintă pas cu pas cum au fost convinși britanicii să voteze iesirea din UE

Toby Haynes face aproape imposibilul, aducând pe ecran o realitate aflată încă în plină desfășurare, dar efortul lui de a surprinde factorii care au de­clanșat Brexit-ul nu a fost zadarnic. „Brexit“ („Brexit: The Uncivil War“) este un film cât se poate de revelator despre cauzele care au dus la dezastrul politic britanic actual. 

Acest articol a apărut în numărul 65 (13 – 26 mai 2019) al revistei NewMoney

Să faci un film despre Brexit în 2019, când Marea Britanie este paralizată în fața propriului destin, ar fi, după părerea majo­ri­tății, nebunie curată. Dar regizorul Toby Haynes, maestrul din spatele unor seriale ca „Doctor Who“, „Sherlock“ sau „Printre oameni“ („Being Human“), a avut curajul să aducă pe micul ecran povestea refe­ren­dumului din 2016, prin care britanicii au votat ieșirea din Uniunea Europeană.

„Brexit“, difuzat în premieră de HBO România în urmă cu doar câteva zile, va fi, de bună seamă, unul dintre cele mai controversate filme ale anului (așa cum se preconiza dinainte de a fi lan­sat).

Unii susțin că filmul glorifică niște personaje îndoielnice, alții – că interfe­rează cu desfășurarea actuală a investi­gațiilor privind legalitatea campaniei din 2016.

Oricât de contradictorii ar fi însă reac­țiile pe care această dramă politică le tre­zește, un lucru este de netăgăduit: „Brexit“, primul film important pe această temă, este o examinare interesantă a modului în care Marea Britanie a ajuns aici, dar și o oglindire a politicii britanice actuale.

PREMISE. Scenariul filmului a fost scris de James Graham, un tânăr de 36 de ani, considerat printre dramaturgii politici contemporani proeminenți (piesa lui de teatru „This House“ este, de exemplu, extrem de convingătoare cu privire la intrigile parlamentului britanic din 1974).

O primă versiune a scenariului a putut fi vizionată încă din iunie, anul trecut, când mulți s-au înghesuit să comen­teze, punându-i la îndoială calită­țile. Stephen K. Bannon, fostul strateg principal al președintelui Donald Trump și un sus­ținător fervent al ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, a descris scena­riul drept o „bufonerie“, „o fantezie de benzi desenate“.

Asta, în timp ce lansarea trailer-ului din decembrie 2018 atrăgea nenumărate reacții acuzatoare, cum a fost aceea a jurnalistei britanice Carole Cadwalladr, care a făcut investigații privind cheltuielile din campania din 2016 și care declara că HBO „a intervenit, literalmente, în sistemul nostru de justiție penală“.

„Credința oamenilor că Brexit-ul este ex­cepția, că este prea complicat să-l abor­dezi și că ar trebui să-l punem în

ca­ran­tină, este ridicolă și periculoasă“, crede James Graham, care spune că „pe scenă și pe ecran, am răspuns întotdea­una climatului politic“.

Bazându-se pe o documentare solidă, constând din interviuri și materiale de arhivă, Graham a alcătuit un scenariu al cărui centru de interes este politicianul Dominic Cummings, care, prin campania „Leave“, a reușit să convingă poporul să voteze ieșirea din Uniunea Europeană.

Filmul încearcă, așadar, să arate cum a fost în stare acest „lup singuratic de pe coridoarele puterii“, cum îl numește The New York Times, acest „psihopat de cari­eră“, cum îl descria David Cameron (fostul prim-ministru al Marii Britanii), să schimbe destinul unei națiuni.

EROUL EXCENTRIC. Punând în contrast cele două campanii britanice din acel an – „Leave“ și „Remain“, conduse de Domi­nic Cummings (interpretat excelent de Benedict Cumberbatch) și de Craig Oliver (Rory Kinnear), director de comuni­care pentru David Cameron –, filmul ni-l prezintă pe Cummings ca pe un erou excentric care își propune să câștige o campanie și o câștigă. Cu o armată de oameni care-i țin isonul, Cummings vâ­nează izbânda pe orice cale necon­ven­țio­nală. Acesta este, în fond, marele lui atu în lupta cu politicienii conservatori: ne­con­venționalul, pentru care majoritatea îl su­bestimează, dar în care el crede orbește.

Un om ciudat, disprețuitor, pornit să schimbe lumea fără să țină cont de nicio normă morală (acesta s-ar fi folosit de o tehnologie nouă care i-a permis să ob­țină, prin exploatarea datelor personale de pe social media, un număr impresio­nant de voturi), Cummings este un fel de Mark Zuckerberg din „Rețeaua de sociali­zare“ („The Social Network“), obsedat de propria viziune.

La finalul filmului, când sunt redate euforia victorioșilor și dezamăgirea per­dan­ților, privirea lui sugerează că se gân­dește totuși că a dezlănțuit un monstru de neoprit.

Protagonistul devine cu atât mai interesant, cu cât Cumberbatch îi împrumută spiritul detectivist al celebrului său personaj din „Sherlock“. Cummings este un nonconformist care-și gândește tacticile în cele mai mici detalii și în cele mai neo­bișnuite moduri: scrie sloganuri pe pe­reți, folosește un spațiu strâmt de depozitare drept „spațiu de gândire“. Așa și ajunge să găsească genialul slogan „Take Back Control“, care încapsulează ideile centrale ale campaniei despre imigrație și suveranitate cu care a atins coarda sensi­bilă a votanților.

LECȚIE DE ÎNVĂȚAT. Cumberbatch, un fervent susținător al rămânerii Marii Britanii în UE, a trebuit să facă eforturi incredibile pentru a-și înțelege personajul, actorul luând chiar și cina la domiciliul lui Cummings, unde l-a studiat îndea­proape pe acest bărbat cu „atitudine relaxată“, „comportament măsurat“ și „control interior“. A ajuns să înțeleagă astfel mai bine cum a găsit acesta po­ten­țial în nemulțumirea oamenilor și în lipsa lor de energie și cum a reușit, cu o reto­rică atipică și cu o tehnologie nouă, să-i aducă la acțiune (există o scenă incre­di­bilă cu un grup de oameni care susțin ieșirea din UE pe motiv că oricum nu mai au nimic de pierdut).

Cu toate că „Brexit“ reconstituie niște fapte istorice de mare însemnătate, ră­mâne, pentru multă lume, o poveste pe jumătate spusă. Însă, oricât de trunchiată o văd unii, oricât de puțin folositoare în „declanșarea unei analize și a unei perspective mai sofisticate“, cum scrie The Hollywood Reporter, povestea spusă de scenaristul James Graham și de regizorul Toby Haynes este despre un „aici“ și un „acum“ extrem de revelatoare.

Este o poveste despre furia unei nați­uni „conduse de șarlatani și manipulate de algoritmi“, despre un popor care nu se poate trezi încă din coșmarul pe care el însuși și l-a provocat. Este o poveste despre minciună și ade­văr, din care ar trebui să învețe orice națiune.

Foto: Cinemagia