BNR: Riscurile la adresa stabilităţii financiare sunt în creștere. Care sunt motivele

Tensionarea echilibrelor macroeconomice interne şi privind cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar reprezintă principalele riscuri la adresa stabilităţii financiare, alături de deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente, potrivit raportului asupra stabilităţii financiare publicat, miercuri, de Banca Naţională a României.

„De la data Raportului anterior, stabilitatea financiară s-a menţinut la un nivel adecvat, însă riscurile la adresa acesteia sunt în creştere, în contextul unor evoluţii economice şi financiare internaţionale marcate de incertitudine ridicată, coroborate cu resurgenţa pe plan intern a riscului privind cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar”, se arată în raport.

Riscul privind tensionarea echilibrelor macroeconomice a continuat să se manifeste, în contextul deteriorării balanţei contului curent şi al incertitudinilor privind conduita politicii fiscale, în timp ce structura creşterii economice a rămas suboptimală. Totodată, deficitele gemene au continuat să se deterioreze, potrivit BNR.

„Deficitul bugetar a ajuns la nivelul de 3% din PIB în anul 2018, iar deficitul structural s-a majorat la 3,6% (faţă de ţinta de 1% asumată prin Pactul de stabilitate şi creştere) şi este anticipat să se adâncească, ceea ce diminuează capacitatea autorităţilor de a acţiona anti-ciclic în momentul încetinirii activităţii economice. Excedentul de cerere relevă presiuni inflaţioniste în creştere, cu efecte şi asupra echilibrului extern”, se arată în raport.

BNR avertizează că deficitul de cont curent s-a majorat, înregistrând cea mai ridicată valoare la nivel european, iar finanţarea acestuia s-a realizat doar parţial din fluxuri negeneratoare de datorie. În plus, deşi cu un aport diminuat, consumul a rămas principalul motor al creşterii economice.

”În schimb, activitatea de investiţii s-a restrâns, în timp ce exportul net a continuat să erodeze dinamica PIB real. Aceste elemente au determinat reclasarea riscului privind tensionarea echilibrelor macroeconomice interne din categoria riscurilor sistemice moderate în cea a riscurilor ridicate, cu perspectivă de creştere în perioada următoare”, se arată în raport.

OUG 114, risc major la adresa stabilităţii

De asemenea, pe plan intern, riscul privind cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiarbancar, cu implicaţii asupra solvabilităţii sectorului bancar, a revenit în a doua parte a anului 2018 la nivelul de risc ridicat. BNR avertizează că incertitudinile s-au accentuat la sfârşitul anului 2018, în urma adoptării neaşteptate a OUG nr. 114/2018, prin care a fost introdusă inclusiv o taxă pe activele bancare. Prevederile specifice încorporau o serie de elemente care afectau stabilitatea financiară, printre care calibrarea cuantumului taxei în funcţie de valoarea indicilor de piaţă ROBOR, aspect care ar fi putut afecta negativ eficienţa politicii monetare.

„În plus, implementarea OUG 114/2018 nu a fost precedată de un studiu de impact al iniţiatorilor şi nici de o consultare a părţilor implicate, respectiv a Băncii Centrale Europene”, se arată în comunicat.

Al treilea risc sistemic ridicat identificat este de natură externă şi se referă la deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente, inclusiv din perspectiva incertitudinilor privind evoluţiile economice din UE şi SUA. La nivel internaţional, un grad important de incertitudine defineşte evoluţiile economice şi financiare, în condiţiile în care vulnerabilităţile continuă să se acumuleze, în special în ceea ce priveşte îndatorarea sectoarelor privat şi public, iar activitatea economică s-a mai temperat.

„Există premisele ca aceste vulnerabilităţi să se majoreze în perioada următoare în contextul în care tendinţa de normalizare a condiţiilor financiare demarată de principalele bănci centrale la nivel global pe parcursul anului trecut s-a estompat, pe fondul încetinirii ritmului de creştere economică”, se arată în raport.

BNR avertizează că o creştere a vulnerabilităţilor, în condiţiile menţinerii unor condiţii financiare acomodative relativ la valorile istorice, este în strânsă legătură cu factori precum tensiunile comerciale dintre SUA şi China, incertitudinile referitoare la modalitatea de soluţionare a procesului de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană şi reapariţia îngrijorărilor cu privire la situaţia datoriilor suverane din zona euro.