Bot. Tesla Bot

A fost o vreme când ne avertiza că inteligența artificială va putea șterge rapid omenirea de pe fața Pământului. Acum anunță că va construi un robot umanoid independent. Deloc sur­prinzător pentru Elon Musk.

La cea mai recentă conferință publică a Tesla pe tema inteligenței artificiale (AI), mai mulți ingineri de top ai companiei au petrecut 78 de minute explicând detaliat cum tehnologia lor de conducere fără șo­fer calculează geometria suprafeței drumului, prezice mișcările obiectelor din jur, iden­tifică semnele de circulație și obstaco­lele și cum se folosesc de toate aceste date și de cipurile proprietare pentru a antrena sistemul autonom AI.

Apoi, spre final, Elon Musk a adus pe scenă ceea ce cu multă bunăvoință ar pu­tea fi descris drept o imitație a unui robot amator de zentai, care a început să dan­seze cu mișcări sacadate. Publicul a rămas confuz, iar de pe acum autoîns­că­u­natul tehnorege al Tesla a ținut totuși să sublinieze ceea ce era evident pentru toată lu­mea, că „robotul“ nu este real.

Evoluția după Tesla

„Tesla Bot va fi real“, a adăugat el imediat, anunțând că dan­satorul în costum lucios de spandex a fost replica unui robot umanoid pe care compania îl va produce în viitorul apropiat. Cu o înălțime de 170 de centimetri și cântărind 56 de kilograme și mai degrabă cu alura unui manechin de plastic pentru creațiile haute couture decât a unui robot de protocol gen C-3PO, Tesla Bot – acesta este de altfel și numele său oficial de botez – va avea principala menire de a elimina „sarcinile periculoase, repetitive și plictisitoare“.

Musk a explicat că realizarea unui astfel de robot – ceva ce nicio altă companie din lume nu a pretins până acum că ar putea să construiască – este un pas logic în munca Tesla de a dezvolta mașini cu conducere automată. „Mașinile noastre sunt roboți semisensibili pe roți“, a spus el. „Are sens să punem tehnologia autonomă Tesla într-o formă umanoidă. Suntem destul de buni la senzori, baterii și actuatoare, așa că noi credem că, probabil, vom avea un prototip anul viitor.“ După unii analiști, o astfel de afirmație este cel puțin bizară până și pentru standardele lipsite de standarde ale celui care și-a (auto)asumat de ceva vreme rolul de pionier-colonizator al pla­ne­tei Marte. Cert este că spectacolul său a hrănit încă o dată entuziasmul fanilor, a mai umflat pre­țul acțiunilor Tesla și a creat și niște titluri atrăgătoare în presa de peste tot din lume.

Și toate astea, într-o perioadă în care ma­joritatea știrilor dinspre Tesla s-au concentrat pe o investigație federală asupra tendinței Autopilot – algoritmul său de con­ducere autonomă – de a intra în coliziune cu mașini ale serviciilor de urgență staționate pentru intervenții la diferite incidente și a căror prezență a fost semna­li­zată inclusiv prin mijloace luminoase și reflectorizante.

Software-ul Tesla e în continuare incapabil să ocolească ambulanțele parcate, spun criticii săi, dar Musk promite un robot umanoid complet funcțional, capabil să urmeze instinctiv instrucțiunile și să răs­pundă corect la comenzi precum „te rog să mergi la un magazin și să-mi iei ur­mă­toarele produse alimentare“. Exemplul e dat de Musk însuși, care continuă să sus­țină sus și tare că „da, cred că putem face asta“.

(De) pe umerii lui Atlas

Pentru com­pa­rație, roboții companiei americane Boston Dynamics – desprinsă din Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) și controlată acum de concernul japonez Soft­Bank – au fascinat și continuă să fascineze internetul, indiferent că a fost vorba despre câinii săi mecanizați ce trag după ei un camion sau despre Atlas, robotul-uma­noid ce dansează și parcurge în mare viteză și fără niciun fel de ezitare un traseu de parkour.

Practic, creațiile Boston Dynamics au dus atât de departe ceea ce pare posibil din punct de vedere tehnologic, încât, atunci când pe YouTube a fost difuzat un vi­deo­clip cu un robot asemănător cu Atlas ce își atacă violent creatorii – de fapt un fals realizat cu ajutorul CGI (imagini gene­rate de computer) –, mulți au fost convinși că totul este real.

Cu toate astea, compania nu l-a descris niciodată pe Atlas altfel decât un proiect de cercetare și dezvoltare (R&D). Atlas, explică Michael Perry, vicepreședinte al Boston Dynamics, este pur și simplu o modalitate de a forța limitele roboticii și nici măcar nu se poate pune problema unei im­plementări comerciale. Într-o serie de videoclipuri recente, din spatele scenei, compania a arătat cât de di­ficilă este construirea unui robot biped și cât de des se împiedică și cade, de fapt, Atlas. De asemenea, este demn de remarcat faptul că Boston Dynamics lucrează la Atlas și la predecesorii săi bipezi de mai bine de un deceniu. Musk, în schimb, pare convins că le poate concentra și depăși în­treaga muncă în doar un an.

În termeni nici pe departe academici, Carl Berry, specialist în inginerie robotică și profesor la University of Central Lancashire, Anglia, cataloghează afirmațiile lui Musk drept „un nonsens de tot rahatul“ – și spune că e o apreciere generoasă. „Nu zic că nu ar trebui să facă cercetări de acest gen, dar cred că e o exagerare complet gratuită care va crea publicului larg așteptări nerealiste cu privire la ceea ce ro­botica este capabilă în prezent sau va fi pentru mulți ani de acum înainte“, adaugă el.

Alți critici nu ezită să compare deja Tesla Bot cu un alt proiect științifico-faraonic al lui Musk, Hyperloop, ale cărui coordonate s-au schimbat radical în ultimii ani.

Prezentat inițial drept „ceva ce ar putea schimba pentru totdeauna ideea tradi­ți­o­nală de transport“, Hyperloop promitea o vastă rețea de tuburi subterane cu presiune joasă, prin care ar fi urmat să circule niște vagoane-capsulă pentru pasageri, la viteze de până la 1.100 de kilometri/oră. Între timp, proiectul s-a metamorfozat în The Loop, un tunel cu o lungime de 2,7 kilometri pe sub Centrul de Convenții Las Vegas, de-a lungul căruia o flotă de 62 de autoturisme Tesla îi transportă pe vizitatori.

Jocul imitațiilor

Vorbind despre Tesla Bot, alte voci din cercurile puriste AI îl compară cu Sophia, probabil cel mai cunoscut și mediatizat robot al momentului. A apărut pe coperțile unor reviste precum Elle sau Cosmopolitan, dă interviuri pe di­fe­rite teme, răspunde liber și coerent la în­trebări și chiar glumește.

Creație a companiei Hanson Robotics din Hong Kong, Sophia este un robot uma­noid social dotat cu inteligență artificială (AI), capabil să învețe și să proceseze limbajul, emoțiile și informațiile vizuale pentru a interacționa cu oamenii. Cel puțin asta susține marketingul producătorului.

Dincolo de aparențe, niciun robot nu a atins încă inteligența artificială generală (AGI) – altfel spus, nu are capacitatea de a înțelege sau de a învăța o sarcină intelec­tuală pe care o poate îndeplini un om. Când vorbește cu jurnaliștii, Sophia jon­glează de fapt cu răspunsuri și scenarii preexistente, asemenea unui deja banal chatbot. De altfel, creatorii săi sunt acuzați că îi exagerează în mod constant abilitățile, pretinzând că robotul este „practic viu“ și că s-ar afla la doar câteva upgrade-uri de software de atingerea conștiinței la nivel uman.

Unul dintre creatorii săi, Ben Goertzel, recunoștea la un moment dat că rolul Sophiei este să se joace cu imaginația noastră, incitându-ne să ne amăgim că vii­torul este mai aproape decât ne-o suge­rează dovezile. Iar în tot acest timp, robo­tul atrage finanțări și aduce expunere media pentru producătorii săi. „Dacă intru în detalii tehnice, oamenii nu au nici cea mai vagă idee despre ce vorbesc. Dar dacă le arăt un robot cu o față frumoasă și zâmbitoare, atunci au senzația că AGI ar putea fi într-adevăr viabilă și aproape“, mai spunea Goertzel.

O senzație cultivată și de mitologia creată prin marketing în jurul lui Pepper, creație a aceluiași consorțiu SoftBank, un robot semiumanoid capabil nu doar să re­cunoască emoțiile, dar și să reacționeze, simulând bucuria, furia și enervarea. Pepper este creat pentru a comunica în mod natural și poate chiar să citească limbajul corpului, să analizeze expresiile faciale și să perceapă tonurile diferite ale vocii, adap­tându-și reacțiile în funcție de cele ale proprietarului, după cum știe și să danseze, să cânte și să spună bancuri. Cel puțin asta e teoria.

Până la mijlocul anului trecut au fost pro­duse 27.000 de unități, iar primele 1.000 s-au vândut în doar un minut, la un preț de 2.000 de dolari. La sfârșitul lui iulie 2021, SoftBank Corp. a anunțat că a oprit de câteva luni producția lui Pepper, cel mai probabil permanent, din cauza cererii scăzute.

Piperul fără sare

„Pentru că are for­ma unui corp uman, lumea se așteaptă de la un robot și să aibă inteligența unui om. Ni­velul tehnologiei este însă departe de așa ceva. Diferența este cea dintre o ma­șină de jucărie și una reală“, spunea Takiyuki Puruta, șeful Centrului de Robo­tică al Institutului de Tehnologie Chiba, comen­tând un val de știri din mass-media japo­neză care anunțau că Pepper a fost concediat de mai multe companii care îl închi­riaseră pentru a presta diferite servicii.

Casa funerară Nissei Eco, de exemplu, l-a programat și pregătit pentru oficierea slujbelor budiste de înmormântare, ca o va­riantă mai ieftină la preoții tradiționali. A renunțat însă la el, pentru că nu reușea să ducă ceremoniile până la capăt.

Centrul de îngrijire pentru vârstnici Deri Nursing Home a folosit trei roboți Pepper pentru a conduce programele de exerciții fizice pentru rezidenți. „Ineditul a făcut ca entuziasmul locatarilor să fie mare la înce­put. Dar apoi și-au pierdut interesul mai re­pede decât ne așteptam“, explică Mastaka Iyida, unul dintre directorii centrului, invocând și repertoriul limitat de mișcări al robotului și defecțiunile mecanice repe­tate. După trei ani de încercări ratate, compania a încetat să îl mai folosească.

Un alt Pepper a ajuns în Edinburgh, pe post de asistent pentru clienții unuia dintre magazinele lanțului alimentar Margiotta. „Ne-am gândit că un robot e un mod exce­lent de a le arăta clienților că ne dorim mereu să facem ceva nou și interesant“, spune Elena Margiotta, una dintre fondatoarele retailerului. A eșuat lamentabil după o săptămână în care nu a reușit să în­țeleagă întrebările, a dat indicații complet greșite și chiar i-a făcut pe unii clienți să nu se simtă în largul lor. „Din păcate, lucrurile nu au mers nici pe departe cum ne-am imaginat, iar oamenii au preferat mai degrabă să îl evite“, admite Margiotta.

Până la sfârșitul acestui an, arată un studiu al companiei de cercetare de piață RoboGlobal, în fabricile din întreaga lume vor exista peste 3,2 milioane de roboți, dublu față de câți erau folosiți în 2015. Majoritatea lor sunt însă ceea ce specialiștii în domeniu numesc „roboți netoți“ – cum ar fi brațele staționare programate pentru a îndeplini sarcini specifice, repetitive. Iar lucrurile nu se vor schimba prea mult timp de aici înainte, pare să fie consensul pieței.

Luat la (câțiva) bani mărunți, tehnoregele a recunoscut că încă nu are multe răspunsuri. Nici măcar la întrebări despre caracteristici aparent banale de genul dacă Tesla Bot are nevoie de cinci degete sau doar de două plus unul mare, opoza­bil. Un singur lucru e însă de pe acum si­gur – oricum va arăta și indiferent de ce (nu) va putea face, spandexul a ieșit de pe scenă.

Acest articol a apărut în numărul 124 al revistei NewMoney

FOTO: Tesla, Getty