Care este noua mutare pe care o face Bookster, biblioteca neconvențională cu venituri de 1,5 milioane de euro

30 de minute pe zi alocate cititului ne pot ajuta să trăim mai mult cu până la doi ani, spun cercetătorii de la Yale. Numai că cititul constant poate să pre­lun­gească și viața unei afaceri. Se întâmplă și în România.  

Acest articol a apărut în numărul 46 (6-26 august) al revistei NewMoney

„Avem în acest moment 49.600 de clienți și deja creștem foarte mult în fiecare zi“, mărturisește Alexandra Stroe (29 de ani), cofondatoare Bookster, biblioteca ne­convențională care le aduce angaja­ților cărți la birou. Iar estimările pen­­tru finalul anului arată că Bookster va de­păși 53.000 de clienți. Poate că, la prima vedere, nu pare impresionant, însă Bookster este o inițiativă pornită în urmă cu doar cinci ani, când primele livrări însemnau cam 40 de cărți.

Citiți și: Un antreprenor originar din Republica Moldova vrea să umple România cu stații de alimentare cu bere

Fondată de Bogdan Georgescu, fost director al Colliers International, și Ale­xandra Stroe, biblioteca livrează acum 9.000 de materiale fizice pe săptămână, însemnând nu doar cărți – categoria cea mai solicitată de către abonați –, ci și audiobook-uri, reviste, materiale video sau articole individuale tipărite sau online. Totuși, dacă e să ținem cont de faptul că românul statistic cheltuie pe carte o medie anuală de doar cinci euro, aceste cifre pot căpăta o altfel de sem­ni­ficație. Iar printre „clienții“ Bookster se numără și angajații săi, care în fiecare săptămână prezintă în fața colegilor câte o carte citită.

Privind spre cei mici. În primii ani de existență s-au concentrat pe atragerea corporațiilor în calitate de clienți ai Bookster, o mișcare logică având în vedere resursele financiare ale acestora și numărul mare de angajați. „Din păcate, în trecut eram nevoiți să refuzăm companiile foarte mici, care aveau 20-30 de angajați. Nu reușeam să le facem o ofertă bună din punct de vedere al prețului și să găsim un mod eficient prin care noi să îi servim“, spune Stroe. Între timp, lucrurile s-au schimbat și au creat un departament care se ocupă în mod special de fir­mele mici, segment care le-a adus până în momentul de față 180 de noi clienți.

Ecosistemul Bookster. În total, Bookster are aproape 530 de companii-client, însemnând aproape 50.000 de an­gajați abonați. Sistemul e simplu. Abo­nații primesc pe email recenzii personali­zate, iar cărțile sau materialele alese de ei le sunt livrate săptămânal la birou. Abo­namentele costă între trei și cinci euro fără TVA, în funcție de numărul de conturi active, și sunt plătite de companii. În medie, aproximativ 40% din anga­jații unei companii folosesc Bookster.

Livrările se fac și la nivel național, cu ajutorul curierilor, iar la prețul de bază se mai adaugă costul transportului. „Bookster ajunge peste tot în țară“, spune Alexandra Stroe. Nu au reușit încă să găsească o „formulă magică“ astfel încât să poată extinde serviciul și pentru persoanele fizice – costul transportului ar cântări mult în valoarea abonamentului, iar serviciul nu ar mai fi unul accesibil.

Bookster a ajuns în momentul de față la 70.000 de cărți, disponibile în trei limbi: română, engleză și franceză. Iar pentru a asigura buna funcționare a acestui ecosistem este nevoie și de personal calificat. Adică o altă mare provocare pentru Bookster, care își evaluează angajații după un test de logică și unul GMAT (Graduate Management Admission Test). Totuși, echipa a crescut de la 30 de persoane, anul trecut, la 44, anul acesta. Iar acum vor fi nevoiți să se mute într-un spațiu mai mare. „Căutăm să ne mutăm. Probabil anul viitor se va întâmpla“, spune Alexandra Stroe.

Au încheiat anul trecut cu afaceri de 1,5 milioane de euro, iar pentru anul acesta estimează o creștere de până la 1,8 milioane de euro. Dar pentru Bookster cifrele nu sunt totul. „Am început ca o afacere socială, suntem o afacere so­cială. Scopul nostru este să ajungem la o o sută de mii de abonați. Ne uităm la oa­menii asupra cărora putem avea un impact, mai degrabă decât la cifre“, explică Ale­xandra Stroe.

Peste hotare. Planurile Bookster nu se limitează doar la România, iar o ex­tindere în afara granițelor nu e ex­clusă. Dimpotrivă. Iar dacă pe lista țări­lor unde cei doi fondatori ai Bookster cred că mo­delul ar funcționa se aflau anul trecut Marea Britanie, Polonia și chiar Statele Unite, astăzi se uită și la vecinii de la sud, bulgarii.

Tatonează însă toate variantele, pentru că știu că decizia cea mai înțeleaptă trebuie luată cu toate datele pe masă și nu doar din impulsul de a se extinde. Iar cel mai bun moment pentru a exporta modelul în afara țării este acela în care piața locală nu ar mai oferi pârghii pentru creștere, ceea ce deocamdată nu este cazul. „Ca să te duci și în altă țară, trebuie să ai toate procesele foarte bine organizate pe plan local. Și asta încercăm să facem acum“. Pentru moment, prioritatea lor este optimizarea sistemului logistic, pentru că, pe măsură ce crește nu­­­mărul de companii din portofoliu, cu atât mai mult se pot complica ițele transportului. Restul vine citind.

Pagină cu pagină

Apariția vânzărilor online de carte și a unor inițiative sociale care impulsionează cititul cresc apetitul românilor pentru cărți. Dar, deocamdată, această tendință nu este reflectată și de statistici.

• BIBLIOTECI. Numărul bibliotecilor publice a scăzut cu circa 30% în ultimii 13 ani, de la aproape 13.600 în 1995 la puțin peste 9.500 în 2017, arată datele INS.
• CITITORI. Dacă în 1990, bibliotecile din România aveau o bază activă de aproape șase milioane de persoane, 28 de ani mai târziu numărul acestora abia ajunge la 3,2 milioane de persoane. Statistic, cel mai mare număr de cititori activi în bibliotecile din România a fost înregistrat în 2003, când s-a ajuns la 6,3 milioane de persoane.
• CHELTUIELI. Românii sunt atenți și atunci când vine vorba de cheltuielile cu cărțile: doar 8% au plătit peste 50 de lei pentru o carte, în timp ce jumătate dintre cumpărători au plătit pe un volum o medie de doar 20 de lei, arată un studiu GfK.
• VALORI. Piața de carte din România este estimată la 60-65 de milioane de euro anual, mult sub cea din Ungaria (250 de milioane de euro, potrivit portalului statista.com) sau din Polonia (circa un miliard de euro).

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney