BNR a majorat din nou dobânda cheie

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât marţi majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, de la 6,75% pe an, anterior, începând cu data de 11 ianuarie 2023, informează banca centrală.
De asemenea, BNR a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an, de la 7,75% pe an, creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6%, de la 5,75% pe an, şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

”Majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an, de la 6,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023; majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an, de la 7,75 la sută pe an, şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută, de la 5,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023; menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit” sunt hotărârile luate marţi de Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României.

Rata inflației ar putea scădea în trimestrul I

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va scădea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (noiembrie 2022), dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent, ca efect al prelungirii schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie până la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023.

În perspectivă apropiată, determinanţii principali ai descreşterii dinamicii anuale a inflaţiei vor fi însă efectele de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor ample consemnate anterior de preţurile energiei şi combustibililor, precum şi trendul descendent relativ mai accentuat al cotaţiei petrolului din ultimele luni.

Balanţa riscurilor induse de şocurile pe partea ofertei la adresa noii perspective a inflaţiei este relativ echilibrată, date fiind evoluţiile recente ale cotaţiilor principalelor produse energetice şi mărfuri agroalimentare, precum şi cele ale determinanţilor majori ai acestora.

Războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate continuă însă să genereze incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.

Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, precum şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.

Incertitudini și riscuri

Incertitudini şi riscuri semnificative sunt asociate însă şi conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al majorării semnificative a costului finanţării, şi, pe de altă parte, seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică şi socială ce rămâne dificilă pe plan intern şi global, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari.

Rata anuală a inflaţiei a ajuns în noiembrie 2022 la 16,76%, peste nivelul prognozat, după ce în octombrie a scăzut la 15,32%, de la 15,88% în septembrie. Creşterea a fost determinată şi în acest interval mai cu seamă de majorarea preţurilor alimentelor, incluzând categoria LFO, dar şi de scumpirea mai pronunţată a mărfurilor nealimentare şi a serviciilor de piaţă. Impactul lor a fost contrabalansat totuşi consistent de scăderea dinamicii preţului combustibililor, pe fondul trendului descendent al cotaţiei petrolului, precum şi al plafonării preţului lemnelor de foc.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a crescut în luna noiembrie 2022 la 14,6%, de la 13,4% în septembrie. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în noiembrie la 13,1% şi la 11,4%, de la 11,8%, respectiv 10,2% în septembrie 2022, rămânând însă la valori inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.

Activitatea economică a crescut în trimestrul III 2022 cu 1,3% faţă de precedentele trei luni, la fel ca în trimestrul II, depăşind astfel semnificativ previziunile, evoluţie ce face probabilă o nouă mărire a excedentului de cerere agregată în acest interval, contrar aşteptărilor.

În schimb, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, creşterea PIB a continuat să decelereze în trimestrul III 2022 – la 4% de la 5,1% în trimestrul II -, rămânând totuşi însemnată din perspectivă istorică. Creşterea economică a fost susţinută, de această dată, în principal de formarea brută de capital fix, şi doar în secundar de consumul gospodăriilor populaţiei, în timp ce evoluţia exportului net a redevenit puternic contracţionistă, în condiţiile în care dinamica anuală a volumului importului a depăşit-o sensibil pe cea a volumului exportului de bunuri şi servicii.

Efectivul salariaţilor din economie a consemnat noi creşteri în septembrie-octombrie 2022, dar sensibil inferioare celor din primul semestru al anului, iar rata şomajului BIM s-a mărit foarte uşor în octombrie-noiembrie, după scăderea ei până la 5,4% în trimestrul III. Totodată, intenţiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redus din nou în decembrie 2022, după o redresare vizibilă în precedentele două luni, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii a stagnat în trimestrul IV 2022 la nivelul diminuat atins în intervalul anterior.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a accelerat descreşterea în primele două luni ale trimestrului IV 2022, ajungând la 13,2% în noiembrie (16% în septembrie), ca urmare a decelerării creşterii componentei în lei, contrabalansată totuşi uşor de prelungirea ascensiunii dinamicii înalte a creditului în valută. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă lent, până la 69,4% în noiembrie, de la 70,6% în septembrie.