Bloomberg: Cum au făcut patru chinezi peste 12 miliarde de dolari ajutând guvernul să își spioneze cetățenii

Patru oameni de afaceri din China au ajuns să facă o avere de peste 12 miliarde de dolari pe fondul măsurilor fără precedent ale președintelui Xi Jinping de a supraveghea fiecare mișcare a celor aproape 1,4 miliarde de oameni pe care îi conduce, scrie Bloomberg.

Unul dintre aceștia este Dai Lin, proprietarul Tiandy Technologies, o companie care produce de camere video pe care a dezvoltat-o cu sprijinul guvernului chinez și care i-a adus o avere de 1,4 miliarde de dolari. Când acesta și-a început activitatea în 1994, camerele de supraveghere erau o raritate în China. Acum sunt peste tot, în urma unui amplu proiect al președintelui Xi Jinping de a crea un mediu în care totul e monitorizat și analizat constant.

Aproximativ 176 de milioane de camere video de supraveghere monitorizau străzile, clădirile și spațiile publice din China în 2016, față de cele doar 50 de milioane în America, potrivit lui IHS Markit. În 2017, guvernul lui Xi Jinping a cheltuit 184 miliarde de dolari pe sisteme de siguranță, iar până în 2020, autoritățile de la Beijing și-au propus să realizeze o rețea prin care să poată să urmărească orice mișcare a cetățenilor săi, scrie Bloomberg.

Dai Lin este ultimul nume intrat pe lista miliardarilor care au facut avere din furnizarea de echipamente de supraveghere către guvernul chinez. În capul listei se află Gong Hongjia, acționarul majoritar al Hikvision, cu o avere de 7,2 miliarde de dolari, Fu Liquan, proprietarul Dahua, cu 2,2 miliarde de dolari în conturi. Celor trei li se alătură și Huang Li, deținătorul companiei Guide Infrared, cu o avere estimată la 1,3 miliarde de dolari.

Însă, nu doar de firmele de supraveghere ajută guvernul să-și extindă programele de monitorizare. Numele mari din tehnologie, precum Alibaba și Tencent, companii evaluate la zeci și sute de milairde de dolari, joacă roluri din ce în ce mai importante. Statul chnez este mlcat în aproa tate afacerile nvatoare ale țării.

Aceste măsuri de supraveghere au fost aspru criticate de organizații precum ONU sau Human Rights Watch, care vorbesc despre o „campanie sistematică de încălcare a drepturilor omului”. Pe de altă parte, susținătorii acestui sistem spun că a crescut nivelul încrederii, a cresct nvelul siguranței publice și a ajutt China să devină liderul mondial pe anumite segmente, cum ar fi inteligența artificială.

China nu spionează doar proprii cetățeni

China exportă spre cel puțin 18 țări sisteme de supraveghere care pot identifica amenințări la adresa ordinii publice și care au înlesnit reprimarea liber­tății de exprimare în alte 36 de țări, potrivit unui raport pu­blicat în octombrie de Freedom House. „Ce fac (chinezii, n.r.) este să transmită și altora cum tehnologia poate controla o societate“, spune Adrian Shahbaz, autorul raportului.

Aliații SUA, in­clusiv Australia și Noua Zeelandă, au interzis companiilor Huawei și ZTE să furnizeze echipamente pentru tehnologia 5G, invo­când motive de securitate națională. Și să ne amintim că autoritățile canadiene au arestat-o acum o lună pe Meng Wanzhou, directoa­rea financiară și fiica fondatorului Huawei, pe motiv că ar fi încălcat regimul de sancțiuni internaționale impus Iranului.

Puteți afla mai multe aici.

Ce urmează

În același timp, Guvernul de la Beijing dezvoltă așa-numitul Sistem de Credite Sociale (SCS) pentru a testa gradul de încredere și conștiință ci­vică al celor peste 1,4 miliarde de cetă­țeni ai țării, cu scopul final al construirii unei „culturi a sincerității“, pentru a cita din retorica publică a Partidului Comunist Chinez (PCC). Programul e încă în faza de teste extinse, urmând ca din 2020 să devină obligatoriu pentru toate persoa­nele fizice și juridice, indiferent de statutul lor politic sau social.

Imaginați-vă o lume în care totul e monitorizat și analizat constant: ce cumperi în online, unde ai fost și ce ai făcut în fiecare oră a zilei, cine îți sunt prietenii și cum inte­racționezi cu ei, ce taxe și facturi ți-ai plătit sau nu, ce simpatii politice ai sau ce părere ai despre stadioanele Euro două­zeci-douăzeci. De fapt, nici nu e nevoie de cine știe ce efort. Se întâmplă deja și de cele mai multe ori oferim de bunăvoie și prea ușor toate aceste date.

Imaginați-vă, în schimb, un sistem guvernamental în care toată această infor­mație e filtrată și interpretată prin raportare la un set de tipare comportamentale imuabil considerate pozitive sau negative și redusă în cele din urmă la un scor individual care îți conferă public statutul de ce­tă­țean demn sau nu de încredere. Un rating (alterabil) personal, după modelul paginilor de Facebook, folosit inclusiv pentru a-ți acorda sau nu dreptul la un cre­dit bancar, la un anumit loc de muncă, de a călători într-o anumită regiune sau chiar de a te înscrie pe o platformă de în­­tâl­nir virtuale.

Curtea Su­premă a Chinei, de exemplu, întoc­mește încă din 2015 o listă neagră a persoanelor care nu și-au plătit amenzile sau datoriile către stat. Nimic nefiresc până aici. Numai că numele rău-platnicilor sunt transmise către Ant Financial, iar scorurile Sesame ale acestora sunt micșorate considerabil.

Puteți afla mai multe aici.

Foto: Guliver/Getty Images